Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-10-27 / No. 833

2 CRONICA SÄTMAREANA Marți 27 octombrie 1970 ■ »-•■Ш|ш<^МИаЕМНИИ———МДЮШИУКШ8ЯИИД—И|,,| ПНИ I тТКГ^ТМтЯ1Т1ШИ11МГ1ГМИГГП-»#т||1> l■■IIÎII^IЧIlH..... 'ЧП1 'i IUI mr 11 -I I (iiiiiiiih nr ir'rHnăilTP'iHi'TrTTTTWTT^irnnîrilW Щ Depozit... ad-hoc Curtea imobilului de pe str. Alexandru Ioan Cuza nr. 1 din Satu Mare a devenit peste noapte ... depozit. „Inițiativa" aparține O.C.L. Produse indus­triale din Satu Mare, care a de­pozitat aici diferite ambalaje de sticlărie. Oamenii care lo­cuiesc în această curte spun că trebuie să faci o adevărată echilibristică pentru ca să poți să traversezi curtea. Se pune însă și problema pericolului de incendiu pe care-1 prezintă acest depozit ad-hoc. (In 1961 a avut loc de altfel aici un in­cendiu din cauza ambalajelor depozitate). Cît despre între­ținerea curățeniei în curte ?, nici să nu mai vorbim ... Noi am prezentat, sperăm, cîteva argumente convingătoa­re. Rămîne acum ca cei cu ini­țiativa să ne convingă că pen­tru depozitul amintit se poa­te găsi un loc mai potrivit. Un pod și o... fîntînă Da, la Sătmărel există un pod și o fîntînă care dau mul­tă bătaie de cap locuitorilor ! Fîntînă nu are suficientă apă (există o pompă care trebuia să fie montată cu multe luni în urmă) și un pod dărîmat. Mai mulți locuitori au scris ziarului pentru ca să intervină pe lîn­­gă organele în drept și să... aranjeze lucrurile. N-aveam nimic împotrivă. In același timp însă, considerăm că nu ar fi rău dacă niște gospodari pricepuți din Sătmărel ar lua inițiativa reparării podului și a fîntînii. Așteptăm o viitoare corespondență în care să se relateze că podul din Sătmărel e din nou pod, iar fîntînă -­­fîntînă. Păcăleală Casierul din gara C.F.R. Tășnad a uitat că trenul de Jibou—Cărei nu are vagoane de clasa I. N-a uitat însă să elibereze bilete pen­tru clasa I unor cetățeni care doreau să călătorească mai ... comod. Cetățenii care au fost pă­căliți (în ziua de 15.X. 1970) sînt nemulțumiți, pe bună dreptate, dar n-au mai avut ce face, adică nu l-au mai avut pe casier la îndemî­­nă ca să-i spună în față. Au ru­gat redacția să-i trimită un „bilet" scris în ziar și să-i atragă atenția asupra acestei... scăpări. Ei spun că atunci cînd vor mai merge prin Tășnad și-l vor întîlni îi duc biletele pentru ca să le aibă ca amintire. Pînă atunci însă n-ar strica ca șefii lui direcți să-i taie pofta de asemenea păcăleli care nu sînt bune nici de 1 aprilie. Onestitate La redacție s-a prezentat cetă­țeanul Vasile Nicoară din Satu Mare care locuiește în curtea Școlii generale nr. 8, rugîndu-ne să publicăm rîndurile de mai jos : „In ziua de 11. X. 1970, am gă­sit în gara C.F.R Satu Mare o sa­coșă care conține mai multe obi­ecte personale pe care am depus-o la Inspectoratul de miliție al mu­nicipiului Satu Mare, unde păgu­bașul poate să se prezinte pentru a o ridica." I-am satisfăcut dorința, asi­­gurîndu-1 că despre asemenea gesturi oneste scriem oricînd cu plăcere. F. JIANU (Urmare din pag. 1), îl facem și C.A.P. Lucăceni, unde s-a strîns porumbul de pe 15 hec­tare, iar sfecla de pe 30 hectare. înșiruirea de cifre e uneori ne­convingătoare, dar simțim nevoia să notăm : 348 hectare recoltate, cu 730 tone porumb boabe, și 260 hectare cu 5.100 tone sfeclă de zahăr, la C.A.P. Berveni. Tovară­șul președinte mai adaugă, evi­dent mulțumit: — Am efectuat pînă în prezent arătura pentru însămînțările de primăvară pe 340 hectare și am însilozat 2000 de tone furaje. In acest context, considerăm că ar fi cazul să se acorde mare atenție arăturilor actinei mai la C.A.P. Lucăceni, care are nu­și­mai 80 hectare trecute la această poziție. Putem remarca însă din nou gradul înaintat al lucrărilor efectuate la C.A.P. Cărei, de unde mai notăm : 550 hectare arături adînci și 1.500 tone furaje însilo­­zate. La C.A.P. Ghenci, tovarășul in­giner Vasile Arsenie, ne relatea­ză :­­ Lucrăm la recoltatul porum­bului și a sfeclei de zahăr. Am adunat pînă acum recolta de po­rumb de pe 60 de hectare și cea de sfeclă de pe 70 hectare. Timpul se poate schimba de la o zi la alta. De aceea, mobilizăm toate forțe­le în această direcție — a recoltă­rii culturilor de toamnă. — In ce privește arăturile adînci­ de toamnă și însilozările — ce ne puteți spune ? — S-au efectuat pînă în prezent arături adînci de toamnă pe 450 hectare și au fost însilozate 1.400 tone porumb. Buna organizare a muncii, pe care punem un mare accent, credem că își va arăta roadele și în continuare. Buna organizare a muncii Vedere din Satu Mare. Foto: GH. IANCU Rezultatele se văd (Urmare din pag. 1)­­rea unor locuințe mult mai du­rabile decît cele distruse, sau refacerea celor avariate, de nici nu se mai cunoaște urma calami­tății. Intre acestea se află lo­cuințele cetățenilor Vasile Man­­­tinescu, Ludovic Pirók, din Su­­puru de Jos, Ioan Mureșan, Pe­tre Govor, Vasile Tușan din Giorocuta și mulți alții. Aș dori să revin în încheiere, asupra faptului că datorită promptitudinii cu care s-a acțio­nat în acele zile grele, pe raza comunei nu s-au înregistrat pier­deri de vieți omenești și nici de animale, acestea fiind eva­cuate din timp în zonele ferite de inundații. Atît la întărirea digurilor cît și la celelalte ac­țiuni s-au evidențiat în mod deo­sebit, pentru operativitatea inter­vențiilor și acțiunile lor curajoa­se tovarășii Ioan Balota din Giorocuta, Karol Fiacsko din Do­bra, Gheorghe Varga din Supuru de Jos — care ziua și noaptea au fost la posturi în acele mo­mente dramatice. Cetățenii co­munei Supur și-au exprimat cu diferite prilejuri mulțumirea și recunoștința lor profundă pentru ajutorul primit din partea par­tidului și statului nostru în lichi­darea urmărilor calamității, pen­tru grija pe care o manifestă se­cretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu în această direcție. Mă fac și cu această ocazie interpretul gîn­­durilor lor pline de recunoștin­ță, asigurînd partidul și guver­nul nostru, pe toți cei care ne-au ajutat și continuă să ne ajute, că nu vom precupeți eforturile pen­tru realizarea tuturor îndatori­rilor care ne revin pe frontul muncii, punîndu-ne întreaga noastră putere de muncă în sluj­ba îndeplinirii mărețelor sarcini pe care partidul le pune în fața noastră. “T CUL­TUR­ALÁ ARLECHIN. Prin țară, cu cazul lui Thespi. Asemeni anticului actor, un colectiv al Teatrului de Nord a pornit, ca mesager al Thaliei, să străbată drumuri și orașe (dar cu autocarul). Spectacolul cu piesele „Tre­nul de Adjud“ și „Mille di­rector", realizat sub conduce­rea regizorului Mihai Raicu, s-a vrut, initial, un experi­ment in cadrul studioului dra­matic. Experimentul a avut, in­să, un nesperat succes de pu­blic, atit in Satu Mare și in localitățile din județul nostru, cit și intr-un turneu prin cite­­va orașe din județul Bihor, in­clusiv Oradea. Acest spectacol ne reprezin­tă acum intr-un turneu mai lung, prin orașe mari și mici, unele cu o glorioasă tradiție teatrală, cu scene pe care a jucat însăși Matei Millo: Nă­­săud, Vatra Dornei, Botoșani, Iași, Vaslui, Piatra Neamț, Ga­lați, București, Ploiești, Brașov etc. Primul spectacol al turneului a avut loc la Năsăud, la casa de cultură din localitate, in fața unui public entuziast, format din elevi. Drumul spre Vatra Dornei trece prin mijlocul unora din­tre cele mai frumoase peisaje cu care natura a binecuvintat pămintul românesc. Un scurt popas, sub creasta muntelui, înainte de a cobori spre ți­nuturile moldovene, prilejuieș­te intilnirea cu prima zăpadă a anului 1970. In aceeași zi, două spectacole la Vatra Dor­nei, oraș-stațiune, cu public ve­nit din toate colturile tării. Cu toată oboseala pricinuită de drumul lung, colectivul s-a străduit să fină ridicată ștache­ta eficacității artistice a turne­ului, în fața celor două săli pline. Următorul spectacol, șurat in somptuoasa sală desfă­de festivități a Liceului militar „Ștefan cel Mare" din Cîmpu­­lung Moldovenesc, a adus du­pă sine invitația ofițerilor-pro­­fesori din liceu de a veni pri­gi­nd in mijlocul elevilor lor. „A fost o adevărată sărbătoa­re a liceului: aplauzele și ri­se­tele elevilor constituie mai bună invitație pentru cea a­­cest uim­ăr și inimos colectiv ar­tistic sătmărean de a mai veni la noi“ — ni s-a declarat. Turneul, cu acest Început de bun augur, se îndreaptă spre Iași, unde ne așteptăm ca e­­xigența publicului să fie­ximă ... Se va juca doar ma­ri fata concetățenilor lui Vasile Alecsandri și Matei Millo!... NICOLAE POPENECIU Sesiune științifică „M. Sadoveanu" Cu prilejul împlinirii a nouă de­cenii de la nașterea scriitorului Mihail Sadoveanu, Inspectoratul școlar județean, împreună cu filia­la Satu Mare a Societății de știin­țe filologice, au organizat dumini­că o sesiune comemorativă la Li­ceul de cultură generală din Ar­­dud, cu participarea elevilor de la liceele din județul nostru.­­ Titlurile comunicărilor: S. Giuruiescu (Liceul din Ardud): „Considerații despre stilul lui M. Sadoveanu" ; Viorica Petrovici (Liceul nr. 2, Satu Mare) : „Desti­ne feminine sadoveniene"; Monica Chirtoș (Liceul „M. Eminescu" Satu Mare): „Vitalitatea sufletu­lui românesc în opera lui Sado­veanu" ; Doina Coponi (Liceul de cultură generală Cărei): „Umanis­mul sadovenian"; Eugenia Pop (Liceul pedagogic Cărei): „Anii de ucenicie" ; Viorica Corega (Li­ceul nr. 3, Satu Mare): „Natura în opera lui Sadoveanu". Mai mulți elevi au citit din ope­ra prozatorului, după care a ur­mat un film documnetar închinat autorului „Baltagului". Cu același prilej, la biblioteca liceului din Ardud s-a organizat o expoziție cu unele din lucrările scriitorului. Diószegi Iván și Bartis Ildikó — doi dintre protagoniștii spectaco­lului cu piesa „Omul de aur", recenta premieră a secției maghia­re a Teatrului de Nord. PREGĂTIREA FRONTULUI DE LUCRU PENTRU IARNĂ (Urmare din pag. 1), turnate fundații pentru 300 de apartamente, care se vor realiza din panouri mari prefabricate. Tot aici, s-au început lucrările la încă 98 apartamente pro­prietate personală, care se execută după sistemul cla­sic (din zidărie). Conco­mitent, în cartierul „Unio" au fost atacate lucrările de fundații pentru alte 200 de apartamente ce se vor exe­cuta prin metoda cofraje­­lor spațiale. Avantajul ma­re al acestei metode constă în aceea că lucrările de montare și, respectiv, tur­nare se pot executa în condiții normale în orice anotimp. Printre multe al­te obiective care vor asi­gura front de lucru pentru iarnă se mai numără: ho­telul O.N.T.; un bloc-turn cu 78 apartamente, ridicat pînă la etajul VI, pe B-dul Republicii, colț cu str. M. Viteazul , 80 de apartamen­te în orașele Cărei și Ne­grești-Oaș , noua fabrică de cărămizi din Tășnad și un poligon de prefabrica­te (sau „fabrică de case" — cum­ îi spuneam noi) la Satu Mare. — Cum s-ar spune, în vii­torul apropiat veți avea asigurate pe plan local pa­nourile mari prefabricate. Pe când acest lucru ? — Conform planului, o­­biectivul va funcționa la capacitatea maximă — 800 apartamente convenționale pe an — abia în trim. II 1972. Insă, îl vom face să producă mai repede, în așa fel ca în trim. III al anului viitor să funcționeze cu cel puțin 50 la sută din capaci­tate. Pentru întreprinde­rea noastră, acest poligon de prefabricate înseamnă foarte mult, atît din punct de vedere al aprovizionării șantierelor, cît și economic­­financiar. Același lucru pot să-l afirm și despre noua fabrică de cărămizi din Tăș­nad, unde am început de curînd lucrările de organi­zare a șantierului. — Cum apreciați stadiul pregătirilor efectuate până acum și ce măsuri se vor mai lua pentru asigurarea desfășurării normale a mun­cii in construcții in sezonul rece ? — Deocamdată, pregăti­rea frontului de lucru pen­tru iarnă se află în fază de început. Desigur, mai avem încă foarte multe de făcut. De fapt, în acest scop, s-a întocmit și este în curs de aplicare un amplu plan de măsuri. Consider că apli­carea întocmai a măsurilor stabilite va asigura toate condițiile necesare realiză­rii ritmice a lucrărilor de construcții. Țin totodată să menționez că la toate obi­ectivele atacate recent se aplică forma de salarizare în acord global. Din cite știm, acest sistem de salarizare s-a aplicat și pînă acum pe u­­nele șantiere ale I.J.C. Ce rezultate a adus ? Deși a trecut doar un trimestru de cînd se aplică la noi — remarca tovară­șul Ștefan Pechete, șeful serviciului plan — „roa­dele" sînt evidente. In primul rînd, ritmicitatea pe șantiere a sporit considerabil. Iată, de alt­fel primul bilanț, sar­cinile de plan pe trim. III al anului au fost depășite valoric cu aproape 300.000 lei, recuperîndu-se­ o bună parte din restantele înre­gistrate în primele două trimestre. — Care este stadiul lu­crărilor la obiectivele ajun­se la ora scadentelor? — Pînă în prezent — su­blinia­tov. O .Marinescu — au fost executate și date în folosință 610 aparta­mente, adică întreaga sar­cină scadentă, urmînd ca pînă la finele anului să mai predăm beneficiarilor în­că 600 apartamente, din ca­re 220 apartamente pentru familiile sinistrate. De menționat că, majoritatea dintre aceste construcții sînt în stadiu de finisa­re. Bătălia cea mare se dă însă acum la lucrările de apă-canal și preconizăm ca, în cursul lunii viitoare, să dăm în funcțiune între­gul sistem de alimentare cu apă a municipiului. Coborîrea vertiginoasă a mercurului din termome­tre impune măsuri speci­fice în munca de construc­ții. Este necesar ca pe toate șantierele să se trea­că imediat la îndeplinirea măsurilor cuprinse în pla­nul de pregătire pentru anotimpul friguros. Con­comitent, să­se­scă ca și utilajele urmărea­să fie pregătite și dotate cu cele necesare funcționării în bu­ne condițiuni pe toată du­rata iernii. De asemenea, amenajarea stațiilor de be­toane și în special cele in­stalate în cartierul „So­meș", unde nu s-a între­prins încă nimic în vede­rea pregătirii funcționării lor pe timp friguros, gos­podărirea judicioasă (feri­rea de intemperii) a ma­terialelor, curățirea șan­tierelor de resturile de materiale, amenajarea că­ilor de transport în inte­riorul acestora, sunt doar cîteva din problemele ce reclamă o soluțio­nare operativă, în sco­pul asigurării unor con­diții prielnice continuă­rii în ritm susținut lucrărilor de construcții în­­ perioada de iarnă. Ш 'Л : Marți 27 octombrie 1970 18.00 — Deschiderea emisiunii. — Microavanpremiera. 18.05 — Campionatele mondiale de gim­nastică. mareșal“. 18.35 — „Bastonul de — Despre calitățile necesare realizării în profesiunea aleasă. 19.15 — Anunțuri — pu­blicitate. 19.20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Masă rotundă Tv: probleme anti­epidemice de actualitate. 20.30 — Seară de teatru: „O scrisoare pierdută“ de Ion Luca Caragiale. Spectacol al Teatrului Național „I. L. Caragiale“, înregistrat în anul 1969. 22.30 — Prim plan: Dumitru Dumitru, Erou al Mun­cii Socialiste, directorul I.A.S. Pietroiu, 23.00 — Telejurnalul de noapte. Radio Miercuri 28 octombrie 1970 10.30 Vreau să știu (emi­siune de știință și tehnică pentru școlari). 11.05 Patrium Car­men. File din istoria cintecului românesc. 11.30 Selecțiuni din o­­pereta „Joc de artificii" de Burk­hard. 11.45 Pe teme de protecția muncii. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Muzică ușoară. 12.25 Stiinta la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de Paul Urmuzescu Aurel Manolache. 13.45 Din în­și registrările maestrului Fănică Luca. 14.00 Compozitorul săp­­tămînii: Henry Purcell. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Selecțiuni din opereta „Scara mîtii­" de Ia­­cob Mureșianu. 15.00 Serial ra­diofonic pentru tinerii ascultători. 15.30 Muzică populară interpreta­tă de Elena Roizen, Ilie Mutiu, Costel Moisa și Iosif Mihuț. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Melodii lansate de curînd. 16.30 Consultație juridică. Răs­punsuri la scrisorile ascultători­lor. 16.40 Selecțiuni din opereta „Vîrsta dansului" de Ivor Novello. 17.05 Antena tineretului. Studioul elevilor. 17.30 Balade și jocuri populare. 18.03 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Melodii îndrăgite, interpreți cunoscuți. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Așa cîntă pe la noi — muzică populară. 20.05 Tableta de seară de George Ivașcu. 20.10 Microrecital Al Bano. 20.20 Ar­gheziană. Doi frați. 20.25 Zece me­lodii preferate. 21.00 Istoria idei­lor. 21.20 Tangouri celebre. 21.30 Moment poetic. Versuri de Bias de Otero. 21.35 Solistul serii: Jean Păunescu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Pentru magnetofonul dum­neavoastră. Arii din opere inter­pretate de Birgit Nilsson și Lu­dovic Spiess. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Cinema marți, 27 octombrie SATU MARE: Victoria —Dege­tul de fier (film japonez, color, cinemascop), Popular — Proce­sul (film franco-italo-R. F. G.) j CĂRȚI: Popular — 24 — 25 nu se înapoiază (film sovietic, cine­mascop), 23 August — Joc du­blu în serviciul secret (film italo­­spaniol,­ color, cinemascop) ;• NE­GREȘTI-OAL : Fredy și cîntecul preriei (coproducție iugoslavă — R.F.G., color, cinemascop) ; TĂȘNAD: Intoarce-te (film sovi­­­etic, cinemascop) ;• BERVENI : Domnișoara doctor (film iugos­­lavo-italian, color); HALMEU: Domnișoara doctor (film iugosla­­vo-italian, color); SANISLAU: Mina cu briliante (film sovietic, color, cinemascop). PUBLICITA­TE Combinatul Industriei Alimentare Industria laptelui Satu Mare pe membrii cooperatori și produ­cătorii individuali că, în confor­mitate cu H.C.M. nr. 5531970, PRE­ȚURILE PENTRU LAPTE DE VACĂ ÎN PERIOADA 1 NO­IEMBRIE — 30 APRILIE ESTE DE 2,20 PENTRU FIECARE LI­TRU DE LAPTE CU GRĂSIME de 3,5 la SUTA. Prețurile cresc în funcție de creștere a procentu­lui de grăsime, IAR PENTRU FIECARE LITRU DE LAPTE DE BIVOLIȚA CU 7 LA GRĂSIME SE PLĂTEȘTE SUTĂ 3,75 LEI. Producătorii obțin și furaje concentrate la prețul de vînzare cu amănuntul pentru lapte de vacă și bivoliță livrat industriei. Vînzînd laptele la centrele și punctele de prelucrare contri­buiți la o mai bună aprovizionare a populației ru obțineți ve­nituri sporite din gospodăria din ANUNȚA IblüHik GR /АILZ4 ANGAJEAZĂ IMEDIAT: electricieni, strungari, lăcătuși mecanici-Condiții: stagiul militar satisfăcut, categoria de încadrare­­ -IV, absolvenți ai școlilor profesionale (echivalente) sau arsurilor de scurtă durată, dar cu școala generală (7 sau clase) terminate. Se asigură locuință conform legilor în vigoare. Relații suplimentare se primesc de la serviciul personal telefon 1.83.00, interior 345,3­42.

Next