Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-06-03 / No. 709

m ­PRO­­FT­URI DIN TOATE TARIL­E. UNIȚI VAI m Anul III (X) or. 709 (1448) * 4 pag* — 30 bani 3 iunie 1970 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A ACORDAT UN INTERVIU TELEVIZIUNII FRANCEZE Mărți dimineață, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a primit pe ziariștii fran­cezi, Claude Manuel și Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, al Televi­ziunii franceze. CÎNDUL, FAPTA DE FIECARE ZI SERVESC ACELUIAȘI IMPERATIV: $4 ne daruim întreaga capacitate creatoare recuperam daunelor cauzate economiei, îndeplinirii Integrale a planului și a angajamentelor in Industrie. Azi mai mult decit ieri, mîine mai mult decît azi ! După zile și nopți de muncă fără răgaz, de mari eforturi, viața economică a județului nostru a reintrat pe făgașul normal. In toate unitățile in­dustriale pulsul muncii cunoaște o intensitate spo­rită. La chemarea înflăcărată a partidului, comu­niștii, toți oamenii muncii, acționează pentru de­pășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor, contribuind cu toate forțele la recuperarea rămî­­nerilor în urmă, la îndeplinirea integrală a sarci­nilor de plan și a angajamentelor asumate în în­trecere. Analizînd cu profunzime posi­bilitățile de punere în valoare a tuturor rezervelor existente la fiecare loc de muncă, suplimentîn­­du-și angajamentele luate inițial. COLECTIVUL DE MUNCA AL COMBINATULUI 1 MAI DIN SA­TU MARE este hotărît să realize­ze pînă la finele anului, peste pre­vederile inițiale, o producție mar­fă suplimentară în valoare de 500.000 lei, din care 300.000 lei vor fi livrate la fondul pieții. După zile de muncă intensă pentru reluarea producției, între­ruptă din cauza inundației, COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII DE PRODUSE INDUSTRIALE și-a potrivit din nou cadența în rit­mul normal al activității economi­ce. Antrenat cu toate forțele pen­tru a recupera rămînerile în urmă și a realiza suplimentar însemna­te valori materiale, colectivul acestei întreprinderi și-a majorat angajamentele inițiale cu încă 250.000 lei. De asemenea, volumul economiilor la prețul de cost se va majora cu 200.000 lei. La rîndul său, COLECTIVUL TESATORIEI DE CINEPA IN­TEGRATA DIN NEGREȘTI-OAȘ, participă cu dăruire la efortul ge­neral pentru învingerea greutăților provocate de inundații. Depășin­­du-și cu aproape 700.000 lei sarci­nile de pian pe cinci luni, la pro­ducția globală, și cu 763.000 lei la producția marfă și realizînd în același timp peste prevederi 2 to­ne fibre groase, 27.000 m. p. țesături, C.OOO saci textil, și 6 tone fibre de cinepă, colectivul țesătoriei și-a sporit angajamentul cu încă 165.000 lei la producția marfă și cu 120.000 lei volumul de economii și beneficii. Aceleași ritmuri înalte, aceeași strădanie în vederea sporirii contribuției pentru recuperarea pagubelor economice pricinuite de calamitate depune și COLECTI­VUL ÎNTREPRINDERII DE PRE­LUCRARE A TULPINILOR DE CÎNEPA DIN BERVENI care a hotărît să-și suplimenteze cu 100.000 lei angajamentele luate inițial la producția marfă. Volu­mul economiilor la prețul de cost și al beneficiilor va spori și aici cu încă 100.000 lei. înflăcărată chemare a partidului a găsit un larg ecou și în rînduri­­le colectivului de la ÎNTREPRIN­DEREA CRASNA DIN CĂREI, care își concentrează în aceste zile eforturile pentru ridicarea producției la cote cit mai înalte. Prin revizuirea normelor de con­sum specifice și sporirea indicilor de utilizare a metalului și a masei lemnoase, colectivul întreprinderii și-a suplimentat angajamentele ini­țiale la producția marfă cu încă 210.000 lei. Din aceste mărfuri, produse în valoare de 150.000 lei vor fi livrate la fondul pieții, alte­le — în valoare de 15.000 lei va­lută — la export, vor fi produse suplimentar 10.000 lei materiale de construcții și bunuri de consum in valoare de 140.000 lei. Volumul de economii și beneficii va fi spo­rit, de asemenea, cu încă 20.000 de­­ Angajați într-un puternic efort constructiv, oamenii muncii din întreprinderile industriale, în frun­te cu comuniștii, sunt hotărîți să facă totul pentru a reda cît mai grabnic județului întreaga lui for­ță economică. Unitatea de voință, hotărîrea, abnegația, efortul colec­tiv ce se depune în aceste zile și nopți pentru recuperarea rămîne­­rilor în urmă, se reflectă cu toată puterea în impresionantele montări ale angajamentelor. supli­ÎN­SUMATE LA SCARA JUDEȚU­LUI, SPORURILE DE PRODUCȚIE CE SE VOR REALIZA SUPLIMEN­TAR PÎNĂ LA FINELE ANULUI PESTE ANGAJAMENTELE INIȚIA­LE SE CIFREAZĂ LA 12.500.000 LEI LA PRODUCȚIA MARFĂ, 1.600.000 LEI VALUTĂ LA EX­PORT, 4.300.000 LEI LA FONDUL PIEȚII, 450.000 LEI VALUTĂ ECONOMII PRIN REDUCEREA IMPORTULUI, IAR ECONOMIILE ȘI BENEFICIILE VOR SPORI CU 6.400.000 LEI. Sunt cifre semnificative care re­flectă hotărîrea și abnegația tutu­ror colectivelor de oameni ai mun­cii din întreprinderi de a-și în­china întreaga lor energie, contri­buției la opera nobilă a întregii națiuni pentru a se asigura pro­gresul continuu și multilateral al patriei noastre socialiste, așa cum indică Directivele celui de-al X- lea Congres al partidului. GH. MARINESCU n agricult­ură ; ȘANTIERUL DE LA KILDASTRUL 16 + TOC De o parte și de alta a digu­lui drept al Someșului se mai pot încă vedea urmele dezas­trului, înspre albia Jiului, su­prafețe întinse — odinioară lunci mănoase ale C.A.P. Some­șul — acoperite cu apă porțiuni argiloase crăpate sau de soare- înspre oraș, grădini ră­vășite, case distruse, oameni scormonind ruinele în căutarea obiectelor rămase. Aici, la kilometrul 16+700 se află breșa pe care furia apelor a făcut-o în centura de sigu­ranță a digului. In imediata ei apropiere, proporțiile distruge­rii — vizibile și azi — sînt comparabile doar cu cele ale unui bombardament aerian. Un­da de șoc a viiturii a distrus digul, iar pe direcția sa de înaintare se mai văd încă îm­prăștiate rămășițele fundației de beton ale unei case. Un ca­mion care cu o clipă înainte de invazie transporta pămînt pentru supraînălțarea digului, a fost găsit la peste 100 m dis­tanță cu roțile în sus. Fusese aruncat de ape ca un fulg. Acum, de o săptămînă înche­iată, forțe însemnate ale O.F.G­ A. (Oficiul pentru fond funciar și gospodărirea apelor) și T.C.I.F. (Trustul de construc­ții și îmbunătățiri funciare), lu­crează la refacerea acestei bre­șe pe care apele au deschis-o în cîteva secunde. Peste 20 de mașini ale Oficiului și ale Au­tobazei transportă zilnic pă­mîntul necesar refacerii digu­lui. 20 de mașini, 2 buldozere, un tractor și o mulțime de oa­meni lucrează din zori și pînă la lăsarea nopții, neîntrerupt, zi de zi. Cei peste 5.000 m.c. de pămînt sunt așezați centimetru cu centimetru, tasați cu iope­­țile. In fiecare mișcare a oamenilor simți că se con­sumă o imensă energie, că fiecare din ea este trecută prin filtrul unei deosebite responsa­bilități.­­ Lucrarea pe care o făcem acum la dig este de o calitate deosebită — ne-a spus tova­rășul Ioan Ștef, șef de secție la Sistemul Someș aval din D.F.G-A. Fiecare din cei care muncesc aici — oameni cu o deosebită experiență în lucrări terasiere — este conștient că inundația care a afectat atît de grav activitatea orașului nu trebuie să se mai repete, chiar V. MIHALCA (Continuare în pag. a 3-a) PENTRU CONTINUA COINTERESARE In sporirea producției bunurilor DE CONSUM ALIMENTARE După cum este cunoscut, în zia­rul de ieri s-a publicat Hotărîrea Comitetului executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului privind îmbunătățirea prețurilor de cum­părare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de dezvoltare a zootehniei. A­­ceastă hotărîre — vizînd stimula­rea și sprijinirea dezvoltării unui sector economic de primă însem­nătate în aprovizionarea popu­lației — se înscrie organic pe li­nia preocupărilor constante ale partidului și statului nostru de asigurare a dezvoltării armonioa­se a întregii economii naționale, de sporire a producției bunurilor de consum. Prin ansamblul măsu­rilor preconizate, Hotărîrea spo­rește considerabil cointeresarea materială a unităților agricole so­cialiste, a țărănimii, la creșterea și ameliorarea șeptelului, stimu­lează eforturile pentru dezvolta­rea producției animaliere și, pe această bază, îmbunătățirea apro­vizionării popuației cu carne și preparate de carne, lapte etc. Prin eforturile susținute ale statului și prin munca harnică a țărănimii, în ultimii ani, produc­ția globală a sectorului zootehnic a crescut continuu, în anul tre­cut fiind cu 32 la sută mai mare decit în 1960. Totodată, a crescut simțitor volumul desfacerilor prin comerțul socialist la carne, pre­parate și conserve de carne, lap­te, brînză, ouă și alte produse a­­nimaliere, cu rol important în a­­limentația populației. Preocupată să asigure producției animaliere un loc deosebit și o perspectivă mai largă în cadrul dezvoltării generale a economiei, precum și să-i sporească contribuția la a­provizionarea populației. Plenara din martie a.c. a C.C. al P.C.R. a adoptat Programul Național de dezvoltare a zootehniei, care pre­vede, între altele, dublarea pînă în 1975, în comparație cu anul 1969, a producției și a fondului de stat la carne, lapte și ouă. Pentru realizarea acestui obiectiv, sunt necesare fonduri de investiții de patru ori mai mari decît în perioada 1966—1970; importante investiții vor fi efectuate și din fondurile proprii ale cooperati­velor agricole. Conjugat cu acest amplu pro­gram de investiții al statului, pe lîngă întreaga gamă de măsuri de ordin economic și tehnico-or­­ganizatoric, se cer elaborate mă­suri pentru o mai eficientă acțio­nare a pîrghiilor stimulatoare, între care cointeresarea producă­torilor este de natură să aducă cele mai bune rezultate. Practica demonstrează că un preț mai bun, mai bine fundamentat economic, plătit crescătorului de animale, producătorului, constituie o mă­sură cu o bună eficiență. Iată de ce erau atît de necesare mai bu­na așezare a prețurilor de cum­părare a animalelor și a produ­selor animaliere, adoptarea celor­lalte măsuri de cointeresare producătorilor agricoli în vederea a acoperirii cheltuielilor de produc­ție, a asigurării unei rentabilități corespunzătoare, cu deosebire în creșterea bovinelor și porcinelor — specii cu cea mai mare ponde­re în structura producției animale și a veniturilor unităților agrico­le. Aplicarea justă a cointeresării materiale va determina cu sign­(Continuare in pag. a 3-a) Fiecare petec de teren calamitat să fie cît mai grabnic reînsămînțat! Din cauza ploilor frecvente și abundente, lucrările agricole din­ această primăvară nu s-au putut desfășura într-un ritm­ normal. Au urmat apoi acele zile de dezastru, de grea încercare pentru întregul nostru popor, cînd stihiile dezlăn­țuite au pricinuit uriașe pagube, devastînd — între altele — în­semnate suprafețe cu culturi. In asemenea situație, țărănimea coo­peratistă, mecanizatorii, toți lu­crătorii de pe ogoare trebuie să acționeze cu și mai multă intensi­tate și cu toate forțele pentru ter­minarea grabnică a însămînțărilor pe ultimele suprafețe și comple­tarea satelor din culturile cala­mitate. Volumul mare de lucrări agricole ce trebuiesc executate impune o temeinică organizare a muncii în toate sectoarele de ac­tivitate. Potrivit datelor centralizate la Direcția agricolă județeană, pînă în ziua de 1 iunie a.c., existau în­­sămințate și reinsămînțate 29.413 ha cu porumb, 1.853 ha cu floarea­­soarelui, 3.895 ha cu sfeclă de zahăr, 7.486 ha cu cartofi și 2.142 ha cu legume. De menționat însă că au mai rămas neînsămîn­­țate însemnate suprafețe de te­ren, fapt ce impune tuturor lucră­torilor de pe ogoare să acționeze cu tot mai multă dîrzenie și per­severență pentru terminarea grab­nică a însămînțărilor și a reînsă­mînțărilor, cel tîrziu în cursul acestei săptămîni. Deși vremea nefavorabilă a împiedicat desfășurarea în bune condiții a campaniei agricole, da­torită bunei organizări a muncii, precum și participării efective la muncă a tuturor lucrătorilor, în­treținerea culturilor se desfășoa­ră — acolo unde terenul permite — într-un ritm intens. Pînă în prezent ,au fost prășite mecanic 8.344 ha cultivate cu porumb, 463 ha floarea-soarelui, 1.766 ha sfe­clă de zahăr, 5.162 ha cartofi și 1.065 ha legume. In același timp, au fost executate prașile manuale pe 6.933 ha cu porumb, 221 ha cu floarea-soarelui, 2.881 ha sfeclă de zahăr, 5.614 ha cu cartofi și 1.272 ha cu legume. Ținînd cont de indicațiile orga­nelor agricole de specialitate, de importanța pe care o au nutrețu­rile în dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere, în fiecare unitate agricolă a în­ceput și se lucrează de zor la recoltarea culturilor furajere. Pî­nă la data de 1 iunie au fost re­coltate fînețele pe o suprafață de 3.591 ha, au fost cosite mecanic și manual trifolienele pe 2.726 ha și insilozate 300 tone furaje. Aceste cifre înmănunchează e­­forturile comune ale tuturor lu­crătorilor de pe ogoarele județu­lui nostru. Se impune însă ca o necesitate, să se acționeze în con­tinuare cu și mai multă fermitate, într-un continuu efort unanim, să fie cultivată fiecare palmă de te­ren, să fie bine întreținută fieca­re fir de plantă pentru obținerea sporurilor de producție planifi­cate. VIOREL ILUȚ — Interviul nostru — GOSPODARII MUNICIPIULUI LA LUCRU Locuitorii municipiului Satu Mare au fost obișnuiți ca în fie­care primăvară să se ocupe de amenajarea parcurilor, a zonelor verzi, să sădească sute de mii de flori. Și în această primăvară gospodarii și-au făcut datoria. Au plantat peste 4 milioane de fire de diferite flori, aproape 20.000 arbori și arbuști ornamentali, au curățat parcurile, străzile, iar în jurul caselor au amenajat ron­duri cu flori. Calamitățile care s-au abătut asupra județului nostru, asupra municipiului, au spulberat în cîteva ore însă rodul muncii lor. Cu toate acestea, locuitorii orașului de pe Someș n-au dezarmat. Hotărîți să-și vadă din nou orașul, așa cum le place, plin de ver­deață și acoperit de adevărate covoare de flori, au pornit hotărîți la lucru, imediat ce a fost posibil. Pentru a informa cititorii despre preocupările gospodarilor săt­măreni l-am rugat pe tovarășul Ștefan Bereghi, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Satu Mare, să ne împărtășească cîteva dintre preocupările actuale ale acestora» . Sînt cunoscute de către toată lumea urmările pricinuite de re­vărsarea apelor Someșului. Aproa­pe 60 la sută din suprafața zonelor verzi, a florilor plantate, a arbori­lor și arbuștilor ornamentali, a parcurilor Titulescu, Ceferiștilor, Lenin, ștrandul Someș și a mul­tor altora au fost distruse, însă despre ceea ce a fost nu mai vorbim. Principala noastră pre­ocupare în aceste zile este de a-­ da municipiului înfățișarea pe ca­re a avut-o. Vrem să nu-și dez­mintă nici în acest an numele de oraș al florilor, denumită așa pe bună dreptate de către sătmăreni. Se lucrează intens la recuperarea arborilor și arbuștilor ornamentali care nu au fost scoși din rădăcini. Replantări de arbori nu mai putem face, deoarece timpul este înain­tat. Se va continua cu resădirea florilor, refacerea zonelor verzi și a parcurilor. Mulți cetățeni din zona centrală a municipiului și-au refăcut rondurile cu flori din fața caselor. _ „ _ Care este stadiul lucrărilor edilitaro-gospodărești pe străzile afectate de calamități? _­ In prima urgență străzile au fost descongestionate de anumite resturi aduse de apele Someșului, de pietre, cărămizi, nămol, pentru a putea fi redate circulației In momentul de față se desfășoară o amplă acțiune de curățire și re­­facere a străzilor Barițiu, Aurel Vlaicu, Margaretelor, Calea Tra­­ian, Hașdeu și spre Uzina Unio. Pe aceste porțiuni se lucrează la curățirea rețelei de canalizare, la refacerea asfaltului. Unele străzi se reasfaltează complet. Se refac trotuarele, bordurile străzilor. Tre­buie să menționez că foarte mulți locuitori de pe aceste străzi vin Interviu realizat des FLAVIU ISTRATE (Continuare în pag. a 2-a) Pe Bulevardul Eliberării din Satu Mare.

Next