Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-10-18 / No. 826

и^швя85и ® [UNK]aа [UNK] [UNK]а 1 [UNK]инмми ми [UNK]авиет*виетиииииии и [UNK]ети [UNK]отиет [UNK]вя [UNK]ан [UNK]^ ROLUL INTUIȚIEI ÎN PREDAREA ISTORIEI ANTICE iutite și a îmbogăți astfel min­tea și sufletul elevului cu ideile și sentimentele profunde ale u­­manismului și internaționalis­mului. Manualul pentru clasa a V-a - bine realizat documentar și grafic — vastul material apărut în domeniul istoriei universale antice, îi oferă posibilitatea pro­fesorului să-i poarte pe elevi cu gîndul în muzeul de viață al unor lumi demult apuse. Copi­lul de unsprezece ani se va tran­spune ușor cu ajutorul poves­tirii calde a profesorului în am­bianța și problemtica războiului troian, în mijlocul Forum­ului lui Traian, la poalele Columnei sau în atmosfera minunatelor cetăți ale lui Decebal. Cuvîntul profesorului va avea numai de cîștigat, dacă va fi însoțit de un bogat material intuitiv. Pentru că, oricît de captivant ar vorbi el despre frumoasa ceramică din Rhodos sau despre războa­iele daco-romane, despre Par­­thenonul grecesc sau Dis­cobolul lui Myron, el nu-i poate lipsi pe elevi de posibilitatea de a vedea, analiza și compara arhi­tectonica, stilul construcții­lor, (prin ce caracterizează stilul ionic, doric sau corintic, etc.). In cazul ceramicii ori­entale, grecești sau romane, elevul își va putea desfăta ochiul cu frumusețea a culorii, a măiestriei formei, mește­­rilor din Rhodos, Micene sau Tomis. Deosebit de instructive pot Istoria este prin excelență unul dintre obiectele de învăță­­mînt care realizează importante sarcini educative. Ea satisface setea omului de a cunoaște, de a ști cît mai multe despre ieri și azi, despre ce­i care au ridicat piramidele ce străjuiesc valea Nilului, au făurit nepieritoarea cultură greacă sau puternicele cetăți din munții Orăștiei, pînă la omul de azi, constructorul rachetelor interplanetare. Pro­fesorul de istorie are în față sarcina de a folosi o gamă largă de metode și procedee, material intuitiv corespunzător (aparataj modern) pentru a face lecții iz-fl — în special pentru istoria veche a României — lecțiile la muzeu. Bineînțeles că profe­sorul nu va putea ține fiecare lecție la muzeu, dar după ter­minarea unui capitol, o lecție ținută la muzeu ajută mult la sistematizarea și consolidarea cunoștințelor. „Crestomația" privitoare la istoria antică, cuprinzînd frag­mente din operele celor mai renumiți oameni ai lumii vechi, dau profesorului posibilitatea să argumenteze cele spuse cu citate semnificative din Cicero, Aristotel sau Plutarh. Dacă materialul este sistematizat pe capitole și lecții, cuprinzînd documente și fotografii semni­­ ficative, ele sínt de un ajutor neprețuit pentru elevi, deoare­ce pe baza materialului concret vor avea prilejul să vadă și să analizeze ceea ce le-a fost dat doar prin cuvînt. Am enumerat doar cîte­­va dintre procedeele de fo­losire a materialului intuitiv care ne-au ajutat mult în pre­darea istoriei antice, obiect cu care elevii vin pentru prima dată în contact în clasa a V-a. Materialul prevăzut de pro­gramă fiind destul de bogat, cuprinzînd noțiuni istorice noi care trebuie formate și conso­lidate la elevi, impune profe­sorului o exigență deosebită în pregătirea și predarea lec­țiilor. Pentru felul în care ei își însușesc noțiunile de bază depinde în bună măsură soli­ditatea celor clădite în viitor. Prof. VIRGIL ÉELEANU, șc. fen. Botiz Utilizarea parcului tehnic (Urmare din pag. 1). Secretarul comitetului de par­tid pe uzină, tovarășul Andrei Pumian, a pus însă degetul pe rană, cum s-ar spune, în aceas­tă problemă: — Intr-adevăr, la sectoarele confecții-recondiționări se simte lipsa forței de muncă, dar nu pot fi trecute cu vederea neajunsu­rile legate de organizarea produc­ției și a muncii, de asigurarea necesarului de scule, calitatea reparațiilor efectuate la utilaje, folosirea personalului tehnico­­administrativ și în special a maiștrilor. Aceste probleme au fost dezbătute cu insistență de comuniștii din uzină cu ocazia recentelor adunări de dări de seamă și alegeri ce au avut loc în cadrul secțiilor, stabilindu-se totodată și măsuri de remediere. Se impune însă o mai mare aten­ție și exigență în realizarea ca­litativă a reparațiilor la mașini­­le-unelte. O altă problemă căre­ia în cadrul uzinei noastre nu i se acordă importanța cuvenită, deși se știe că ar avea o influen­ță pozitivă, este aceea a organi­zării periodice a cursurilor de reîmprospătare a cunoștințelor profesionale. Noi calificăm me­reu oameni prin cursuri de scur­tă durată dar consider că numai atît nu este suficient. Apoi, chiar și normele de muncă ar mai tre­bui puțin studiate și repuse pe criterii științifice. Cele discutate cu secretarul co­mitetului de partid s-au adeverit pe teren. Vizitînd secțiile și ate­lierele uzinei am putut constata că la U.R.A. se pierde un impor­tant volum de timp prețios pen­tru producție. Muncitorii pierd zeci de minute așteptînd o co­mandă, un material sau căutînd un dispoziții. O scuta. Strungarul Alexandru Șepși, de la sectorul confecții-recondiționări, ne spu­nea, bunăoară, că cele mai mari greutăți în desfășurarea muncii sînt cauzate de lipsa acută a plă­cuțelor vidia pentru cuțite de strung, a burghielor de diferite dimensiuni, a frezelor. Datorită faptului că aproape toate sculele le primim greu — arăta tovarășul Șepși — noi strun­garii lucrînd în acord sîntem ne­voiți să ni le procurăm cum pu­tem de la alți colegi de muncă din alte întreprinderi. Și, sigur, de aici o seamă de nemulțumiri. Dacă stăm slab cu sculele, ce să mai vorbim însă de reparații. Pompele de apă pentru răcire de la strunguri nu funcționează de mai multe luni de zile și, acest lucru este motivat prin faptul că nu avem decît un singur bobina­tor în uzină pentru motoarele electrice iar acestuia îi lipsește sîrma de bobinaj. (!?) Lista cauzelor care provoacă „hemoragia“ orelor de lucru, nu se oprește însă aici, păcat că devenind atît de obișnuite și atît de frecvente aceste fenomene, conducerea uzinei nu a întreprins mare lucru pentru curmarea lor. La magazia de scule de pildă, muncitorii cu care am mai stat de vorbă ne spuneau că așteap­tă, unii să preia, alții să predea scule, pierzînd fiecare cîte 10—15 minute. Și, toate acestea se în­­tîmplă în schimbul de dimineață. Ne întrebăm atunci: cum se des­fășoară munca în schimburile II și III? ж­ntrebat fiind de ce nu se face o aprovizionare rațională și rit­mică cu scule, — în special cu cele de maximă necesitate — șe­ful serviciului aprovizionare, to­varășul Iosif Gal, ne-a răspuns pe un ton foarte înțepat: — Cum? Avem scule. Și dacă în unele cazuri nu le avem este că se primesc din import și se procură foarte greu. Mai bine ar fi să vorbim de cele 120 de re­pere lipsă din cota pe trim. IV. Dar aceasta este o temă pentru „Scînteia“ așa că degeaba scrieți dumneavoastră la „Cronica“, că tot nu se rezolvă mare lucru. — Bine dar cu acțiunile facto­rilor care răspund de aprovizio­nare, cum rămîne? — Acțiuni am întreprins întreprinderi peste tot. Avem de­și legați permanenți la întreprin­derile din țară. Dar dacă toate acestea se procură greu... La U.R.A. Satu Mare nu pot fi neglijate nici consecințele modului defectuos în care se asigură asistența tehnică în cele trei schimburi. Să exemplificăm: din numărul total al maiștrilor cîți există în întreprindere, patru lucrează în schimbul I, dar lu­crează în schimbul II, iar în schimbul III nu lucrează unul pe motiv că locurile nici de muncă sunt foarte dispersate și nu pot fi subordonate unui mai­stru. Ne întrebăm atunci: în schimbul III nu se ridică nici­odată probleme tehnice pe care muncitorii nu le pot rezolva? Și, dacă se ridică se așteaptă rezol­varea lor în schimbul de dimi­neață? Tot aici s-a încetățenit obiceiul dăunător de a nu se res­pecta graficul de revizii și re­­trafații curtinie­­ la mașinile din dotare. „Practic — se plînge mai­strul Ștefan Nagy — perioada de revizie nu se respectă niciodată. Consecința. Nefiind întreținute, mașinile „cad“ pe capete și de multe ori cei de la serviciul me­canic șef le repară de mîntuia­­lă“. Deci, uneori chiar reparațiile sînt de slabă calitate, scurtînd „viața“ mijloacelor tehnice. Anul 1971 pune în fața colec­tivelor de muncă în unitățile noastre economice sarcini sporite. In acest context și în fața co­lectivului de la U.R.A. vor fi în­să luate în calculul capacităților de producție, în anul viitor, re­zervele reale, certe existente în această unitate economică? E o chestiune de plan, încerca cine­va să-și spună părerea. Și planul pe anul viitor cît este de mobi­lizator? Fără a minimaliza re­zultatele obținute, eforturile co­lectivului uzinei în vederea rea­lizării în bune condițiuni a sarci­nilor de plan pe acest an, este cazul ca factorii de răspundere, comitetul de direcție să ia de urgență toate măsurile pentru ca fondul de timp planificat să fie folosit integral, iar neajunsurile care se manifestă, generate de lipsa pieselor de schimb a scule­lor și altor materiale să fie grab­nic lichidate. MEMENTO Radio luni — 19 OCTOMBRIE 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05 —9.30 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo —­ rutier. Sport. 7.25 Bună dimineața copii ! 8.00 Sumarul presei. 8.07 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de lim­ba engleză. Ciclul II, secția a 36-a. 10.30 Duete din opere românești. 11.05 Radio-Prichindel (emisiune pentru copiii din grădinițe). 11.15 Rapsodia Română nr. 1 de Stan Golestan, Poem eroic de Eugen Cuteanu. 11.45 Sfatul medicului. Igiena muncii tinerilor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Mi­niaturi distractive. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avan­premieră cotidiană. 13.22 Cîntece de ieri și de azi. 13.45 Din muzica popoarelor. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — emisiune muzicală pen­tru ostași. 15.00 Cîntece și jocuri populare. 15.30 Melodii de Ed­mond Deda și Nora Demetriad. D.O. Radiojurnal. Buletin meteo­­rutier. 16.20 Arii din operete. 1". Transmisiune directă de la la New York. 17.05 Antena tine­retului. 17.30 Cîntă Ion Bogza și fluierașul Dumitru Zamfira. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din co­moara folclorului nostru. 20.05 Tableta de seară de Tudor Bug­­nariu. 20.10 Microrecital Marga­reta Pîslaru. 20.20 Argheziană. Moliftul. Recită Constantin Mo­­ruzan. 20.30 Teatru Premieră Baba Hîrca radiofonic. de Matei Millo. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Meridiane melodii. Emisiune de Maria Ioina și Adriana Marian. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. MARȚI — 20 OCTOMBRIE 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul II secția a 36-a. 10.30 Fo­noteca pentru copii „Galileo Ga­lilei“, scenariu de Eduard Jurist. 11.05 Dansuri simfonice de Achim Stoian. 11.20 Muzică populară cu Titiana Pop și Ilie Ioniță. 11.45 Sfatul medicului. Regimul fără sare în bolile de rinichi. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Me­lodii de Florentin Delmar și Va­sile Veselovski. 12.25 Știința lăzi. 12.30 Întîlnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremiera cotidiană. 13.22 Am îndrăgit o me­lodie — muzică ușoară. 13.45 Ti­neret, mîndria țării — program de cîntece. 14.00 Compozitorul săptămînii : César Franck. (Sona­ta în La major pentru vioară și pian). 14.30 Muzică ușoară inter­pretată de Marta Kubișova. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Pagini din opereta „Poveste din Cartierul de Vest“ de Bernstein. 15.00 File de poveste „Tom degețelul“, basm englez. 15.25 Melodii populare in­terpretate de Rodica Bujor, Ilie Bulgaru și Iosif Milu. 16.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Arii din operete românești. 16.30 Agendă județeană, Galați — oc­tombrie 1970. 16.50 Mi-e dragă stema țării mele — program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Prelucrări de folclor. 18.00 Canțoneta veșnic tînără. 18.10 Tribuna radio. 18.25 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din pîlnia gra­mofonului : Ion Matache și Mag­dalena Bib­escu. 20.05 Tableta de seară de Dragoș Vrânceanu. 20.10 Microrecital John Rowles. 20.20 Argheziană. Neîmplinire. Recită Lucia Mureșan. 20.25 Zece melo­dii preferate. 21.00 Memoria pă­­mîntul românesc. 21.30 Solista serii : Gigi Marga. 22.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. K­m 9.00 — Deschiderea emisiunii. — Matineu duminical pentru co­pii și școlari. 10.00 — Viața satu­lui. 11.30 — Matineu simfonic. 12.00 — De strajă patriei. 12.30 — Fotbal: Rapid — Universita­tea Craiova. 14.15 — Publicitate și muzică. 14.30 — Emisiune in limba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism. 17.00 — Avanpremieră la Campionatul mondial de gimnastică — Ljubl­jana 1970. 17.30 — Patinaj artis­tic. — Concurs demonstrativ cu participarea unor medaliați ai ul­timelor mari competiții. 19.20 — Film de desene animate. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Reportaj TV.: „întoarcerea băr­baților“. 20.20 — Film artistic: „Inspectorul general“. 22.00 — In­terpreți preferați de muzică populară. 22.30 — Telejurnalul de noapte. — Sport. Luni 19 octombrie 1970 In jurul orei 16.45 — transmi­siune directă de la New York a cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu la sesiunea jubiliară a O.N.U. 18.00 — Deschiderea emisiunii.­­ Microavanpremieră. 18.05 — Student la Politehnică. 18.35 — Panoramic științific. 19.00 — Ac­tualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 Romai foileton: „Punct și contrapunct“ 20.45 — Steaua fără nume. 21.35 — Tele­­glob. 22.00 — Telejurnalul de noapte. 22.15 — Muzică popu­lară. 22.30 — Rampa. /// ///// MEMENTO PREMIERE ROMÂNEȘTI IETR-B СО [UNK]ЕЕА [UNK]Е ТЕ [UNK]А (Urmare din pag. 1), cui electroni­ — multe din ele recent brevetate — aparatură pentru utilizarea energiei ato­mice în scopuri pașnice etc. Vizitatorii se opresc înde­lung în pavilionul național al S.U.A., întregul ansamblul al exponatelor fiind axat și ori­entat pe tema „Cercetare și dezvoltare“. Un mare succes la public dobîndește și pavilionul fran­cez. Aici, firma „Thomson C.S.F.“, expune un emițător de televiziune în culori care transmite — în tot timpul zi­lei — un program de televi­ziune în culori realizat de ci­neaștii români.* Alte state, între care Ceho­slovacia, Anglia, R.D. Germa­nă, Italia, Iugoslavia, Suedia, Bulgaria etc., etalează o gamă variată de produse, multe din ele de prim rang pe scara va­lorilor științei și tehnicii mon­diale contemporane, unele fiind prezentate, chiar, pentru prima oară într-o expoziție. Sunt admirate „pe viu“, bună­oară, mașini-unelte de înaltă complexitate și productivitate, cu cicluri de lucru adesea com­plet automatizate și cu ecrane indicatoare electronice ultra­­precise pentru prelucrarea di­verselor materiale: aparatură pentru determinarea ultrarapi­dă și precisă a compoziției di­feritelor substanțe; microscoa­­pe electronice cu puteri de mă­rire uriașe, aparatură laser și, respectiv, aparatură pentru controlul tehnic nedistructiv al pieselor metalice­; aparatură electronică pentru navigația pe mări și oceane, pentru dirija­rea în spațiul infinit a navelor aeriene. Descrierea ar putea, desigur, continua. Sub uriașa cupolă de oțel și sticlă precum și în cele 22 de pavilioane s-au adunat cele mai noi cu­ceriri ale științei și tehnicii, adevărate bijuterii industriale în care s-au materializat in­teligența și ingeniozitatea crea­toare a mii și mii de specia­liștii din întreaga lume. Iar alături de ele — competitiv și în același grad de inteligen­ță și ingeniozitate — expona­tele românești. In cei aproape 20.000 m.p. afectați României, întreprin­derile noastre de comerț exte­rior prezintă 1300 de produse realizate în circa 150 de uzine din componența a 17 centrale industriale și grupuri industri­ale. Constelația de valori mate­riale, armonios omogenizată în expoziția bucureșteană, pro­pulsează produsele românești la nivelul și exigențele baremu­lui actual al comerțului exte­rior mondial. O primă dovadă s ordinatorul electronic univer­sal „Felix-256" — primul cal­culator românesc realizat de Fabrica de calculatoare Bucu­rești — capabil să efectueze 200.000 operații matematice pe secundă. El reprezintă o expre­sie a tehnicii celei mai avan­sate, realizarea lui în țara noas­tră constituind încă o dovadă a posibilităților de care dis­­pun­e industria noastră — a uriașului talent creator al po­porului nostru. Pe platforma afectată exponatelor descoperită române­ști, vizitatorii admiră de ase­meni cazanul de 100 gigacalo­­rii, noul vagon de clasa I pen­tru_­viteze de 160 km la oră, locomotivele Diesel de 700 c. p. și 1250 c. p., locomotivele Diesel electrice și electrică de 2100 c. p. și , respectiv, 5100 kW. O platformă alăturată prezintă ultimele tipuri româ­nești de tractoare : „Universal 445 V“, „445 SM“, „445 L”, pentru lucrări în culturi înal­te, tractoare pe șenile echipate cu buldozere „650 S“ și „1500 S", precum și noua autobascu­lantă și autocamionul frigori­fic cu cabină avansată. Alte premiere industriale românești se confruntă în con­stelația marii expoziții sub cupola de beton și sticlă a pa­vilionului central. Strungurile Carusel „Titan" de tip SC 1250 și SC 2500 cu comandă nume­rică și program stabilit anti­cipat pe o bandă perforată cu 8 piste ; la loc de frunte ni se prezintă, de asemeni, prima mașină românească de găurit radial, precum și noul prototip original de mașină pentru prelucrarea roților dințate produs la Cugir. De la mașini-unelte și agre­gate trecem în domeniul elec­tronicii. Poziționeri electropne­­umatici, traducătoare electro­magnetice de debit și de pre­siune, tranzistoare, condensa­toare, tuburi cu echipament electronic, o gamă largă, va­riată de aparatură electronică — toate produse pentru prima oară la noi în țară. Conferind un înalt nivel tehnic, produsele noastre în premieră se situează, pe scara celor mai înalte firesc, va­lori ale Tîrgului International București. Este și acesta un succes de prestigiu datorat permanentei politici de indus­trializare desfășurată de parti­dul și statul nostru — un co­rolar al edificării socialismu­lui în România. IN­CRÁRILE Л CRICO­LE DE Е 0Л [UNK] /1 (Urmare din pag 1), păcate însă, mai sînt unele coo­perative care, în aceleași con­diții pedoclimatice, și aproape în aceleași forme de sol și ampla­sare, sînt mult rămase în urmă. Așa de pildă, C.A.P. Moftinu Mic a însămînțat abia 35 ha din cele 550, iar Boghișul, 475 ha, din 700. O raportare succintă și-n mare, scoate la iveală o necon­­cordanță, care, grație timpului excelent, poate să n-aibă nici o repercusiune. Recoltatul porumbu­lui întîrzie sub un semn de întrebare? Fără îndoială, cultura porum­bului a fost calamitată în perioa­da inundațiilor, trebuind reîn­sămînțată pe întinse suprafețe de două și chiar de trei ori cu atît mai mult trebuiesc depuse eforturi susținute pentru a-l re­colta cu grijă și în timpul cel mai optim, atît cel bun pentru boabe, cît și cel ce necesită a fi uscat și cel care este bun doar pentru siloz. Din situațiile existente rezul­tă însă că din cele 15.500 ha cu po­rumb s-au recoltat pînă în pre­zent abia 5.425 ha. Nu putem spune că timpul este cine știe cît de înaintat, dar, din rezulta­tele de pînă acum se poate trage concluzia că în unele uni­tăți nu se acordă încă atenția cuvenită acestei importante lu­crări. C.A.P. Oar a obținut 180 tone porumb boabe de pe cele 140 ha, Halmeu, 85 tone pe cele 45 ha. Medieșul Aurit, mai bine de 95 tone de pe 75 de ha, iar Păuleștiul 46 tone de pe 30 ha, și, în sfîrșit, Culciu Mare, 120 tone la 120 ha. După cum se vede, producții­le obținute în aceste unități, deși nu au fost calamitate, sunt­ destul de slabe. Din păcate, mai slabe producții obțin cooperati­vele agricole de producție din: Homorodul de Mijloc (6 tone de pe 205 ha), Medișa 10 tone la 38 ha etc. Se impune notat mai mult fap­tul că, multe cooperative nici n-au început recoltatul. Să fie pu­să întîrzierea pe seama nematu­­rizării porumbului, și numai atît? Sau, pe undeva va trebui dibuit un... șovăielnic semn de întrebare., ALBUM GHID Se pare că actul editorial s-a încetățenit la Liceul nr. 3 din Satu Mare. După serialul re­vistei „Poteci“ (de fapt con­comitent cu ea, fiind perma­nentizată), o plachetă de ver­suri, un album de pictură-poe­­zie, o ultimă apariție, un al- Ъит-ghid al liceului. Un „cu­vînt înainte“ al profesorului Curpaș, prefațează albumul, după care o seamă de fotogra­fii surprind aspecte ale vastu­lui proces instructiv-educativ purtînd pașii și imaginația viitorului vizitator pe poarta pe care își fac botezul intrării cei din clasa întîi, în holul cu vitrine ce cuprind exponate — obiecte — rod al fanteziei și talentului elevilor din diferite cercuri etc. Sala profesorală, săli de clasă, biblioteca, labo­ratoarele de fizică, chimie și lingvistică, muzeul bine-dotat sunt sanctuare unde făclierii, grădinarii de suflete împărtă­șesc tinerei generații comorile științei, artei, culturii, ome­niei și tovărășiei. Aspecte de la serbările sportive, din clu­bul „Poteci“, din activitatea celebrilor păpușari (deveniți de notorietate națională), sec­vențe din spectacole de tea­tru, din expoziția de sfîrșit de an, vorbesc despre petrecerea plăcută și utilă a timpului li­ber în care factorul educativ este preponderent. Fotografiile ce reprezintă prezența elevilor în întreprinderea 1 Septembrie — patroana școlii — relevă legarea învățămîntului de practică, de viață. Păcat că frumoasele intenții redacționa­le n-au fost slujite pe aceeași măsură de condiția tipogra­fică. S. OVIDIU /// «им Inspectoratul Silvic Satu Mare prin punctele de achiziții organizate în cadrul ocoalelor silvice Bob­ești, Livada, Negrești-Oaș, Săiu Mare și Tășnad, achiziționea­ză la prețuri avantajoase următoarele: măcieșe, castane sălbatice, ciuperci comestibile. Achizitorii preiau fructele de mai sus în fiecare zi, achitînd contravaloarea pe loc. — PRIN VALORIFICAREA FRUCTELOR DE PADURE, OBȚINEȚI VENITURI SUPLIMENTARE IN GOSPODĂRIA DV! întreprinderea Integrata de in și cînepă Negrești-Oaș ANGAJEAZĂ URGENT: - 6 electricieni, 1 maistru energetic. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de normativele în vigoare. Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinde­rii, telefon: 91 sau 86. Ijif execută pe bază de comandă, Prin sectorul metal. — construcții metalice; rezervoare diferite pe bază de antecalcul. V INDE DIN STOC DISPONIBIL — furnir de nuc clasa a III-a; ferosiliciu; — diferiți rulmenți. Informații suplimentare, la sediul întreprinderii. MICA PUBLICITATE Caut parteneri pentru construirea unui bloc cu 4 etaje pe strada Avram Iancu 8 (colț cu Fabricii), Satu Mare. Infor­mații pe strada Caragiale 40 Satu Mare. — Călin loan. —

Next