Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)

1971-02-25 / No. 935

2 Pe cont propriu Cu toate că era bine remune­rat pentru munca sa de instala­tor la Stațiunea Experimentală Agricolă Livada, Andrei Lörinczi s-a gîndit să-și extindă raza de activitate și în sectorul ... par­ticular, pe cont propriu. In con­secință, a executat fără să aibă autorizație, lucrări de instalații sanitare la domiciliile a 7 cetă­țeni din comună. Pentru infracțiunea de execu­tare pe cont ... propriu Judecă­toria Satu Mare s-a aplicat o a­­mendă de ... 1.500 lei. Aviz amatorilor! La... usturoi Iosif Breg din Turulung se în­drepta, în stare avansată, de e­­brietate, spre casă. Pe neaștep­tate, i s-a făcut poftă de ... us­turoi. A intrat, în grădina ajută­toare a familiei Penzes și a înce­put să culeagă. Văzînd că nu este observat , s-a gîndit că n-ar fi rău să-și facă ... și puține re­zerve. Și-a furat însă singur ... căciu­la. A doua zi organele miliției au descoperit fapta, obligîndu-i să le restituie păgubașilor întrea­ga cantitate sustrasă, iar jude­cătoria i-a aplicat o pedeapsă us­turătoare. Cu... automacaraua Lui Gheorghe Șimon, macara­giu la Stația de transbordare Halmeu i-a venit pofta să o ... plimbare. Dar nu pe facă jos, ci cu coșcogeamite automacaraua R.P.A. 3 aflată în dotarea șan­tierului. S-a urcat la volanul au­tomacaralei și a condus-o pe drumul dintre Halmeu și satul Cidreag. Prins de către organele miliției a declarat că vrea doar să execute ... rodajul motoru­lui. Adevărul a fost însă repede dezvăluit. Fapta a fost calificată drept furt de autovehicol și abuz în serviciu. A fost condamnat la 6 luni închisoare. După „plim­bare“, o odihnă ... binemeritată. De... oaie Profitînd de neatenția paznicu­lui Vasile Kovács, Ștefan Zsol­dos din Turulung—Vii a furat din saivanul de oi al comunei o oaie, proprietatea consăteanului Alexandru Kovács. A legat-o de picioare și a tîrît-o pînă în mar­ginea șoselei. A oprit un autoca­mion, rugîndu-l pe șofer să i-o transporte ... acasă. Zis și fă­cut. Oaia a fost urcată în autoca­mion cu ajutorul unui cetățean care călătorea în aceeași mașină. Dar: ... surpriza! Călătorul nu era altul decît Alexandru Ko­vács, proprietarul oii, care, bine­înțeles, a recunoscut-o. Prins în flagrant delict, Ștefan Zsoldoș a încercat să dispară, dar a fost înhățat. Judecătoria i-a aplicat închi­soare. Cum s-ar spune, a făcut-o de ... oaie. DORIN GHIUGEA judecător Corul căminului cultural din Medieșu Aurit. Măsuri menite a întări legătura școlii cu familia în ceea ce privește consolidarea legăturii familiei cu școala, la liceul din Tășnad s-au întreprins unele acțiuni menite să îmbună­tățească activitatea instructiv-e­­ducativă din școală. Astfel, peri­odic, se organizează vizite la domiciliul tuturor elevilor pentru a vedea felul în care aceștia sunt preocupați de studiul individual. Cu aceste ocazii se discută și unele probleme importante cu părinții elevilor în legătură cu comportarea, pregătirea și orientarea lor școlară și elevilor pro­fesională. O serie de măsuri s-au între­prins pentru orientarea școlară și profesională cît mai justă a elevilor, în acest scop s-a ținut un lectorat cu părinții pe tema orientării școlare și profesionale a elevilor. De asemenea, părinții au fost antrenați să răspundă la un chestionar pentru a sonda preocupările familiei în legătură cu alegerea de către elevi a vii­toarei lor profesiuni. La chestio­nare au răspuns un mare număr de părinți atît din oraș cît și din localitățile rurale, încercînd să sintetizăm răspunsurile lor s-a tras concluzia că la școlile gene­rale nu a existat o preocupare deosebită pentru orientarea școla­ră și profesională a elevilor. Prea puțini părinți au răspuns că au cunoștințe despre profesia „aleasă" de copilul lor de la școa­lă. Nici un elev care provine din localitățile rurale nu dorește să lucreze în domeniul agriculturii. Marea majoritate a elevilor se îndreaptă spre facultăți deși se știe că doar un procentaj foarte scăzut din absolvenții liceelor de cultură generală pot fi cuprinși în învățămîntul superior. Pentru aceasta comisia diriginților și di­recțiunea liceului își propune orientarea absolvenților spre șco­lile cu profil tehnic. La ședințele cu părinții care se organizează trimestrial, părin­ții au ocazia să discute cu diri­­ginții clasei și cu profesorii de specialitate în legătură cu rezul­tatele obținute la învățătură și comportarea elevilor. La ultima ședință s-a propus de către pă­rinții claselor a IX-a ca ședințele să aibă loc lunar și în prezența elevilor, în prezent s-a încetățenit prac­tica corespondenței dintre diri­ginta claselor și părinți. Părinții sunt anunțați în scris în legătură cu rezultatele la învățătură și comportarea elevilor. Se impune ca pe viitor să se întărească și mai mult legătura dintre școală și familie. In pri­vința orientării absolvenților este necesar să se studieze cu multă atenție necesitățile de cadre cali­ficate ale economiei locale și elevii să fie îndrumați mai mult spre sectoarele productive. Pentru aceasta, elevilor li s-a prelucrat nomenclatorul școlilor postliceale. Absolvenții care nu vor intra la facultăți sau alte școli postli­ceale au posibilitatea să intre direct în producție urmînd să se califice la locul de muncă. Iată doar cîteva dintre măsu­rile menite să întărească colabo­rarea dintre familie și școală în vederea atingerii scopului pro­pus­­ educația multilaterală a tinerei generații, problemă care rămîne și în continuare în cen­trul atenției școlii noastre. Prof. ELENA MAYER René Kellek CONCEPTELE CRITICII Una dintre personalitățile cele mai proeminente ale esteticii, René Wellek, ne este cunoscut și din ,,Teoria literaturii“ apărută la noi in 10 [UNK]­7. In contextul actual al criticii sau teoriei criticii opi­niile lui Wellek par să se bucure de o anume autoritate doblndită din vasta erudiție a autorului cit și prin forța convingerii și argu­mentului, Wellek delimitează ferm teoria literară de critica și istoria literară, considerîndu-le întrupările revelatorii ale raportu­lui teoretic — practic ale actului interpretativ, toate trei iasă alia­te intr-o indisolubilă osmoză și comunicare. Volumul Conceptele criticii inserează studii scrise in­tre 1946 și 1962, apărut fiind pen­tru prima dată in 1963 la Londra și New Haven. Autorul își propu­ne să analizeze, să delimiteze sen­surile celor mai frecvenți termeni cele mai uzuale concepte care circulă in critica actuală. Așadar, o explicare, o dezvăluire și bine­înțeles o interpretare­ critică a criticii, o metacritică , instrumen­tul de lucru este unul obișnuit in semantică, acela istorico-compara­­tiv la care apelase și Leo Spitzer in delimitarea riguroasă a sensu­lui unui termen. In felul acesta, Wellek va investiga în semantica cea mai îndepărtată a termenului Note de lector de „critică“ iăcind în același timp și o istorie a criticii literare, a „profesiunilor de credință“ mai bine zis. Discută, astfel termeni care au străbătut perioade literare mai mult sau mai puțin îndelun­gate, mai mult sau mai puțin a­­propiați de critica secolului XX , formă și structură. Și pentru că, în concepția de o logică stringen­tă a autorului, istoria și critica literară sunt valențele, practici ale actului de interpretare a operei, adică decodarea operelor ca vari­etate și particularizare, Wellek va stabili și conceptele istoriei literare: evoluția, barocul, roman­tismul, realismul, simbolismul — cu referiri la opere ce dovedesc o vastă cunoaștere a mișcării li­terare universale. Wellek nu este un „structuralist“ așa cum este înteles astăzi termenul, adică, ca maximum de modernitate ; Well­ek, aici, ca și in „Teoria literatu­ rii“ păstrează o distanță perfect egală intre tradiția împovărată de ani și modernismele actuale, oricit de adinei și, desigur, bizare rădă­cini și-ar căuta. Urmărirea știin­țifică a fenomenului, respingerea oricărui sistem, susținerea neos­tentativă dar bine argumentată a părerii emise prefigurează ima­ginea unui convins ",și echilibrat estet, a unui contemplator și te­oretician al operelor (căci critica de artă a profesat-o destul de puțin) fără veleități de „dictator“ : „Noi putem lămuri unele sensuri, analiza unele contexte, clarifica unele probleme ; putem, de ase­menea, recomanda unele distinc­ ta , dar nu avem căderea de a decreta in numele viitorului“. ANNA COTIE CRONICA SATMAREANÄ Joi 25 februarie 1971 memento • memento • memento • memento e RADIO Vineri 26 februarie 6,00 — De la 6,00 la 9,30. — 9,30 Memoria pămîntului româ­nesc (reluare). 10,05 Muzică popu­lară din Banat. 10,30 Fonoteca pentru copii. 11,05 Din muzica popoarelor. 11,15 Consultație ju­ridică. Răspunsuri la scrisorile ascultătorilor. La microfon Ema­nuel Chițescu, director în Mi­nisterul Justiției. 11,25 Prietenii muzicii corale — program la su­gestia ascultătorilor. 11,50 Cote­le apelor Dunării. 12,00 Orches­tra Lester Lanin. 12,10 Un inter­pret și rolurile sale. Mario del Monaco în rolul lui Poleone din opera „Norma“ de Bellini. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radio­jurnal. 13,10 Avanpremieră coti­diană. 13,22 Rebus melodii. 14,00 Compozitorul săptămînii: Jean Sibelius. Suita „Karelia“ și Sim­fonia a VI-a în Do major. 14,40 Cîntece bătrînești și jocuri popu­lare. 15,05 Revista economică. 15,30 Piese vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16,00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. 16,15 Muzică de promenadă. 16,30 Cîntece de Camelia Dăscă­­lescu. 16,50 Publicitate radio. 17,00 Pentru patrie. 17,30 Concert de muzică populară cu Pușa Poenaru, Ilie Bulgaru și Gheor­ghe Zamfir. 18,00 Orele serii. 20,00 Tableta de seară de Dimi­­trie Păcurariu. 20,05 Zece melodii preferate. 20,40 Muzică populară. 20,55 Știința la zi. 21,00 Bijuterii muzicale. Momente muzicale și Impromptu-uri de Schubert. 21,25 P.C.R. — 50­ Consemnări de Paul Popescu Neveanu. 21,30 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22,30 Reportaj în Do major. Emisiune de Victor Bunea și Constantin Balacciu. 22,55 Moment poetic. Versuri de Cezar Bolliac. 23,00 Reportaj în Do major (continua­re). 0,05—6,00 Estrada nocturnă. CINEMA SATU MARE! Victoria — Cîn­tecele mării (film româno-sovie­­tic, color cinemascop), Popular — Greșeala Regelui (film cehos­lovac, cinemascop), CĂRȚI: Popular — King Kong evadează (film japonez, color, cinemascop), 23 August — Soarele alb al pus­tiului (film sovietic, color), NEGREȘTI-OAȘ : Sentința (film româno-maghiar, cinemascop), TAȘNAD : Această femeie (film spaniol, color), BERVENI: Nico­lai Bauman (film sovietic, mascop), HALMEU :... Să cine­ucizi o pasăre cîntătoare (film ameri­can), SANISLAU : Jandarmul se însoară (film francez, color, cine­mascop). Căutătorii de... ... O farmacie din Satu Mare. Un om în halat alb părea foarte absorbit de ... specificul mese­riei. Se putea observa însă că privirile sale „triau“ atent pe cei care pășeau pragul farmaciei. A intrat în unitate un om între două vîrste. Căuta pe cineva anume și se interesă de soarta unor obiecte lăsate aici pentru desfacere. „Far­macistul" își arătă acum a­­devărata identitate, indicată de legitimație — aceea de lucrător la miliție. Rînd pe rînd au fost găsite apoi și obiectele : inele, lănțișoare cu medalion, toate din metale prețioase. Erau obiecte in­trate în țară în mod fraudulos fără să fi fost declarate la vamă și pe care B. J. intențio­na să le vîndă în Satu Mare la prețuri mari. Fi­rește au fost găsiți apoi și pri­mii cumpărători, cei care au apucat să dea bani buni, făcîndu-se complici la afa­cerea turistului. Prins în fla­grant, acesta și-a plătit ce­le 6 luni de închisoare cît i se cuvenea pentru fapta sa. ...In toamna Panului trecut, E.B. (rămînem la inițiale spre a nu da în vileag numele unui ta­lentat sportiv sătmărean), a ve­nit în concediu în orașul de pe Someș împreună cu un prieten al său, D. Ștefan. Cu acest pri­lej ei au adus în oraș și circa 40 bucăți inele din aur cu efigia unor personalități celebre. „Pro­dusele“ au fost achiziționate cu ocazia turneelor făcute de ei în străinătate și strecurate ilegal în țară. Cîmpul prielnic pentru desfacerea mărfii l-au găsit, cei doi, în atelierele de coafură, co­fetării etc. S-au găsit cu duiu­mul clienți creduli, amatori de suveniruri chiar și atunci cînd știau bine că proveniența aces­­tora este ilegală. Cu un așa vad comercial cei doi au realizat în scurt timp vînzări de circa 20.000 lei. Firește, semnalul STOP a fost dat de lucrătorii din sectorul economic al miliției. Negustorii și-au primit pedeapsa prevăzută de lege la infracțiunea comori operațiuni ilegale cu obiecte din metale prețioase. Ambele cazuri ilustrează cît se poate de bine existența du­bioasă a unor negustorași discreți care își valorifică marfa — o­­biecte din metale prețioase, în­deosebi —, cauzînd statului dau­ne. Fapt curios, există zeci de cetățeni care s-au lăsat prinși în tîrgul cu aceștia, fiind de luciul metalului extaziațt nobil, în loc să intervină prompt la organele competente spre a con­tribui la stingerea acestui feno­men. In acest scop rîndurile de față se vreau și o atenționare , asemenea tranzacții ilegale sînt pedepsite de legile statului nos­tru­­ T. GAVRIL CUIBURI Foto: GH. IANCU GOSPODINE! UNITĂȚILE ÎNTREPRINDERII JUDEȚENE PENTRU PRODUCEREA, INDUSTRIALI­ZAREA ȘI VALORIFICAREA LEGUMELOR ȘI FRUCTELOR, vă oferă în toate orașele județului un sortiment variat de legume și fructe deshidratate, bogate în vitamine, precum și o gamă variată de murături și diferite sorti­mente de conserve de legume și fructe. VIZITAȚI cu încredere unitățile noastre ! Joi 25 februarie 1971 tzu 10.00—11.30 Emisiune-lecție pen­lucrătorii din agricultură. Sisteme intensive de cultură a viței de vie. 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba ma­ghiară. 18.30 La volan — emisiu­ne pentru conducătorii auto. 18.50 Mult e dulce și frumoasă. 19.15 Publicitate. 19.20 — 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Ro­mânia ’71. Azi — județul Sălaj. 20.30 Film serial: „Vidocq" (XII). 20.55 Conferința de presă T.V. cu tovarășul Ion Cosma, ministrul turismului. 21.45 Film documen­tar de montaj: „Planeta se gră­bește" — „Demonul vitezei II”. 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.30 Campionatele mondiale de patinaj artistic de la Lyon. Pro­ba de perechi. 23.00 închiderea emisiunii. PUBLICITATE. CONSILIUL JUDEȚEAN AL SINDICATELOR SATU MARE ANUNȚĂ concurs, pentru ocuparea postului de DIRIJOR la formația instrumentală profesionistă din Sa­tu Mare și două posturi de INSTRUMENTIȘTI LA CLARINET ȘI VIOARA, tot pentru a­­ceastă formație. Concursul are loc duminică, 28 februarie 1971, la Consiliul județean al sindicatelor Sa­tu Mare, str. Păstrăvului nr. 3, telefon 12380— 14637. (Aici se pot obține și informații supli­mentare). Probele de concurs sunt cele prevăzute în instrucțiunile privind organizarea și funcțio­narea ansamblurilor artistice și formațiilor instrumentale profesioniste. M.I.C.M.—CENTRALA INDUSTRIALĂ pentru materiale de instalații și echipament metalic București Bd. Preciziei nr. 12, dispune de capacități de producție în semestrul N­. a. c. la unitățile sale, pentru produsele: PIULIȚE BRUTE STAS 922 - M 10; PIULIȚE PRECISE ȘI SEMIPRECISE STAS 4071 și 6218. M. 6. 8. 10. Cererile se depun la C.I.M.I.E.M. serviciul aprovizionare-des­­facere. întreprinderea de transport Auto Baia Mare ANGAJEAZA PENTRU AUTOBAZA SATU MARE DIRIGINTE DE ȘANTIER. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de normativele în vigoare. Solicitanții se vor adresa, la serviciul personal al I.T.A. Baia Mare, str. Crișan nr. 10—12, telefon 12621. întreprinderea de producție industrială Satu Mare str. Luceafărului nr. 23 angajează imediat ȘEF DEPOZIT MAGAZIONER Condiții de salarizare conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la serv. personal, tele­fon 11110. SCHIMB APARTAMENT confortabil, cu încălzire centra­lă, situat în centrul orașului Baia Mare, cu similar In Satu Mare. Informații la administrația ziarului.

Next