Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-11-22 / No. 856

2 CASA MUNICIPALĂ DE CULTURĂ —în fața viitoarelor concursuri artistice Evident, desfășurarea unei ac­tivități culturale se realizează nu numai prin entuziasmul partici­panților, ci și prin posibilitățile materiale, pe care o instituție de acest gen, în speță Casa muni­cipală de cultură, le are. Cert este că cu toată lipsa acută de spațiu, de ani de zile, de la aces­­tă „platformă“ se încropesc programe artistice, se recită, se dansează etc. Mai există, e drept, o sală de repetiție, dar I.L.S.-ul o trece, indiferent de anotimp, într-o hibernare vecină cu ne­șansa de a redeveni ceea ce a fost. Ceea ce știam că exis­tă pe strada Al. Ioan Cu­za, nu s-au relevat la re­petițiile ce se țin aici. In două camere despărțite printr-o ușă, o formație de teatru și alta de mu­zică ușoară se „tatonează“ parcă, încurcîndu-se una pe alta. Nu cred că mai este necesar să re­marc handicapul celor de la teatru. Acest neajuns este totuși com­pensat printr-o muncă generoasă, printr-o activitate fructuoasă ca­­re-și propune tot mai înalți para­metri artistici și culturali. Zilele acestea se fac repetiții pentru vii­toarea ediție a „Stelei Sătmaru­­lui“, un examen al muzicii ușoa­re, a cărui cotă va crește o dată cu participarea unor concurenți din județele limitrofe. Pînă atunci, Lia Șipos, Dan Bujor, An­gela Nemeth se pregătesc cu se­riozitate pentru o participare con­vingătoare la noul concurs. Și aici Thalia, se pare, că are slujitori fideli. La capitolul aces­ta, Casa municipală și-a înscris multe succese. Teatrul de păpuși, care mai constituie încă o rarita­te prin alte orașe, la Satu Mare și-a creat ambianța necesară rea­lizărilor. Fenomenul nu se pro­duce numai la Casa de cultură, ci și în școli și licee (premiul în­­tîi al tinerilor păpușari de la Liceul nr. 3 este elocvent). In cadrul concursului „I. Vasilache“ se repetă la „Griga Haiducul“, un motiv popular, prelucrat de Mir­­cea Pop. Regia va fi semnată de tînărul actor de la Teatrul de Nord, Petre Moraru. Actorul săt­­mărean ne spunea că dorește în continuare să monteze piese de teatru pentru amatori, menite să ridice și aici o ștachetă a preten­țiilor. La secția maghiară, în cadrul Studio ‘69, se fac repetiții la piesa lui Kocsis István, „Co­pacii numărați“. Intre timp, s-au prezentat mai multe spectacole cu „Intîlnire cu îngerul“ a Sido­­niei Drăgușanu. Viitoarele pre­miere sunt așteptate cu viu inte­res, mai ales că artiștii amatori s-au „produs“ deseori și pe scena Teatrului de Nord. Formațiile de muzică ușoară sunt conduse, în special, de Cor­­neliu Bib­ai, metodist la Casa municipală de cultură. Astfel, formația Nordic și-a definitivat un repertoriu agreat în sălile de spectacol. S-au deschis și două cercuri de muzică: unul de chi­tară, iar celălalt de pian. Deo­camdată, numărul participanților la cercul de chitară, 16, este des­tul de mare, dar din păcate, bu­nele intenții se mai abandonează uneori pe parcurs. Să sperăm că de data aceasta, entuziasmul se va menține la aceeași cotă ca în prima zi. Există aici și o încercare te­merară de a realiza o operetă populară, în limba maghiară, în regia lui Ștefan Pop. Genul fiind pretențios, dificil chiar și pen­tru profesioniști, va supune co­lectivul artistic, la un efort sus­ținut, dar probabil că și rezul­tatele vor fi la înălțimea așteptă­rilor. Ne vom pronunța la tim­pul potrivit. Tot aici, este „găz­duit“ și corul Madrigal, pe care l-am ascultat în desele concerte de marți seara în audițiile fi­larmonicii. Ceea ce s-a încercat, și în bu­nă parte s-a realizat la Casa mu­nicipală de cultură, a fost „aco­perirea“ unor zone întinse ale ac­tivității culturale și artistice, de­dicate formațiilor de amatori. S-au continuat tradiții artistice, în special teatru, s-au deschis și re­deschis cercuri pe diferite c­alități (se desfășoară aici spc­și cursuri aparținînd Universității populare din Satu Mare). S-a re­nunțat, sau poate se caută alte formule pentru estrada sătmărea­­nă. In acest sector, se menține în­să „seceta“ textelor de estradă, a cupletelor, monologurilor, sche­­ciurilor etc. Este necesară, o „rea­nimare“, căreia să i se insufle oxi­gen pentru o perioadă mai înde­lungată. Se știe, menirea unei Case mu­nicipale de cultură nu se rezu­mă numai la a prezenta progra­me artistice, ci să facă și o edu­cație artistică și estetică tinerilor care vin aici. Și poate a doua cerință este mai importantă de­cît prima, deși programele artis­tice, de calitate, pot face o bună propagandă valorilor culturale. De aceea, cultivarea gustului pen­tru frumosul autentic este o co­ordonată principală, care stă în atenția personalului artistic. Deocamdată, am surprins unele elemente angrenate în viitoarele concursuri artistice și de aceea, tenta descriptivă, oarecum de adi­ționare a activităților, constituie, credem, premisa unor consemnări mai ample despre succesele care se pregătesc cu pasiune și migală, zi de zi, aici la Casa municipală de cultură din Satu Mare. GRIGORE SCARLAT Pe „traseele” noilor excursii Anul turistic 1970 — bogat în realizări — se apropie de sfîrșit. La agenția județeană a O.N.T., se desfășoară o activi­tate febrilă privind pregătirea „bilanțului“ acestui an și schi­țarea „traseelor“ viitoarelor excursii. Totuși, pînă atunci, sînt organizate interesante și utile excursii, intitulate su­gestiv „La sfîrșit de săptă­­mînă“. In cadrul acestora este prevăzută vizitarea orașului Belgrad (la reîntoarcere­­­a orașelor Timișoara, Arad, Ora­dea), vizitarea mănăstirilor din nordul Moldovei etc. Două din cele patru zile prevăzute pen­tru această din urmă excursie, urmează a fi petrecute în U.R.S.S. De reținut că pînă la 30 aprilie 1971, excursioniștii be­neficiază de importante re­duceri­: 50 la sută — elevii; 30 la sută — celelalte cate­gorii de turiști. De asemenea, pe agenda de lucru a salariaților agenției O.N.T. se află organizarea petrecerii revelionului la dife­rite cabane, stațiuni de odih­nă sau anumite localuri situate în locuri pitorești. In curînd, va începe înscrierea grupuri­lor de solicitanți. Le anticipat,... petrecere urăm, plă­cută! CRONICA SATMARF.ANA MEMENTO » MEMENTO » MEMENTO » MEMENTO RADIO Luni 23 noiembrie 1970 13.10 Avanpremieră cotidia­nă. 13.22 Melodii de H. Mă­­lineanu. 13.45 Mîndru-i jocul ro­mânesc. 14.00 Compozitorul săp­­tămînii: Giuseppe Verdi. Frag­mente din opera, „Don Carlos“. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt —o emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Cîntece și jocuri populare. 15.20 Cronica săptămînii cale. 15.45 Muzică ușoară. muzi­c6.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.20 Pagini din opereta „Valsurile Vienei“ de Strauss — Monery. 16.30 Revista economică. 16.45 La oglindă — piese corale pe versuri de George Coșbuc. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Muzică populară. 17.50 Poșta ra­dio. 18.00 Muzică ușoară. 18.30 Poemul simfonic „Tamara“ de Balakirev. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cîntă Traian Uilecan, Gri­­gore Kiazim și formația diri­jată de Florian Economii. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microreci­­tal Dorina Drăghici. 20.20 Arghe­ziană. Vînt de toamnă. 20.25 So­listul serii: Roy Black. Teatru radiofonic. Premieră. 20.45 Dl. Kant are onoarea, de Konrad Hausen. 21.41 Melodii cunoscute, interpreți îndrăgiți. 22.00 Radio­jurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de sea­ră. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Marți 24 noiembrie 1970 12.25 Știința la zi. 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară interpretul preferat. 13.00 Radio­și jurnal. 13.10 Avanpremieră co­tidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Ansamblul de cîntece dansuri „Mazovșe“ din R.P. Po­si­lonă. 14.00 Compozitorul săptă­mînii — Giuseppe Verdi: frag­mente din opera „Othello“. 14.30 Cîntece sportive. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Vor deveni șlagăre? — muzică ușoară. 15.00 File de poveste. „Castelul vîntului“ — poveste populară. 15.25 populară din Transilvania. Muzică 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 16.20 Arii și duete din ope­reta „Calul bălan“ de Benatzky. 16.30 Agendă județeană. Maramu­reș —­ noiembrie 1970. 16.50 Cîntece patriotice. 17.05 Radio­­enciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Zece mi­nute cu formația Savoy. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 Pagini din opere de Donizetti. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din pîlnia gramo­fonului. 20.05 Tableta de sea­ră. 20.10 Microrecital Angela Similea. 20.20 Argheziană. Agate negre. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solistul serii: Michel Pom­areff. 22.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. 23 August — Timp pentru a trăi (film din R.D.G., color, cinema­scop); NEGREȘTI-OAȘ: Aripi negre (film polonez, cinemascop); TÂȘNAD: Prea mic pentru un război atît de mare (film româ­nesc); BERVENI: O șansă din­tr-o mie (film sovietic, color, cinemascop); HALMEU: Mireasa era în negru (film franco-italian, color); SANISLAU: Joc dublu în serviciul secret (film italo-­­m­­niol, color, cinemascop). Cinema Duminică 22 noiembrie 1970 SATU MARE: Victoria — Sen­tința (coproducție româno-ma­­ghiară); Popular — Păsările (film din S.U.A., color); CĂREI: Popular — In arșița nopții (film american, color), 23 August — în­toarcerea doctorului Mabusse (film din R.F.G.); NEGRE­­ȘTI-OAȘ: Așteaptă pînă se în­tunecă (film din S.U.A.); TÂȘ­­NAD: Misteriosul­­ din cosmos (film japonez, color, cinemascop); BERVENI: Mireasa era în negru (film franco-italian, color); HAL­­MEU: Din plictiseală (film so­vietic, cinemascop); SANISLAU: Zosia (film sovietic, cinemascop). Luni 23 noiembrie 1970 SATU MARE: Victoria — 100 de carabine (film din S.U.A., co­lor); Popular — Intîlnire la vechea moschee (film sovietic, cinemascop); CĂRȚI: Popular — Tiffany Memorandum (film fran­co-italian, color, cinemascop); NOTĂ M treilea... pierde iată un proverb căruia Ioan Pop din Satu Mare, strada Dece­­bal nr. 2 i-a schimbat — la 18 grade — sensul. Cînd? Intr-una din zile — cînd se afla la vola­nul autocamionului pe care lucra — transporta bunuri ale lui Francisc Chiș la adresa din stra­da Baia Mare nr. 2 unde se muta acesta. Intre Chiș și Maria Con­dor (de la aceeași adresă) se ivise o ceartă pe seama taxei de iluminat. Cînd discuțiile dintre cei doi s-au transformat în două... flame, a intervenit Pop (dar nu cu vorba), aplicînd niște pălmi zdravene Măriei. Părerea ce și-o spusese (sub formă de palme) l-a costat însă pe „arbitrul“ Pop. El s-a ales cu o amendă de 1.000 de lei, dar se consolează cu paternitatea unui nou proverb. V. STUPARU (Urmare din pag. 1) N. V. (și el de 15 ani) arde banc­nota de 10 lei (după cum se ve­de, tinerii n-au atacat pentru a jefui. Declarau că așa le-a venit lor!), luminînd întîmplător dru­mul unui cetățean, V. P., care trecea pe acolo înspre serviciu. Tot ce ați citit mai sus nu s-a întîmplat în pădure, ci pe băn­cile din Parcul Libertății din Satu Mare, în fața restaurantu­lui Dacia. V.P. a anunțat miliția­nul, acesta a venit și... Restul se înțelege. Cele descrise mai sus s-au pe­trecut datorită faptului că acești adolescenți, înpinși la băutură de prieteni mai vîrstnici, au dorit să se facă remarcați în grup, căutînd să-i întreacă pe „șefii grupului“ în excese. Ancheta noastră asupra acestor tineri delicvenți dovedește că și delictele lor în uzinele, întreprin­derile unde au lucrat (au fost angajați în majoritate la Com­binatul 1 Mai, întreprinderea 1 Septembrie, Uzina Unio etc.) au fost comise numai din dorința de a supralicita greșeli mai mă­runte ale unora mai vîrstnici ca ei. Tinerii, la locul de muncă, se dedau adesea la mici acte in­­disciplinare pentru a dovedi unora mai mari că ei se supun mai puțin regulamentelor decît aceștia. — De ce ai fost dat afară? îl întreb pe A.F. — Am avut trei nemotivate. Un coleg a fost sancționat și cri­ticat în ședința de U.T.C. pentru că a întîrziat de vreo două ori. Se văita pentru asta toată zi­liea. Am vrut să-i arăt că eu n-ași păți așa ceva. Și iată cum faptele, aparent neutre, se mută brusc pe terenul sinuos al psihologiei! Intr-un vast efort se caută ex­plicații enigmelor legate de ace­astă vîrstă a „tunetelor pe cerul senin“. Tot mai mulți psihologi, psihiatri și criminaliști se aplea­că cu deosebit interes și simț de răspundere asupra acestui necu­noscut — adolescentul (cum su­gestiv îl denumește, într-o admi­rabilă lucrare închinată acestei vîrste, dr. Jean Rousselet). Firește, unii teoreticieni sunt departe de realitățile noastre so­ciale. Aceasta nu înseamnă însă că unele din teoriile lor nu con­verg în principiu și metodologic înspre același punct comun, cu precădere atunci cînd analizează mobilurile care-i îndeamnă pe adolescenți la acțiune. In acest caz, și în esență, me­canismul social socialist acționea­ză cu sporită forță de înrîurire și de ameliorare a actelor tineri­lor, ceea ce duce la traversarea cu succes a crizei morale a ado­lescenței, favorizînd cu eficiență deplină adaptarea, integrarea so­cială, maturizarea tînărului. Unei astfel de crize juvenile, însă total nesupravegheate, pă­reau să-i fi căzut pradă tinerii din biroul procurorului. Ei erau victimele așa-zisei perioade de scandal, care coincide în realitate cu ceea ce unii psihiatri și cri­­minaliști denumesc „vîrstă ban­dei“. Tinerii adolescenți semnalați în cazul nostru tocmai și-au re­negat moral școala (nici unul nu încercase măcar să se prezinte la un examen de admitere pentru a intra într-o școală, măcar pro­fesională, după terminarea școlii generale) sau familia (fiecare provenea din familii dezbinate ori rezultau din relații întîmplă­­toare ale mamei). Niciunul nu era capabil să trăiască pe cont propriu fără a plăti tribut scump unor influențe nefaste. Părinții i-au neglijat total. Răsfoiesc ca­ietul cu însemnări și constat că nu pot cita pozitiv nici măcar unul din răspunsurile primite. Tatăl lui N.V., de exemplu, îmi spunea că el fiind în pensie de boală, iar soția lui lucrînd, nu pot avea grijă de fiul lor, care e „mare“ de-acum. Așa încît el a trăit pe maidan, de-a valma cu copiii cartierului. Răspunsul vă­dește totală iresponsabilitate. Cum poți să motivezi neajunsu­rile, viciile în educația odraslei tale pentru simplul fapt că lu­crezi? Cine nu lucrează? Poți condiționa educația copilului de preocupările tale? Dimpotrivă. Sau tatăl minorei V.M. El nu știa că fiica lui, care fusese și ea în grup la restaurantul Miorița, în vîrstă de numai 13 ani, avea ra­porturi sexuale cu unii din bă­ieții cu pricina. Doi din ei erau arestați pentru viol, dar fata a mărturisit că primele raporturi le-a avut cu niște cunoștințe în­­tîmplătoare, încă în mai, nu în octombrie. Și tot în parcul din centru! Legea e lege, și noi nu comentăm vina celor doi tineri. Cred însă că și acest caz invită la serioase reflecții. Incapabil a se deprinde singur cu libertatea, copilul caută să și-o găsească cu „prietenii“ sau camarazii. La aceștia speră să găsească înțelegerea refuzată adesea de adulți. înclinația către scandal, prop­rie unor tineri, ia proporție deci în clipa în care se află în tovă­rășia colegilor de aceeași vîrstă, deoarece astfel adolescentul se simte mai puțin singur pentru a suporta consecințele excentricită­ților sale, căutînd totodată să se facă evidențiat în grup. Ace­astă competiție poate împinge „banda“ la manifestări colective penibile, adesea mult mai peri­culoase decît manifestările indi­viduale ale fiecărui membru al ei. Am fost martor, eu sau unii dintre cititorii noștri, care au semnalat faptele redacției, la ase­menea acte ale unor „bande“ de adolescenți dezorientați. Totul s-a petrecut pe străzile municipiului Satu Mare. Strada Decebal. In miez de noapte, un om cu preocupări sociale pline de răspundere (nu dăm numele celor molestați din anume considerente, însă asigu­­rurăm cititorii de veridicitatea celor relatate) se întoarce acasă, în Cartierul Someș. In fața libră­riei privește ceva în vitrină. Fă­ră să ia în seamă trei tineri de alături. La un moment dat, unul dintre aceștia cere foc (ah, tru­cul cu focul!). Altul îi pune o piedică, omul cade și începe să ia la pumni. Cum să se prezinte la muncă în asemenea hal? A doua zi, omul ia concediu medi­­cal pe trei săptămîni. Un bătrîn, împreună cu nepoa­ta lui, o adolescentă de vreo 16 ani, se întorc de la niște rude. In plină stradă a Salcîmilor, la ora 21,30, sunt atacați de un grup de adolescenți, care se leagă de fată. Lovit cu cuțitul, bătrînul îi spune fetei să strige. Intervin prompt cîțiva oameni, cu re­zultate salutare. O femeie de vreo 30 de ani, cu fetița, se întorc acasă. Seara, pe la ora 21, un grup de adolescenți se leagă de femeie. Trebuie să intervină miliția. Și am putea în­mulți cazurile. .­.Părinții, educatorii, organizații­le de tineret nu țin încă seama îndeajuns că firea tînărului este foarte influențabilă. Părinții sunt chiar pasivi uneori față de ti­neri. Ei n-ar trebui să neglijeze prea mult excentricitățile copiilor lor. Dacă-și pot permite să su­­rîdă și să dea din umeri, obser­­vînd fanteziile individuale care le reamintesc pe cele din propria lor tinerețe, activitățile grupului, la care este mai mult sau mai puțin afiliat copilul lor, merită să fie urmărite cu toată atenția“ — ne spune tovarășa Viorica Onea, șeful biroului de autorita­te tutelară din cadrul Consiliului popular municipal Satu Mare (grație bunăvoinței dînsei am pu­tut lămuri mai adînc din punct de vedere social anumite aspecte din viața tinerilor amintiți mai sus­. „Nu numai că nu trebuie să refuze a asculta tînărul, a adău­gat și procurorul Ioan Nemeti, dar părintele și educatorii trebu­­­ie, dimpotrivă să facă totul pen­tru a-l asculta prietenește, a-l sfătui și a-l înțelege, atît pen­tru a cunoaște mai bine firea și comportarea lui și a colegilor mai apropiați, cît mai ales pen­tru a putea lupta astfel împotri­va influenței celor răi. Altfel, le­gea intervine cu promptitudine și severitate, cu toată asprimea Dar ar fi de dorit ca înainte de a ajunge în instanță, ceilalți fac­tori, înaintea noastră, să-și facă pe deplin datoria“. Supravegherea se impune deci, cu discreție, cu toate inițiativele familiale, constantă și, dacă cazul, urmată de reacții energice, e spre a sugruma încă în fașă ris­curile degradării morale prin contaminare. Trebuie pus totul în mișcare — părinți, educatori, opinie publică — pentru a-l în­depărta pe tînăr de mediul sus­ceptibil să-l strice. Să nu ne fie teamă să facem psihologie, chiar atunci cînd nu sîntem diplomați pentru asta. Să nu ne fie rușine să învățăm psi­­hologie. Numai așa vom putea înlătura erorile și preveni rateu­rile educative. Parafrazînd pe un mare scriitor, am putea reaminti, în încheiere, tuturor părinților, educatorilor, celor ce se ocupă de tineri în cadrul organizațiilor de pionieri și U.T.C. că psihologia este o treabă prea serioasă pen­tru a fi lăsată numai în seama specialiștilor. Huliganism vi sau tineri dezorientați? i Duminică 22 noiembrie 1970 [и m 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineață. 9.00 Teatru pentru copii și școlari : „Fata din dafin“. 9.45 Film.: „Ve­verița“. 10.00 Viața satului. 11.30 Amfiteatru Negrea. 12.00 muzical — Marțian De strajă patriei. 12.30 Hochei pe gheață : Româ­nia — Polonia. 14.30 In reluare, la cererea telespectatorilor. In­terpreți îndrăgiți de muzică ușoa­ră și populară. 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.45 Studioul „N“. 18.00 Patrium Carmen — Cîntare patriei. Concurs interjudețean. 19.15 Desene coral ani­mate. 19.30 Telejurnalul de sea­ră. 20.00 Reportajul filmat al vi­zitei oficiale de prietenie a dele­gației de partid și guvernamen­tale a Republicii Socialiste Ro­mânia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu în Republi­ca Populară Bulgaria. 20.30 Ro­mânia în 1000 de imagini. 20.50 Tele-recital Costache Antoniu. 21.35 Recital Patty Pravo (Italia). 21.50 Telejurnalul de noapte. 22.00 Handbal masculin. România R.D.G. Luni 23 noiembrie 1970 18.00 Deschiderea emisiunii Scena și ecranul. 18.30 Un uni­­­vers al cuceririlor tehnicii con­temporane. Tîrgul internațional București (reportaj filmat). 18.50 Muzică populară cu Maria Pie­­traru și Petre Săbădeanu. 19.00 Ce sunt și ce trebuie să fie cen­tralele industriale — emisiunea a IV-a. 19.20 1001 de seri. Telejurnalul de seară. 20.00 19.30 60 de ani de la primul avion cu reacție. La emisiune va partici­pa academicianul Henri Coandă, consilier pentru problemele de știință și tehnologie la Consiliul de Stat. 20.20 Teatru foileton: „Războiul celor două roze“ (V). 21.10 Steaua fără nume — Muzi­că populară. 22.05 Telejurnalul de noapte. 22.15 Telesport. 22.30 Viața literară. ín atenția ABONAȚILOR la ZIARE și REVISTE 1. Pentru asigurarea colecțiilor de ziare și reviste pe anul 1971, cei interesați sînt rugați să depună din timp co­menzile la oficiile P.T.T.R. 2. Vă reamintim din nou, că, în fiecare zi, începînd de la orele в dimineața găsiți presa locală „Cronica sătmăreană“ și „Szatmári Hírlap" de vînzare la toate chioșcurile de pre­să și debite O.C.L. 3. Au început să apară Almanahurile pentru 1971: „Scîn­­teia", „Flacăra", „Satul Socialist", „Femeia", „Urzica", „Ma­gazin" etc., în care găsiți o lectură plăcută și informații din toate domeniile. Se găsesc de vînzare la toate oficiile P.T.T.R., chioșcuri de difuzare a presei și debite O.C.L. Combinatul industriei alimentare Satu Mare ANGAJEAZA IMEDIAT: Tehnician constructor în funcția de diriginte de șantier, pentru coordonarea lucrărilor de execuții la fabrica de inghețată Satu Mare. Revizor contabil Angajarea se face în condițiile H.C.M. nr. 917/1968. Lămuriri suplimentare se pot primi la sediul Combinatu­lui industriei alimentare str. Republicii nr. 3, telefon 12632 Combinatul 1 Mai SATU MARE Vinde din stoc disponibil, pe bază de comandă, fără re­partiție, pentru întreprinderile de stat și cooperatiste, urmă­toarele materiale: Furnir de nuc clasa a III-a; Furnir stelar clasa I; Bare trase 0 2,65—13 mm.; Coloranți pentru boiangerie; Motoare electrice 4 kw cu 1000 ture pe minut; Fire și șnur azbest; Fermoare; Broaște și balamale geamantan; Sîrmă neagră și zincată de la 2 mm — 8 mm.; Rulmenți diferiți. Lista completă a materialelor disponibile se poate con­­sulta la serviciul aprovizionării a Combinatului. Informații suplimentare se pot obține și la telefon 12058. MICA PUBLICITATE SCHIMB apartament bloc din Sighet, cu similar Satu Mare. Informații, telefon 1.25.08. _______ Vind TRABANT COMBI in stare bună. Mare, Coșbuc 30. Larga Mihai, Satu

Next