Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-19 / No. 801

____________________________________________________________________________________________сто?дса_^ашАИЕАкгд slmbaa itpt.mbi„ lm) §~~1Л—о—7-<­ AVANCRONICĂ FOTBALISTICĂ Olimpia Satu Mare —­ Crișul Oradea. Pentru ambele formații jocul de duminică trebuie să în­semne o reabilitare: în cazul Olimpiei, pentru jocul sub aștep­tări desfășurat în compania Va­gonului, și al orădenilor, pentru punctul surprinzător pierdut aca­să în favoarea Metalurgistului. Va fi, sperăm, un joc aprig disputat, în care gazdele, beneficiind de avantajul terenului, vor termina învingătoare. Vagonul — Minerul Baia Mare. Argumentul cel mai grăitor în ilustrarea capriciilor balonului ro­tund ni-1 oferă în început de cam­pionat Vagonul. Fosta divizionară arădeană, întărită cu jucători din lotul campioanei, a rămas după cinci jocuri la zero grade. Poate tocmai de aceea, mîine, la Arad, localnicii vor evolua cu multă ambiție și vor obține primele două puncte în actuala ediție de campionat. C.S.M. Reșița — Corvinul. Echipa din Reșița a pierdut și ea cîteva puncte pe teren propriu. Doar avantajul terenului propriu poate precumpăni în obținerea victoriei locale. Credem că așa se va întîmpla. C.S.M. Sibiu — Gloria Bistrița. Nici un calcul, nici chiar al celui mai optimist suporter al bistrițeni­­lor, nu poate converge spre reușită a Gloriei, pe terenul unei o formații convinsă (o convingere pe care nu o împărtășim întru­­totul) că merită să promoveze. Așadar, victorie clară a sibienilor. Minerul Anina — Gaz metan Mediaș. Acel 5—1, realizat de me­­dieșeni în dauna Corvinului nu este totuși în măsură să ne con­vingă asupra potenței echipei Gaz metan. Mult mai echilibrată, echipa locală va reuși să obțină victoria și nu ar fi de mirare da­că minerii se vor „răzbuna" și în privința scorului pe hunedo­­reni. Metalurgistul — Electroputere. Și una și alta dintre formații au aceleași cărți de vizită: puncte pierdute acasă, puncte recuperate în deplasare. S-ar părea deci în acest context că nu este exclusă egalitatea. O pronosticăm, așadar, și noi. Olimpia Oradea — Politehnica. O va ajuta oare, indirect, Olimpia pe concitadina sa Crișul în due­lul cu Politehnica? Greu de spus, după slaba evoluție a orădenilor cu numai o săptămînă în urmă, înfrînți categoric la Baia Mare. Victorie timișoreană deci, sau egalitate. U.M. Timișoara — C.F.R. Arad. A doua formație care n-a reușit nici o victorie în această ediție — U.M. Timișoara — pare a fi rămas la nivelul diviziei C. Spunem aceasta în ciuda faptului că pierdut multe jocuri la limită. Cel a mai probabil rezultat și în această întîlnire ni se pare a fi ega­lul. -- V. Ștefan PRONOSTICUL NOSTRU Concursul nr. 38 — etapa din 20 septembrie 1970 IX. Flacăra Moreni — Poiana Cîmpina X. „Poli" Galați — Sportul studențesc XI. Olimpia Satu Mare — Crișul XII. U.M. Timișoara — C.F.R. Arad XIII. Olimpia Oradea — „Poli" Timișoara— V. C.F.R. Cluj — Farul VI. Dinamo Bacău — F.C. Argeș VII. U.T. Arad — Petrolul VIII. ..U­ Craiova — Jiul I. Steaua — Rapid II. Progresul — Dinamo București III. Politehnica Iași — „U" Cluj IV. Steagul roșu — C.F.R. Timișoara Valorificarea superioară (Urmare din pag. 1),a soluții chimice. Se asigură în acest fel un înalt grad de fini­sare și prelucrare, eliminîndu-se, totodată, rebuturile și cheltuielile de manoperă pentru decuparea peliculei, șlefuirea furnirului și­ de refurniruire. Procedeul s-a omo­logat recent și se aplică cu re­zultate superioare, iar eficiența economică anuală este de 3.717.000 lei. Imbinînd spiritul creator cu cu­noașterea celor mai valoroase cuceriri ale științei, fantezia cu calculul riguros, inovatorii amin­tiți sunt în permanentă căutare­a noului. Astfel, prin îndelungi cer­cetări, ei au elaborat un produs nou numit „Baiț special pen­tru patinarea stejarului". Pe lîngă o economie de 518.770 lei­ valută, necesari pentru a­­ducerea acestei materii pri­me din import, baițul rea­lizat de performanțele colectivul amintit are cerute pe plan mondial. Soluțiile în ridicarea permanen­tă a gradului de utilizare și pre­lucrarea lemnului nu se încheie aici. Prin furniruirea canturilor, introducerea pe scară largă a ma­selor plastice, a reducerilor din secțiunile inutile, ca și adaptarea unor metode constructive noi, consumul de cherestea de fag și­ rășinoase la 1.000 garnituri mo­bilă de cameră și combinată „Olt II" și „Olt III" au fost reduse cu 155 și respectiv 28,8 m.c., iar la P.A.L. cu 16,5 m.c. De pildă, prin mutarea elementelor profilate la produsul „Secretar 51" se elimină din fabricație 33,5 m.c. de cheres­tea de fag, paralel cu realizarea unei economii de 118,5 m.c. che­restea rășinoase și paltin. Tot­odată, s-a calculat că se poate re­duce cantitatea de masă lemnoa­să cu 6 m.c. la cherestea rășinoa­se și 3.200 m.p. P.F.L. prin înlocui­rea ambalajelor din lemn la pa­tul „U.N.­B." cu altele din carton ondulat. Valorificarea masei lem­noase s-a mai realizat și prin eli­minarea cherestelei de rășinoase și a P.F.L. din ambalajul bibliotecii „Wiking" prin înlocuirea cu car­ton ondulat. Dar acțiunea de valorificare a masei lemnoase este reflectată cel mai bine de coeficientul de utili­zare, indicatorul esențial și sarci­nă importantă de realizat pentru întreprinderile care folosesc lem­nul ca materie primă. Dacă acțiu­nile de inovații, s-au soldat cu re­zultate favorabile, sporind eficien­ța economică a combinatului cu mai multe milioane de lei, iată însă că în procesul de producție acțiunea de valorificare a masei lemnoase nu s-a ridicat la nivelul cerut. In atingerea unor coefi­cienți de utilizare tot mai ridicați, pe măsura condițiilor s-a pornit cu... stîngul, existente. Făcînd excepție P.F.L.-ul, la care nu s-a pierdut, dar nici nu s-a economi­sit, la restul materiilor prime coe­ficienții de utilizare sînt departe de a atinge limita stabilită. La cherestea rășinoase pentru mobila corp, de exemplu, față de un coe­ficient de utilizare planificat de 0,600 s-a realizat doar 0,56 estimat înseamnă o depășire care a normei de consum de cherestea cu 18.709 m.c. Și pentru economi­sirea altor materii prime și mate­riale au fost întreprinse unele măsuri, care, practic, au rămas fă­ră rezultate. Așa se face că depă­șirile se ridică la ora actuală cu mult peste limita admisă: la che­restea de fag cu 61,248 m.c., la panel cu 66,70 m.p. și la P.A.L. cu 87,26 m.p. ,etc. Ce cauze au favorizat o atare situație? O primă constatare este aceea că nu întotdeauna materiile lemnoase prime sunt de cea mai bună cali­tate. Pe de altă parte, masa lem­noasă nu este depozitată cores­punzător. Intîlnești în depozite, la tot pasul, aruncate la întîmplare, cherestea, serpi fabricate și alte materiale. La rampele de descărca­re— munți de cherestea ar necesi­ta stivuirea. In depozit domnește o dezordine greu de imaginat. Cantități însemnate de masă lem­noasă, în loc să ajungă în stive, au ajuns în canalul cu apă, unde li se depreciază calitățile... — De ce nu faceți ordine — l-am întrebat pe Alexandru Sir­­mai, șeful depozitului? — Am informat conducerea teh­­nico-administrativă de starea de lucruri și de faptul că în depo­zit, în loc de 52, lucrează numai 26 muncitori. Din acest motiv „or­dinea" arată cum vedeți. Și iată cum lemnul, adus aici cu trudă și cheltuieli, se risipește prin neglijența unora. Conducerea C.E.I.S. are obliga­ția să intervină cu măsuri ener­gice pentru eliminarea lipsurilor semnalate, fiindcă este inadmisi­bilă irosirea valorilor materiale la doi pași de locul pe unde zilnic trec atîția oameni cu răspundere Considerăm că măsurile ce tre­buie luate în vederea depozitării masei lemnoase intrate în depozi­tele C.E.I.S. nu trebuie să se pla­seze undeva pe planul al șaptelea De aceea, atît consiliul de condu­cere al combinatului, cît și facto­rii de răspundere care se ocupă direct cu gospodărirea masei lem­noase, trebuie să ia toate măsu­rile pentru ca, în lumina Hotărî­­rilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut, nici un centimetru de masă lemnoasă să nu fie irosite. Numai astfel se va putea asigura valorificarea cît mai corespunzătoare a acesteia­ masei ta С.А.Р. din Pomi au sosit noi cantități de în­grășăminte chimice, ca­re vor spori fertilitatea ogoarelor însămînțate în această toamnă. Curată risipă! Oamenii pe i-am rugat să ne care in­formeze cui aparține terenul de peste calea ferată, începînd din dreptul comunei Odo­­reu, înspre Botiz, ne-au spus că aparți­ne I.A.S.-ului Odo­­reu. Am văzut, aici, nu mai știm de cîte ori, cîte un tractorist con­­ducîndu-și tractorul în agregat cu o com­bină din tipul C.S.U., recoltînd iarba, fura­jele de pe această su­prafață de teren. Se va înțelege, fă­ră îndoială, că acest tip de combină toacă furajele, că de aici ele trebuie să într-o remorcă și cadă cu remorca ajung tot la adevărata lor desti­nație : în hrana zilni­că a animalelor ori sunt însilozate. Așadar, cum se re­coltează furajele la I.A.S. Odoreu ? In mod normal, o remorcă folosită în acest scop trebuie, este obligatoriu să ai­bă obloanele supra­înălțate fără să mai fie nevoie în acest caz de prezența unui om pe remorcă, care să așeze tocătura pentru a nu­­ se risipi pe cîmp. Dar se procedează cu totul altfel la I.A.S. Odoreu. Re­morca nu este supra­­înălțată, omul de pe ea lipsește, iar trac­toriștilor prea puțin le pasă că două părți din furaje rămîn toca­te pe cîmp și că, fă­ră exagerare, proba­bil numai o mai ajunge la treime zootehnică ori la ferma si­loz. De ce nu se găsesc oare niște ochi să va­dă risipa ? MEMENTO И Bifrvll 16.00 Deschiderea emisiunii. A­­tletism (ziua a 2-a). România Elveția — Italia — Ungaria (mas­culin). România — Anglia — Un­garia (feminin). Transmisiune de la Stadionul Republicii. 17.00 Emi­siune în limba germană. 18.00 Fot­bal: Feijenoord Rotterdam — U.T.A. (rezumat filmat) .18.45 Con­tinuarea transmisiei de la între­cerile internaționale de atletism. 19.20 „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial: „Incoruptibilii* — episodul „Regele șampaniei*. 21.50 Bună seara, fete. Bună sea­­ra, băieți! 22.50 Telejurnalul de noapte. Telesport: 23.05 Petrecere la... Bucur, cu Maria Pietraru, Nicolae Trofin, Ioana Cristea, Pu­­șa Poenaru, Benone Sinulescu, a­companiați de o formație condusă de Victor Predescu. MEMENTO 1 ín multe unități agricole se a­­propie de în­cheiere însilo­z­area nutrețu­rilor. NOUTĂȚI EDITORIALE în domeniul educației „Tineretul și familia“, recent apărută în Editura politică, es­te o carte dedicată pregătirii tineretului pentru viața de fa­milie. Fiind o lucrare unitară în concepție, în multidisciplinară și în cercetarea cu prin­derea problematicii, volumul de față constituie un punct de plecare, atît pentru rezolvarea unora dintre problemele pe care le ridică tema studiată, cît și pentru cercetări viitoare. In prima parte volumul reflec­tă imaginea reală a familiei contemporane și problematica ei, punîndu-se accentul pe idea­lul familial al tineretului din medii,, reprezentative, cum ar fi mediul tineretului industrial, a­­gricol și studențesc. In conti­nuare sînt abordate probleme legate de tineretul de vîrstă școlară, de rolul educativ, sar­cinile și contribuția efectuată în această direcție de către fa­milie și școală, de participa­rea acestora, alături de organi­zațiile pionierești și U.T.C., la obiectivarea reprezentării pe care tineretul și-o formează a­­supra locului și rolului vieții de familie. Din însărcinarea UNESCO, în Editura didactică și peda­gogică a văzut lumina tiparu­lui cartea intitulată „A educa și a instrui", scrisă de un co­lectiv de autori străini și tra­dusă în versiune românească de Manolache Andriescu An­driadi. Cartea se ocupă de problemele ce le ridică educa­ția și instrucția elevilor în pri­mii ani de școală. Ea conține propuneri valoroase ce au fost experimentate și puse în prac­tică. Lucrarea a fost concepu­tă în funcție de un învățămînt, primar extins pe șase ani, cu­prins între vîrsta de 6—12 ani. După ce definește scopul edu­cației democrate, lucrarea a­­bordează teme foarte impor­tante și­­ vaste, cum ar fi: formarea personalității, cu­noașterea copilului, învățămîn­­tul și cultura, predarea limbii materne, metodologia, discipli­nelor de bază, copilul și cu­noașterea lumii, educația mo­rală și cetățenească, educația estetică, inițierea în științe fi­zice și naturale, educația fizică și sportul. Elaborată de specia­liști și bazată pe experiențe concrete, lucrarea „A educa și a instrui" constituie un instru­ment de lucru pus la îndemîna învățătorilor și elevilor din școlile pedagogice. „Procesul educației intelec­tuale" a apărut recent în Edi­tura Științifică. Autorul volu­mului, J.S. Bruner este o per­sonalitate de frunte a psiholo­giei și pedagogiei americane­­ contemporane. Lucrările pe care le cuprinde cartea sunt bi­ne argumentate din punct de vedere științific, manipulează o vastă informație și au un caracter înnoitor. Ideea de bază a cărții este că dezvolta­rea intelectuală nu se realizea­ză printr-o amplificare gradua­­lă, ci este un proces complex, constituit din mai multe etape, în care fiecare etapă nouă re­valorifică achizițiile etapei pre­cedente. Din acest volum se desprinde concluzia că orice temă poate fi predată într-o formă intelectuală efectiv, co­rectă, oricărui copil, la orice stadiu de dezvoltare, dacă este transpusă în forme mai ușoare, care pun accentul pe o repre­zentare imaginativă adecvată vîrstei. P. S. O nouă unitate de coafură s-a deschis în Piața Libertății din Satu Mare. Cînd stau tractoarele (Urmare din pag. 1), este folosirea tractoarelor în sco­pul creșterii producției agricole Ar fi util și indicat ca organele în drept să facă un sondaj din ca­re, cu siguranță, ar rezulta că unii tractoriști mai fac curse fără să aducă venituri întreprinderii. Combaterea unor asemenea prac­tici, stabilirea unor trasee de de­plasare de la un loc la altul, cît mai economicoase, o mai mare atenție pentru executarea în ter­men și de bună calitate a lucrări­lor planificate sunt măsuri căro­ra va trebui să le acordăm cea mai mare atenție pentru încheie­rea activității din acest an cu re­zultate economico-financiare su­perioare. Pentru aceasta se impu­ne însă ca eforturile ce se vor de­pune în această toamnă să fie conjugate cu o mai amplă identi­ficare și valorificare a rezerve­lor interne din fiecare secție. In prezent la I.M.A. Ardud, su­prafața arabilă pe tractor este de 85 ha. Cifrele planului de perspec­tivă sunt deosebit de mobiliza­toare. Determinate riguros, porțiile creșterii producției pro­și, implicit, veniturile în anii urmă­tori se întemeiază pe creșterea și în continuare a bazei tehnico-ma­­teriale, în care scop investițiile pentru sporirea parcului de trac­toare și mașini agricole vor atin­ge în cincinalul viitor apreciabila sumă de 25 milioane lei, din ca­re construcții-montaj peste 1,3 mi­lioane lei, înfăptuirea acestor investiții, eforturile financiare pe care sta­tul nostru le va face pentru me­­­canizarea și chimizarea completă agriculturii, diversificarea funcționalității utilajelor, pentru adaptarea lor la o gamă cît mai largă de lucrări, cer din partea fiecărui mecanizator ridicarea ni­velului de cunoștințe tehnico-pro­­fesionale, găsirea și aplicarea de soluții adecvate și, totodată, mai multă răspundere pentru utiliza­rea fiecărui tractor cu maximum de eficiență. Pentru aceasta con­ținutul preocupărilor din această toamnă și în viitor trebuie să-l constituie, firește, prevenirea cau­zelor de scoatere din funcțiune, pentru un timp, oricît de limitat, a tractoarelor, remorcilor și res­tului de mașini agricole. ALMANAHUL SATULUI De „Ziua recoltei“ apare „Al­manahul satului“, editat în­­tr-un tiraj de o sută de mii de exemplare de către cotidianul „Satul Socialist“. Tipărit în ex­celente condiții tehnice, cu­­ multe ilustrate colorate, „Al­manahul Satul socialist“ intră în al doilea an al existenței, re­­înnodînd tradiția frumoasă a vechilor calendare sătești care de peste 150 de ani au consti­tuit o fermecătoare bibliotecă adunată în coperțile unei sin­gure cărți. Ținînd seama de observațiile primite ale almanahului de anul trecut, s-a introdus tot ceea ce au solicitat cititorii: ghidul Un­gurilor săptămînale și al bîi­­ciurilor tradiționale din în­treaga țară, ghidul satelor ca­re au devenit orașe, zeci de sfaturi practice gospodărești, noțiuni tradiționale de meteo­rologie populară, sfaturi medi­cale, curiozități, calendarul lu­crărilor agricole, calendarul vî­­nătorilor și pescarilor, tarifele C.F.R. și P.T.T.R., noutăți pri­vind viața țăranilor de pe glob, jocuri și farse distractive de folos la ospețe și la șezători, metoda simplă de a calcula ca­lendarul pe o sută de ani, poe­zii și schițe, glume și carica­turi.­­ O atracție deosebită pentru cititori o vor constitui cele două mari concursuri populare dotate cu premii de valoare. ANUNȚ Familia îndurerată anunță moartea soțului și tatălui iubit Gherman Francisc. Inmormîntarea are loc în 19 septembrie 1970, ora 16, de pe strada Botizului 60. ÎNTREPRINDEREA 1 SEPTEMBRIE ANGAJEAZĂ: lăcătuși sculeri, rabotori pentru secția scul­arie, frezori pentru secția sculărie, strungari pentru secția sculărie. Informații suplimentare se pot primi la serviciul personal întreprinderii, Calea Trai­an nr. 23—29, Satu Mare. I.I. CRASNA CĂREI Str. Moftinului nr. 13, VINDE DIN STOC DISPONIBIL: hârtie ziar benzi turnir nuc­ol. III terosiliciu 4 tone, 14.000 m.p., 3 tone, 222 kg. — bare cupru 10 x 10 mm — rulmenți diferiți. TOTODATĂ ANGAJEAZA LUCRĂRI DE CONSTRUCȚII ME­TALICE ȘI REZERVOARE. ÍNoPWiuM Di Щ11Е ELECTRICE BAIA Е [UNK]Ț­­INE un CONCURS la data de 1 octombrie 1970, ora 10, la sediul Exploatării electroenergetice Satu Mare, pentru ocuparea ur­mătoa­relor posturi: UN MAISTRU CONSTR­L.E.A., UN TEHNICIAN ENERGETIC. Informații se pot primi la sediul Exploatării Mare, telefon 12081, compartimentul personal. electrice Satu

Next