Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-18 / No. 800

к ) I gHHy Sarcinile cincinalului în dezbaterea adunării generale a salariaților de la 1.1. Crasna Cărei ÎN CENTRUL ATENȚIEI -organizarea exemplară a producției și a muncii Adunarea generală a reprezen­tanților salariaților de la între­prinderea Crasna din Cărei, com­ponentă de bază a industriei lo­cale din județul nostru, s-a carac­terizat printr-un pronunțat carac­ter analitic. Referatul prezentat, la începutul adunării, de către tova­rășul Mihai Șuta, directorul între­prinderii, a constituit baza unor vii și interesante discuții. Evi­dențiindu-se faptul că la doi dintre principalii indicatori — producția globală și marfă — sarcinile actualului cincinal au fost îndeplinite înainte de termen, în cadrul dezbaterilor s-au scos, de asemenea în evidență rezulta­tele nesatisfăcătoare obținute du­pă opt luni de activitate. Astfel, planul producției globale a fost Îndeplinit în proporție de numai 99,6 la sută, cel al producției mar­fă vândută și Încasată — 99,3 la sută, iar nivelul productivității muncii s-a ridicat abia la un pro­cent de 98,4 la sută. Nici pla­nul de livrări la export nu a fost realizat integral. Pe fondul rezultatelor nesatisfă­cătoare în îndeplinirea sarcinilor pe opt luni — generate în spe­cial de aprovizionarea necorespun­zătoare cu materii prime și mate­riale, ca și de lipsa unor utilaje de bază din procesul de produc­ție — vorbitorii au adus în dis­cuție o serie de aspecte concrete ale greutăților întîmpinate, insis­­tînd cu precădere asupra posibili­tăților existente pentru o mai bu­nă organizare a producției și a muncii, pentru întărirea pe toate planurile a disciplinei, folosirea cît mai judicioasă a capacităților de producție și gospodărirea chib­zuită a tuturor resurselor mate­riale și bănești puse de stat la dispoziția întreprinderii. Din ana­liza sarcinilor ce revin colecti­vului întreprinderii Crasna din Cărei, constatăm că nu în­­tîmplător s-a insistat în direcțiile amintite. Astfel, la această unita­te economică realizarea integrală a indicatorilor în fiecare etapă de plan, în perioada 1971—1975 — când producția globală sporește cu 61.7 la sută, producția marfă cu 59.7 la sută, iar productivitatea muncii cu 43,9 la sută — nu este posibilă fără lichidarea definiti­vă a unor neajunsuri care per­sistând nejustificat în întreprin­dere de mai mult timp, îngreunea­ză mersul îndeplinirii ritmice a planului de producție. Pornind de la sarcinile sporite ce revin colectivului în perioada 197!—1975 și dovedind o adâncă înțelegere a sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R., vor­bitorii și în primul rînd comu­niștii, au abordat în discuții pro­blemele cele mai stringente ale producției viitorului cincinal, ac­­centuîndu-se de către fiecare că producția și munca trebuie orga­nizate mai bine. — Cum am putea să ne decla­răm mulțumiți atîta timp cît sar­cinile ce revin colectivului între­prinderii noastre nu au fost între­ GH. MARINESCU (Continuare în pag. a 2-a) ODOREUL își conturează noua sa înfățișare In aceste zile, întregul Odo­­reu este un vast șantier al re­construcției. Aproape nu există stradă pe care să nu fi apărut o casă nouă sau să nu se fi să­pat fundația unui viitor cămin. In ajutorul familiilor sinistrate din Odoreu, precum și a ce­­lora din satele aparținătoare care se strămută la centrul de comună au venit numeroase echipe de cooperatori-con­­structori din 30 unități agricole din județ. Ca urmare a muncii entuziaste prestate, acum la orizont se profilează un bilanț îmbucură­tor. Despre realizările obținute pînă în prezent pe frontul re­construcției ne-a vorbit tova­rășul Adrian Silaghi, locțiitorul secretarului comitetului comu­nal de partid. — In urma gravelor distru­geri provocate de inundații — ne-a spus interlocutorul — s-a prevăzut ca în comuna noas­tră să se construiască în acest an 793 case pentru sinistrați. Cu sprijinul substanțial acor­dat de stat, majoritatea celor care au avut de suferit de pe urma calamității se află în sta­diu avansat cu construirea noi­lor cămine. Astfel, la ora ac­tuală sînt săpate și turnate fundațiile la peste 570 de case, acum lucrîndu-se insistent la înălțarea zidurilor. In curînd, vor fi complet ridicate în roșu circa 300 de case, la ora aceas­ta fiind deja sub acoperiș 137 locuințe, numeroase familii mutîndu-se de mai multe săp­­tămîni în casă nouă. In prezent, ca în întreaga perioadă ce a urmat i­­nundațiilor, organele jude­țene de partid și de stat manifestă o grijă deose­bită pentru asigurarea unei bu­ne aprovizionări cu materiale de construcție. Astfel, cimentul și cheresteaua sunt în întregi­me asigurate și au început să sosească primele cantități din­­tr-un nou lot de 3 milioane că­rămizi contractate cu unitățile furnizoare. De asemenea, în acest sens a luat ființă pe plan local o cărămidărie, care va asigura zilnic aproximativ 18,000 bucăți cărămizi. Printre primele familii care s-au mutat în case noi se nu­mără cele ale lui Andrei Med­­gyesi, din Mărtinești, Gheorghe Maxim, Gheorghe Pop și Gheorghe Macove, din Eteni, loan Nyiri și Geza Panti din Berindan și mulți alții. — Ce construcții de interes social-cultural urmează să se ridice în Odoreu și care este stadiul de realizare a acestora? — In prezent se lucrează la mrnim construcția unei noi și moder­ne școli cu 16 săli de clasă — care în final va avea două etaje. Pînă acum s-a ridicat parterul în roșu, a fost tur­nată fundația sălii de gimnas­tică, urmînd să înceapă în­­curînd lucrările la clădirile ce vor adăposti grădinița de copii și creșa — cu cîte 120 și res­pectiv 75 de locuri fiecare. De asemenea, este turnată funda­ția sediului I.A.S. și C.A.P. Odoreu, a complexului zoo­tehnic intercooperatist ce va fi dat în folosință anul acesta și a unui modern complex comer­cial. Dacă lucrările primelor două obiective se desfășoară în ritm susținut, este regretabil faptul că, deși fundația com­plexului comercial este gata, nimeni nu se mai prezintă la lucru la acest obiectiv. Printre alte obiective ce se vor construi la Odoreu și vor fi date în folosință pînă în 1972 se numără sediile consi­liului popular comunal și al P.T.T.R., dispensarul uman, baia comunală, centrala termi­că, 8 blocuri de locuințe cu cîte 16 apartamente fiecare etc. Aș dori să menționez, ca o noutate în viața comunei noas­tre, că începînd din acest an toți copiii de vîrstă școlară urmează cursurile în condiții optime la centrul de comună. In acest sens, s-au luat măsu­­ri privind asigurarea mijloa­celor de transport pentru co­piii din satele aparținătoare, a căror familii nu s-au mutat încă în noile locuințe construi­te în Odoreu. De asemenea, es­te îmbucurător faptul că, avînd în vedere dezvoltarea rapidă și impetuoasă a comunei, tendin­ța de urbanizare a acesteia, tot mai mulți locuitori din sa­tele aparținătoare, chiar și cei ale căror locuințe au rezistat în fața stihiilor dezlănțuite, au venit în Odoreu să-și alea­gă locuri de casă. Intrucît li se asigură toate condițiile pen­tru a-și construi case noi, mult mai durabile decît cele existen­te, adresăm pe această cale apelul și celorlalte cîteva zeci de familii care locuiesc încă în Mărtinești, Berindan și Cucu, să se adreseze Consiliului popular comunal în privința atribuirii noilor locuri de ca­să în Odoreu. In încheiere, doresc să sub­liniez aportul însemnat pe care ni l-au acordat în acțiu­nea de reconstrucție, coopera­torii din numeroase unități a­­gricole din județ, printre care cele din Pișcolt, Bereu, Pir, Oar, Petrești, Boghiș, Vezendiu și Livada. A. LAZĂR Plenara Comitetului județean al U.T.C. Ieri, a avut loc ședința plenară a Comitetului județean al U.T.C., la care au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean al U.T.C., membrii co­misiei de revizie, primii­ secretari ai comitetelor municipal și orășe­nești ale U.T.C., activiști din apa­ratul Comitetului județean al U.T.C. Au fost, de asemenea, in­vitați secretarii comitetelor U.T.C. din marile întreprinderi, îndrumă­torii și secretarii comitetelor U.T.C. din licee și școlile profe­sionale, precum și membrii Consi­liului județean cu munca în rîn­­dul elevilor. La lucrările plenarei a partici­­pat tovarășul Ioan Foriș, secretar al Comitetului județean de partid, care în cuvîntul său a dat pre­țioase indicații privind îmbunătă­țirea stilului și metodelor de mun­că cu tineretul, factor activ în via­ta economică și socială a județului nostru. Au fost, de asemenea, prezenți tovarășul Iosif Belting, membru al Biroului C.C. al U.T.C., și alți activiști ai Comitetului Central al U.T.C. Ordinea de zi a plenarei a cu­prins: raportul privind preocupa­rea organelor și organizațiilor U.T.C. pentru mobilizarea tinere­tului la realizarea sarcinilor eco­nomice pe primele opt luni, infor­mare privind măsurile luate de Biroul Comitetului județean U.T.C., în vederea deschiderii nou­­l­­ui an de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei; adoptarea planului de măsuri al Comitetului județean al U.T.C. cu privire la întîmpinarea celei de-a 50-a ani­versări de la crearea P.C.R., di­verse probleme statutare. In a doua parte a ple­narei a avut loc un amplu in­structaj privind apropiatele adu­nări de dări de seamă și alegeri în grupele și organizațiile U.T.C. Întîlnirea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice, de calcul și informaticii economice Joi , dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit într-o consfă­tuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din dome­niul tehnicii de calcul și prelu­crării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din în­­vățămîntul superior, directori și ingineri șefi din mari întreprin­deri. Au luat parte tovarășii Ilie Verdeț, Manea Mănescu, precum și conducători ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul și aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere și planificare a economiei, pre­­cum și în gestiunea întreprinde­rilor. In cadrul discuțiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a progra­­mului de înzestrare a economiei naționale cu echipamente de cal­cul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost subliniate realizările obținute în crearea premiselor necesare introducerii informaticii în economie. S-a în­fățișat experiența acumulată pînă acum în utilizarea calculatoare­lor electronice în gestiunea eco­nomică, în conducerea și dirijarea unor procese tehnologice, rezulta­tele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utila­­jelor, creșterea productivității, ca­lității produselor, eficienței eco­nomice a producției. Totodată au fost scoase în evidență unele probleme care se cer a fi solu­ționate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. Vorbitorii au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organizarea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționalizare a evi­dențelor, extinderea aplicațiilor matematicii și ciberneticii, a pre­lucrării automate a datelor. O atenție deosebită a fost acordată elaborării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoarelor existente, rezol­­varea în mai bune condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții l-a ocupat problema pregătirii cadre­­lor pentru informatică — analiști, programatori, operatori — făcîn­­du-se unele propuneri privind căile și măsurile de asigurare a necesarului de specialiști. S-a re­levat însemnătatea și necesitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabrica­ției în țara noastră a calculatoa­relor electronice și altor echi­pamente moderne de calcul.. Participanții au exprimat hotă­­rîrea lor de a depune toate efor­turile pentru înfăptuirea sarcini­lor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfec­ționării sistemului informațional economic. Luînd cuvântul în concluzie, tovarășul Nicolae apreciat rezultatele Ceaușescu a obținute pe linia introducerii și aplicării teh­nicii electronice de calcul în e­­conomia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvoltarea acti­vității în acest domeniu, corespun­zător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea elaborării și promovării unei con­cepții unitare în realizarea siste­mului național de informatică și conducere care să asigure legă­tura organică între informatică și decizie la toate nivelele acti­vității economice. Totodată, a recomandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvol­tarea unui număr de centre de calcul teritoriale,­pabile să răspundă puternice, ca­ prompt ne­voilor unităților economice. De asemenea,­­ a relevat necesitatea unei mai bune coordonări a întregii activi­tăți din acest domeniu, creă­rii unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea raționa­lă a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a arătat că accentul trebuie pus, în primul rînd, pe informatica procesului de producție, pe re­zolvarea efectivă, cu ajutorul cal­culatoarelor și ciberneticii, a pro­blemelor planificării și conducerii activității productive, a aprovizio­nării tehnico-materiale și desface­rii produselor. In continuare a subliniat necesitatea de a se rea­a­liza, cu ajutorul calculatoarelor electronice, conducerea procese­lor de producție și gestiunea com­pletă a cîtorva uzine importante, asigurîndu-li-se dotarea corespun­zătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinde­rea și în alte întreprinderi. To­varășul Nicolae Ceaușescu a a­tras atenția că în acest scop se impune luarea măsurilor pregăti­­toare adecvate. O deosebită im­portanță va trebui să se acorde statisticii, căreia îi revine un rol primordial în realizarea siste­mului informațional al întregii e­­conomii naționale. In ce privește pregătirea cadre­lor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indicat o serie de măsuri pentru formarea în continuare a necesaru­lui de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de cal­cul în anii următori. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspundere din eco­nomie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însușească ele­mentele de bază ale informaticii moderne, pentru a putea folosi cît mai eficient avantajele acesteia în activitatea de conducere. Totodată, a arătat că, atît în construcția de mașini de calcul, cît și în informa­tică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, apli­carea mai rapidă în practică a re­zultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan internațional. In lumina rolului crescînd pe ca­re urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina ca, în vederea realizării sistemului na­țional de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzes­trarea întreprinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare; obiectivele prevăzute pentru perioada 1971—1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat că în țara noastră s-a for­mat un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a informaticii în economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condi­­țiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. In încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convin­gerea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă în slujba înfăp­tuirii importantelor sarcini ce se re­vin, contribuind astfel la procesul general de modernizare a econo­miei naționale, la propășirea pa­triei noastre socialiste. Intre 6 și 13 septembrie a. a. Ansamblul folcloric reprezenta­tiv al artiștilor amatori județul nostru a participat din la Festivalul folcloric internațio­nal al ținuturilor de munte de la Zakopane. Aflat la cea de a treia ediție, festivalul de la Zakopane, cotat ca o manifes­tare artistică de mare prestigiu pe plan european — a cunos­cut in anul acesta un mare suc­ces atît pe plan artistic, toate formațiile prezentînd spectaco­le de o înaltă ținută artistică, cît și prin numărul ansambluri­lor participante din țări ca: Uniunea Sovietică, Bulgaria, R.D. Germană, Cehoslovacia, Austria, Norvegia, Polonia — care s-au întrecut pentru cu­cerirea celor două trofee: „To­­porașul de aur" pentru folclor autentic și „Toporașul de aur“ pentru folclor stilizat. Cucerirea de către ansam­blul sătmărean a trofeului su­prem la categoria folclor stili­zat­e la categoria folclor au­tentic trofeul fiind cîștigat de polonezi, într-o întrecere de asemenea anvergură este, deci, cu atît mai meritorie cu cît el a fost obținut în condițiile u­­nei întreceri foarte echilibrate și de un înalt nivel artistic. Da­că adăugăm la aceasta și fap­tul că ansamblul sătmărean se afla la prima sa participare în­tr-o competiție artistică inter­națională, că vîrsta sa se nu­mără doar cu lunile și că s-a clasat în fruntea competiției înaintea unor ansambluri puter­nice ca cel din Varna — R.P. Bulgaria — ansamblu cu pes­te 4.500 de spectacole la acti­vul său — și cel din Pamir, U­­niunea Sovietică, meritul este cu atît mai mare și semnifica­tiv. Ansamblul sătmărean a prezentat pe scenele fes­tivalului un program foar­te variat, dinamic, cu o bogată paletă cromatică a costumului popular. Apreciat pe toate meridianele globului, cîntecul și dansul popular ro­mânesc s-au bucurat și la Zakooane de aprecieri unani­me atît din partea juriului, nu­ și din partea spectatorilor, care au aplaudat la scenă des­chisă evoluția foarte bună a tînărului nostru ansamblu, a­­dăugind astfel folclorului nos­tru noi galoane de aur. Intitulat sugestiv, „Nuntă o­­senească", spectacolul pentru concurs, comprimat pe o dura­tă impusă de regulament, care să nu depășească 45 de minu­te, a cuprins dansuri din Oaș și Codru, zone folclorice dis­tincte ale județului nostru, dansuri de pe Someș, cîntece populare, datini și obiceiuri legate de ceremonialul nunții oșenești. La acestea s-au adă­ugat dansurile maramureșene, bănățene și moldovenești care au completat programul pen­tru spectacolul mare prezentat la Cracovia în afară de con­curs. S-au bucurat de un suc­ces deosebit dansurile oșenești cu ritmurile, țipuriturile și costumele coborîte parcă din legendă, dansurile din Codru și de pe Someș a căror vioiciune și originalitate au entuziasmat publicul. S-a subliniat acel sin­cretism perfect între dans și strigături atît de muzică, spe­cific folclorului românesc, ca­re a dat spectacolului o notă de continuă mișcare, cursivita­te și veselie, calități care au fost apreciate în mod deosebit. Merită evidențiat la obține­rea acestui remarcabil succed efortul regizorului artistic al spectacolului, Ion Deloreanu, al întregului colectiv de dan­satori, pregătit cu pricepere de instructorii Gheorghe Oros și Iacob Oancea, taraful dus cu multă sensibilitate cân­de Alexandru Viman, Aladar Ka­nalas și Paul Vakares, precum și soliștii de muzică populară Angela Buciu și Nicolae Sa­­bău, care, cu vocea lor caldă au fost apreciați mesageri ai cîntecului românesc. Articolele elogioase din pre­să, interviurile solicitate, nu­meroasele înregistrări ale ra­dioului și televiziunii poloneze au constituit adevărate mani­festări admirative la adresa an­samblului sătmărean, la adre­sa bogatului și frumosului tal­elor românesc. Succesul mare pe care l-a obținut Ansamblul folcloric sătmărean la acest prestigios festival internațional constituie un elogiu adus întregii mișcări artistice de amatori din jude­țul nostru, subliniază încă dată bogăția și varietatea fol­c­­lorului din acest minunat colț de țară. Pornind de pe platforma a­­cestui prestigios succes cuce­rit de Ansamblul folcloric re­prezentativ al artiștilor ama­tori din județul nostru, An­samblul folcloric profesionist „ȚARA OAȘULUI“ de pe lângă Consiliul județean al sindica­telor, recent înființat, va tre­bui să ducă mai departe șta­feta succesului de la Zakopane, pe care va trebui să-l onoreze și să-i adauge noi sucese spre a cinsti frumosul folclor săt­­mărean, această minunată și inestimabilă comoară spirituală a poporului român. GHEORGHE SALAJAN Ansamblul folcloric sătmărean pe scenele Festivalului de la Zakopane

Next