Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)
1970-06-03 / No. 709
m PROFTURI DIN TOATE TARILE. UNIȚI VAI m Anul III (X) or. 709 (1448) * 4 pag* — 30 bani 3 iunie 1970 TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A ACORDAT UN INTERVIU TELEVIZIUNII FRANCEZE Mărți dimineață, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit pe ziariștii francezi, Claude Manuel și Claude Brovelli, cărora le-a acordat un interviu filmat, pentru canalul I și canalul II în culori, al Televiziunii franceze. CÎNDUL, FAPTA DE FIECARE ZI SERVESC ACELUIAȘI IMPERATIV: $4 ne daruim întreaga capacitate creatoare recuperam daunelor cauzate economiei, îndeplinirii Integrale a planului și a angajamentelor in Industrie. Azi mai mult decit ieri, mîine mai mult decît azi ! După zile și nopți de muncă fără răgaz, de mari eforturi, viața economică a județului nostru a reintrat pe făgașul normal. In toate unitățile industriale pulsul muncii cunoaște o intensitate sporită. La chemarea înflăcărată a partidului, comuniștii, toți oamenii muncii, acționează pentru depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor, contribuind cu toate forțele la recuperarea rămînerilor în urmă, la îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecere. Analizînd cu profunzime posibilitățile de punere în valoare a tuturor rezervelor existente la fiecare loc de muncă, suplimentîndu-și angajamentele luate inițial. COLECTIVUL DE MUNCA AL COMBINATULUI 1 MAI DIN SATU MARE este hotărît să realizeze pînă la finele anului, peste prevederile inițiale, o producție marfă suplimentară în valoare de 500.000 lei, din care 300.000 lei vor fi livrate la fondul pieții. După zile de muncă intensă pentru reluarea producției, întreruptă din cauza inundației, COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII DE PRODUSE INDUSTRIALE și-a potrivit din nou cadența în ritmul normal al activității economice. Antrenat cu toate forțele pentru a recupera rămînerile în urmă și a realiza suplimentar însemnate valori materiale, colectivul acestei întreprinderi și-a majorat angajamentele inițiale cu încă 250.000 lei. De asemenea, volumul economiilor la prețul de cost se va majora cu 200.000 lei. La rîndul său, COLECTIVUL TESATORIEI DE CINEPA INTEGRATA DIN NEGREȘTI-OAȘ, participă cu dăruire la efortul general pentru învingerea greutăților provocate de inundații. Depășindu-și cu aproape 700.000 lei sarcinile de pian pe cinci luni, la producția globală, și cu 763.000 lei la producția marfă și realizînd în același timp peste prevederi 2 tone fibre groase, 27.000 m. p. țesături, C.OOO saci textil, și 6 tone fibre de cinepă, colectivul țesătoriei și-a sporit angajamentul cu încă 165.000 lei la producția marfă și cu 120.000 lei volumul de economii și beneficii. Aceleași ritmuri înalte, aceeași strădanie în vederea sporirii contribuției pentru recuperarea pagubelor economice pricinuite de calamitate depune și COLECTIVUL ÎNTREPRINDERII DE PRELUCRARE A TULPINILOR DE CÎNEPA DIN BERVENI care a hotărît să-și suplimenteze cu 100.000 lei angajamentele luate inițial la producția marfă. Volumul economiilor la prețul de cost și al beneficiilor va spori și aici cu încă 100.000 lei. înflăcărată chemare a partidului a găsit un larg ecou și în rîndurile colectivului de la ÎNTREPRINDEREA CRASNA DIN CĂREI, care își concentrează în aceste zile eforturile pentru ridicarea producției la cote cit mai înalte. Prin revizuirea normelor de consum specifice și sporirea indicilor de utilizare a metalului și a masei lemnoase, colectivul întreprinderii și-a suplimentat angajamentele inițiale la producția marfă cu încă 210.000 lei. Din aceste mărfuri, produse în valoare de 150.000 lei vor fi livrate la fondul pieții, altele — în valoare de 15.000 lei valută — la export, vor fi produse suplimentar 10.000 lei materiale de construcții și bunuri de consum in valoare de 140.000 lei. Volumul de economii și beneficii va fi sporit, de asemenea, cu încă 20.000 de Angajați într-un puternic efort constructiv, oamenii muncii din întreprinderile industriale, în frunte cu comuniștii, sunt hotărîți să facă totul pentru a reda cît mai grabnic județului întreaga lui forță economică. Unitatea de voință, hotărîrea, abnegația, efortul colectiv ce se depune în aceste zile și nopți pentru recuperarea rămînerilor în urmă, se reflectă cu toată puterea în impresionantele montări ale angajamentelor. supliÎNSUMATE LA SCARA JUDEȚULUI, SPORURILE DE PRODUCȚIE CE SE VOR REALIZA SUPLIMENTAR PÎNĂ LA FINELE ANULUI PESTE ANGAJAMENTELE INIȚIALE SE CIFREAZĂ LA 12.500.000 LEI LA PRODUCȚIA MARFĂ, 1.600.000 LEI VALUTĂ LA EXPORT, 4.300.000 LEI LA FONDUL PIEȚII, 450.000 LEI VALUTĂ ECONOMII PRIN REDUCEREA IMPORTULUI, IAR ECONOMIILE ȘI BENEFICIILE VOR SPORI CU 6.400.000 LEI. Sunt cifre semnificative care reflectă hotărîrea și abnegația tuturor colectivelor de oameni ai muncii din întreprinderi de a-și închina întreaga lor energie, contribuției la opera nobilă a întregii națiuni pentru a se asigura progresul continuu și multilateral al patriei noastre socialiste, așa cum indică Directivele celui de-al X- lea Congres al partidului. GH. MARINESCU n agricultură ; ȘANTIERUL DE LA KILDASTRUL 16 + TOC De o parte și de alta a digului drept al Someșului se mai pot încă vedea urmele dezastrului, înspre albia Jiului, suprafețe întinse — odinioară lunci mănoase ale C.A.P. Someșul — acoperite cu apă porțiuni argiloase crăpate sau de soare- înspre oraș, grădini răvășite, case distruse, oameni scormonind ruinele în căutarea obiectelor rămase. Aici, la kilometrul 16+700 se află breșa pe care furia apelor a făcut-o în centura de siguranță a digului. In imediata ei apropiere, proporțiile distrugerii — vizibile și azi — sînt comparabile doar cu cele ale unui bombardament aerian. Unda de șoc a viiturii a distrus digul, iar pe direcția sa de înaintare se mai văd încă împrăștiate rămășițele fundației de beton ale unei case. Un camion care cu o clipă înainte de invazie transporta pămînt pentru supraînălțarea digului, a fost găsit la peste 100 m distanță cu roțile în sus. Fusese aruncat de ape ca un fulg. Acum, de o săptămînă încheiată, forțe însemnate ale O.F.G A. (Oficiul pentru fond funciar și gospodărirea apelor) și T.C.I.F. (Trustul de construcții și îmbunătățiri funciare), lucrează la refacerea acestei breșe pe care apele au deschis-o în cîteva secunde. Peste 20 de mașini ale Oficiului și ale Autobazei transportă zilnic pămîntul necesar refacerii digului. 20 de mașini, 2 buldozere, un tractor și o mulțime de oameni lucrează din zori și pînă la lăsarea nopții, neîntrerupt, zi de zi. Cei peste 5.000 m.c. de pămînt sunt așezați centimetru cu centimetru, tasați cu iopețile. In fiecare mișcare a oamenilor simți că se consumă o imensă energie, că fiecare din ea este trecută prin filtrul unei deosebite responsabilități. Lucrarea pe care o făcem acum la dig este de o calitate deosebită — ne-a spus tovarășul Ioan Ștef, șef de secție la Sistemul Someș aval din D.F.G-A. Fiecare din cei care muncesc aici — oameni cu o deosebită experiență în lucrări terasiere — este conștient că inundația care a afectat atît de grav activitatea orașului nu trebuie să se mai repete, chiar V. MIHALCA (Continuare în pag. a 3-a) PENTRU CONTINUA COINTERESARE In sporirea producției bunurilor DE CONSUM ALIMENTARE După cum este cunoscut, în ziarul de ieri s-a publicat Hotărîrea Comitetului executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului privind îmbunătățirea prețurilor de cumpărare a animalelor și produselor animaliere, precum și alte măsuri de dezvoltare a zootehniei. Această hotărîre — vizînd stimularea și sprijinirea dezvoltării unui sector economic de primă însemnătate în aprovizionarea populației — se înscrie organic pe linia preocupărilor constante ale partidului și statului nostru de asigurare a dezvoltării armonioase a întregii economii naționale, de sporire a producției bunurilor de consum. Prin ansamblul măsurilor preconizate, Hotărîrea sporește considerabil cointeresarea materială a unităților agricole socialiste, a țărănimii, la creșterea și ameliorarea șeptelului, stimulează eforturile pentru dezvoltarea producției animaliere și, pe această bază, îmbunătățirea aprovizionării popuației cu carne și preparate de carne, lapte etc. Prin eforturile susținute ale statului și prin munca harnică a țărănimii, în ultimii ani, producția globală a sectorului zootehnic a crescut continuu, în anul trecut fiind cu 32 la sută mai mare decit în 1960. Totodată, a crescut simțitor volumul desfacerilor prin comerțul socialist la carne, preparate și conserve de carne, lapte, brînză, ouă și alte produse animaliere, cu rol important în alimentația populației. Preocupată să asigure producției animaliere un loc deosebit și o perspectivă mai largă în cadrul dezvoltării generale a economiei, precum și să-i sporească contribuția la aprovizionarea populației. Plenara din martie a.c. a C.C. al P.C.R. a adoptat Programul Național de dezvoltare a zootehniei, care prevede, între altele, dublarea pînă în 1975, în comparație cu anul 1969, a producției și a fondului de stat la carne, lapte și ouă. Pentru realizarea acestui obiectiv, sunt necesare fonduri de investiții de patru ori mai mari decît în perioada 1966—1970; importante investiții vor fi efectuate și din fondurile proprii ale cooperativelor agricole. Conjugat cu acest amplu program de investiții al statului, pe lîngă întreaga gamă de măsuri de ordin economic și tehnico-organizatoric, se cer elaborate măsuri pentru o mai eficientă acționare a pîrghiilor stimulatoare, între care cointeresarea producătorilor este de natură să aducă cele mai bune rezultate. Practica demonstrează că un preț mai bun, mai bine fundamentat economic, plătit crescătorului de animale, producătorului, constituie o măsură cu o bună eficiență. Iată de ce erau atît de necesare mai buna așezare a prețurilor de cumpărare a animalelor și a produselor animaliere, adoptarea celorlalte măsuri de cointeresare producătorilor agricoli în vederea a acoperirii cheltuielilor de producție, a asigurării unei rentabilități corespunzătoare, cu deosebire în creșterea bovinelor și porcinelor — specii cu cea mai mare pondere în structura producției animale și a veniturilor unităților agricole. Aplicarea justă a cointeresării materiale va determina cu sign(Continuare in pag. a 3-a) Fiecare petec de teren calamitat să fie cît mai grabnic reînsămînțat! Din cauza ploilor frecvente și abundente, lucrările agricole din această primăvară nu s-au putut desfășura într-un ritm normal. Au urmat apoi acele zile de dezastru, de grea încercare pentru întregul nostru popor, cînd stihiile dezlănțuite au pricinuit uriașe pagube, devastînd — între altele — însemnate suprafețe cu culturi. In asemenea situație, țărănimea cooperatistă, mecanizatorii, toți lucrătorii de pe ogoare trebuie să acționeze cu și mai multă intensitate și cu toate forțele pentru terminarea grabnică a însămînțărilor pe ultimele suprafețe și completarea satelor din culturile calamitate. Volumul mare de lucrări agricole ce trebuiesc executate impune o temeinică organizare a muncii în toate sectoarele de activitate. Potrivit datelor centralizate la Direcția agricolă județeană, pînă în ziua de 1 iunie a.c., existau însămințate și reinsămînțate 29.413 ha cu porumb, 1.853 ha cu floareasoarelui, 3.895 ha cu sfeclă de zahăr, 7.486 ha cu cartofi și 2.142 ha cu legume. De menționat însă că au mai rămas neînsămînțate însemnate suprafețe de teren, fapt ce impune tuturor lucrătorilor de pe ogoare să acționeze cu tot mai multă dîrzenie și perseverență pentru terminarea grabnică a însămînțărilor și a reînsămînțărilor, cel tîrziu în cursul acestei săptămîni. Deși vremea nefavorabilă a împiedicat desfășurarea în bune condiții a campaniei agricole, datorită bunei organizări a muncii, precum și participării efective la muncă a tuturor lucrătorilor, întreținerea culturilor se desfășoară — acolo unde terenul permite — într-un ritm intens. Pînă în prezent ,au fost prășite mecanic 8.344 ha cultivate cu porumb, 463 ha floarea-soarelui, 1.766 ha sfeclă de zahăr, 5.162 ha cartofi și 1.065 ha legume. In același timp, au fost executate prașile manuale pe 6.933 ha cu porumb, 221 ha cu floarea-soarelui, 2.881 ha sfeclă de zahăr, 5.614 ha cu cartofi și 1.272 ha cu legume. Ținînd cont de indicațiile organelor agricole de specialitate, de importanța pe care o au nutrețurile în dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere, în fiecare unitate agricolă a început și se lucrează de zor la recoltarea culturilor furajere. Pînă la data de 1 iunie au fost recoltate fînețele pe o suprafață de 3.591 ha, au fost cosite mecanic și manual trifolienele pe 2.726 ha și insilozate 300 tone furaje. Aceste cifre înmănunchează eforturile comune ale tuturor lucrătorilor de pe ogoarele județului nostru. Se impune însă ca o necesitate, să se acționeze în continuare cu și mai multă fermitate, într-un continuu efort unanim, să fie cultivată fiecare palmă de teren, să fie bine întreținută fiecare fir de plantă pentru obținerea sporurilor de producție planificate. VIOREL ILUȚ — Interviul nostru — GOSPODARII MUNICIPIULUI LA LUCRU Locuitorii municipiului Satu Mare au fost obișnuiți ca în fiecare primăvară să se ocupe de amenajarea parcurilor, a zonelor verzi, să sădească sute de mii de flori. Și în această primăvară gospodarii și-au făcut datoria. Au plantat peste 4 milioane de fire de diferite flori, aproape 20.000 arbori și arbuști ornamentali, au curățat parcurile, străzile, iar în jurul caselor au amenajat ronduri cu flori. Calamitățile care s-au abătut asupra județului nostru, asupra municipiului, au spulberat în cîteva ore însă rodul muncii lor. Cu toate acestea, locuitorii orașului de pe Someș n-au dezarmat. Hotărîți să-și vadă din nou orașul, așa cum le place, plin de verdeață și acoperit de adevărate covoare de flori, au pornit hotărîți la lucru, imediat ce a fost posibil. Pentru a informa cititorii despre preocupările gospodarilor sătmăreni l-am rugat pe tovarășul Ștefan Bereghi, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Satu Mare, să ne împărtășească cîteva dintre preocupările actuale ale acestora» . Sînt cunoscute de către toată lumea urmările pricinuite de revărsarea apelor Someșului. Aproape 60 la sută din suprafața zonelor verzi, a florilor plantate, a arborilor și arbuștilor ornamentali, a parcurilor Titulescu, Ceferiștilor, Lenin, ștrandul Someș și a multor altora au fost distruse, însă despre ceea ce a fost nu mai vorbim. Principala noastră preocupare în aceste zile este de a- da municipiului înfățișarea pe care a avut-o. Vrem să nu-și dezmintă nici în acest an numele de oraș al florilor, denumită așa pe bună dreptate de către sătmăreni. Se lucrează intens la recuperarea arborilor și arbuștilor ornamentali care nu au fost scoși din rădăcini. Replantări de arbori nu mai putem face, deoarece timpul este înaintat. Se va continua cu resădirea florilor, refacerea zonelor verzi și a parcurilor. Mulți cetățeni din zona centrală a municipiului și-au refăcut rondurile cu flori din fața caselor. _ „ _ Care este stadiul lucrărilor edilitaro-gospodărești pe străzile afectate de calamități? _ In prima urgență străzile au fost descongestionate de anumite resturi aduse de apele Someșului, de pietre, cărămizi, nămol, pentru a putea fi redate circulației In momentul de față se desfășoară o amplă acțiune de curățire și refacere a străzilor Barițiu, Aurel Vlaicu, Margaretelor, Calea Traian, Hașdeu și spre Uzina Unio. Pe aceste porțiuni se lucrează la curățirea rețelei de canalizare, la refacerea asfaltului. Unele străzi se reasfaltează complet. Se refac trotuarele, bordurile străzilor. Trebuie să menționez că foarte mulți locuitori de pe aceste străzi vin Interviu realizat des FLAVIU ISTRATE (Continuare în pag. a 2-a) Pe Bulevardul Eliberării din Satu Mare.