Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)

1971-01-16 / No. 901

2 ÎN EDUCAȚIA TINEREI GENERAȚII Nu de discuții sterile e nevoie, ci de o colaborare fructuoasă Devenit centru industrial în zo­na Oașului, Negreștiul polarizea­ză, sute, mii de tineri cu preocu­pări și profesii diferite. Intre ei aproape 1800, sunt membri ai U.T.C., dovedind prin activitatea lor de fiecare zi seriozitate în pregătirea propriului viitor. Tinerii muncitori, depun efor­turi susținute pentru a-și însuși la nivel corespunzător, cunoștin­țele profesionale. Marea majori­tate au clare două cerințe princi­pale și anume că, învățînd, spe­­cializîndu-se, vor deveni utili lor în primul rînd și în al doilea rind, aflîndu-se în marea competi­ție a perfecționării își vor avea oricînd asigurat locul în între­prinderea care le-a acceptat an­gajarea. Și, de asemenea, că a învăța, deci a ține pasul cu rit­mul exigențelor timpului în ca­re ei trăiesc își vor putea pre­zenta la nevoie o excelentă carte de vizită. Dar vorbim despre tineri. Des­pre oamenii care, acum intră în amplul flux al vieții, cînd doza de receptivitate e mai pronun­țată și le permite cu ușurință integrarea, modelarea, împletirea armonioasă a pregătirii școlare și profesionale cu educația este­tică, izvorînd din acțiunile de pe­trecere plăcută, instructivă a timpului liber. Există în această direcție în orașul Negrești-Oaș o preocupa­re, s-ar părea corespunzătoare. Și într-o bună măsură Comitetul orășenesc al U.T.C. își argumen­tează activitatea în acest sens. Sînt obligați în același timp să-și justifice existența Comitetul oră­șenesc pentru cultură și artă, Ca­sa orășenească de cultură, cît și biblioteca orășenească. Făcînd această enumerare nu ne propunem să analizăm la „ba­ni mărunți“ activitatea acestor instituții, ci doar să trecem în revistă rezultatul colaborării, unele realizări pe de o parte. De cealaltă parte însă dorim, să semnalăm o stare de lucruri ca­re, invită pe cei desemnați prin funcțiile ce le dețin să spargă plafonul lui ,,Atît am reușit“, „Ne vom strădui“, „Pe viitor... “ etc. etc. E drept, că au avut loc cîteva acțiuni comune care au avut da­rul să-i mobilizeze pe tinerii ta­lentați de a se încadra în acțiuni­le artistice la nivelul Conform unor programe, orașului, într-o oarecare măsură bine întocmite, au avut loc o serie de concursuri pe diferite teme, seri literare, seri distractive etc. In deplasările la Satu Mare, la Hanul „Sîmbra Oilor“, la Festiva­lul folcloric de la Valea Lupului, etc. artiștii amatori din Negrești- Oaș, au cules vii aparuze. Este incontestabil un merit al tinerilor din cooperativa „Prestarea“, în­treprinderea „Integrata“ și a celor de la Liceul din localitate. Cît privește Comitetul U.T.C. din cadrul liceului se mai cuvine fă­cută remarca asupra valorii for­mației de dansuri de aici, care a cîștigat locuri fruntașe la dife­rite concursuri județene. Tot această formație a obținut și un premiu special la faza pe țară. Referindu-ne tot la dansuri, menționăm echipa de dansuri de pe lângă Comitetul orășenesc de cultură și artă, condusă de tova­rășul V. Berinde, care, a făcut cunoscut cu mult succes litora­lului în sezonul estival, pitorescul dansului și al costumației oșe­­nești. După cum se știe alți șapte tineri au făcut parte din an­samblul folcloric al județului, aducîndu-și o serioasă contribu­ție la cucerirea frumosului trofeu „Toporașul de aur“ în confrunta­rea internațională de la Zako­pane. Mai poate fi evidențiată cola­borarea spontană, ușor trecătoa­re, între Casa orășenească de cul­tură și organizația U.T.C., elevi de la liceu în organizarea unor seri de concursuri pe teme ca: „Vla­­huță — viața și opera sa“, „Via­ța și activitatea lui M. Eminescu“, „Lucian Blaga și poeții simboli­ști“ etc. Cu toate acestea la Comitetul orășenesc al U.T.C. și pe bună dreptate, se recunoaște faptul că, este vorba despre o activitate cul­­tural-artistică anemică, cu multe deficiențe. Cum se explică? Simplu. Printr-o insuficientă co­laborare, fără continuitate și perspectivă. Se uzează prea mult motivul: „Nu avem cluburi“. Es­te în adevăr o cauză. Dar nu scu­ză inactivitatea. Există spații mai restrînse. Să fie nevoie de firme de mari dimensiuni, fluorescente, luminoa­se, de intrări și fațade monu­mentale? Firește că nu. Iată de ce credem, sîntem con­vinși că, nu un asemenea local lipsește, ci trebuie inoculată ini­țiativa, dorința de colaborare. Aceste elemente lipsesc. S­au atunci cînd își fac apariția la anumite zile importante se pre­gătesc anumite spectacole forma­le și de aceea neatractive, ușor de uitat. Important e că, toate acestea sunt consemnate cu grijă în ma­pe, șnuruite și prezentate apoi cu îmbunătățirile de rigoare la di­verse analize și dări de seamă. Planurile își au și ele rostul lor. A le ține închise în sertare, a nu întreprinde nimic pe baza acestora înseamnă frînarea ela­nului­ și entuziasmului tinerilor din oraș, dorinței lor de a parti­cipa la acțiuni comune care să învioreze activitatea cultural-ar­­tistică. E timpul credem noi să se depășească faza discuțiilor steri­le, justificatoare și să se treacă de îndată la asigurarea unei colabo­rări fructuoase între toate orga­nizațiile chemate să contribuie la îmbogățirea vieții spirituale a tinerei generații. V. MOINEAGU Controlul comercial constată, propune măsuri, dar constatările rămin in tașa O constatare deloc măgulitoare a organelor comerciale de control ne arată că în rețeaua Trustului alimentației publice Sa­tu Mare, au fost depistate cele mai multe, și în același timp mai flagrante încălcări ale legalității. Firesc, au fost întocmite pro­cese verbale de constatare, s-au aplicat amenzile de rigoare și s-au făcut propuneri pentru remedierea situației. Dacă în privința a­­plicării sancțiunilor bănești și­­ în­ întocmirea constatărilor cu pricina lucrurile sunt clare, organul de control vine, constată, a­­plică legea — în ceea ce privește aplicarea măsurilor de îndreptare, lucrurile nu merg așa de ușor. Și asta pentru simplul motiv că aici organul constatator face doar propunerea iar materializarea ei depinde exclusiv de conducerea întreprinderii comerciale. De la acest punct lucrurile merg cu încetinitorul. Deși în principiu se știe — faptul e îndeajuns de cunoscut — că organul de inspec­ție nu are alt scop decât acela de a veghea la respectarea legalită­ții și în acest sens trebuie să primească tot concursul, situația de fapt indică o atitudine refractară, de tergiversare sau neglijarea completă a luării de poziție a organului de inspecție. Lucrurile sînt lăsate astfel să curgă pe mai departe în aceeași albie. Cîteva exemple, poate nu din cele mai semnificative. ... Un control al Inspecției comerciale la restaurantul „Pe­­lișor“ din piața mică Satu Mare constata încălcări ale prevederi­lor legale privind deservirea populației : măsurarea cu lipsă a băuturilor (la trei pahare din sortimentul „amestecat“: și rom. — se constată o lichior lipsă de 23 ml). La bucătăria aceluiași local se constată frustarea clien­ților prin lipsă la gramaj. La sortimentele „ciorbă țărănească“, în loc de 340 grame cît trebuie să aibă conform rețetarului, por­ția, se servește la 190 grame, iar sortimentul „pulpă de porc la grătar“, se servește cu un minus de 30 grame. Lipsuri la gramaj au fost constatate la garnitură precum și la salată. La plată os­pătarul A. Chereji, marchează pentru o porție de ciorbă, 4,85 lei, în loc de 3,45, preț legal. La gar­nituri cartofi 2 lei în loc de 1,50 etc. La fel, și la celelalte sorti­mente cerute. Reiese că în local, specialitatea casei la acea oră, era lipsa la gramaj vindută cu supra­­preț­­. Față de cele constatate s-au luat măsurile impuse de prevede­rile legii. In plus, conform obli­gațiilor ce le revin, inspectorii comerciali cer conducerii T.A.P.L. retrogradarea din funcție pe timp limitat a gestionarei Livia Ristea — sub ochii căreia s-au întîmplat toate acestea și, la fel, retrogradarea bucătăresei, bar­­manei și ospătarului respectiv. In data de 18. XII 1970, în urma neprimirii a nici unui răspuns din partea T.A.P.L. la prima a­­dresă, Inspecția comercială revi­ne cu adresa nr. 290 în care cere ca în termen de 5 zile să-i fie fă­cute cunoscut măsurile luate în cazul salariaților de la Pelișor, găsiți vinovați cu ocazia aminti­tului control. Ei bine, nici după această adresă T.A.P.L. nu a dat nici un răspuns. Un alt exemplu, luat cu ocazia unui control e­­fectuat la „Crama de vin“. Aici, controlul constată că barmaiia M. Neinfeld, frustează cumpără­torii, vînzînd băuturi cu lipsă la gramaj iar bucătăreasa Olga Bodea întocmește porțiile „după ochi“ neglijînd complet rețetatul. (Afacere destul de rentabilă du­pă cum consemnează și procesul verbal întocmit de Inspectorul comercial : în loc de de 2,400 kg carne care cantitatea utilizată la porțiile supuse trebuia con­trolului, bucătăreasa a rotunjit cantitatea la 2 kg 1). "Față de toate acestea, Inspecția comercială ce­re prin adresă, luarea unor mă­suri de sancționare din partea Trustului alimentației publice. Și această adresă a rămas îngropată în... uitare. Iar cazurile semna­late nu sunt nici pe departe rari­sime. Nu-i de mirare că în ca­drul acestui climat de tolerare, de escamotare a prevederilor le­gii, înfloresc practici străine co­merțului socialist. Intrucît multe din adresele In­specției comerciale către condu­cerea T.A.P.L. poartă pe ele și rezoluția tovarășului Ioan Vida, vicepreședinte al Consiliului popular județean, i-am cerut pă­rerea în legătură cu această dău­nătoare practică de a nu se ține seama de constatările organelor comerciale de control și de to­lerare pe mai departe a unor ase­menea abateri în localurile de alimentație publică. — Consider că este pur și sim­plu inadmisibilă o asemenea ati­tudine ca cea adoptată de condu­cerea T.A.P.L. ne-a declarat to­varășul vicepreședinte. Cadrul le­gal există : Inspecția comercia­lă, în urma controalelor ce efectuează, este în drept să cea­fe­ră întreprinderilor comerciale. Di­recției comerciale, luarea de mă­suri disciplinare contra unor an­gajați din subordine care se fac vinovați de abateri de genul ce­lor semnalate, întreprinderile fiind obligate de a lua act și de a acționa în consecință. Sau, e­­ventual, de a depune contestații. Există termene și obligativități precise în acest sens. Față de cazurile menționate, firește. Di­recția comercială va lua de înda­tă măsurile cuvenite. Ne oprim aici în speranța că Ia sfîrșit se va primi un răspuns clar și competent din partea con­ducerii T.A.P.L., pe măsura grijii ce trebuie acordată eradicării practicilor nesănătoase ce mai persistă în deservirea cetățenilor in cadrul localurilor de alimenta­ție publică. T. GAVUIL l CRONICA" SATCTÂHEAN* _________________________________________________________з,...ь [UNK] » MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO < RADIO Duminică 17 ianuarie 1971 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­rutier. Sport. 7.45 Avanpre­mieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radio - magazinul femeilor. 10.30 Con­certul melodiilor de succes. 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutăți discografice cu Mario Tessuto. 13.30 Orches­tra de muzică populară a Ra­­dioteleviziunii. Soliste Angela Moldovan și Lucreția Ciobanu. 14.00 Unda veselă. 14.30 Es­trada duminicală. Din cuprins: Invitatul emisiunii — compo­zitorul H. Mălineanu; portret muzical: Raphael; înregistrări în studioul 8; discul în foile­ton : Aretha Franklin și Eric Charden; muzica de operă pe disc: Viorica Cortez-Gu­­guianu; moment muzical dis­tractiv : Mihai Dumbravă; or­chestra Hugo Montenegro cu melodii lansate pe micul e­­­cran. Emisiune de Lidia Boeriu și Margareta Milicsich. 17.00 Caravana fanteziei pentru tineret. 18.00 emisiune Parada ritmurilor. 18.26 Teatru scurt. Barca vine de pe lac de Al. de Ștefani. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Fragmente din opereta Giuditta de Lehar. 19.40 Con­cert de muzică populară cu Ileana Constantinescu și Du­mitru Fărcaș. 20.00 Tableta de seară de Al. Philippide. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Vă invităm la dans. 21.25 P.C.R. — 50. Consemnări de Paul Diaconescu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Seară de romanțe cu Elena Zamora și Ion Luican. 22.50 Moment poetic. De dragoste. Versuri de Eminescu. 23.00 Muzică de dans. 0.03—6.00 Estrada noc­turnă. „Cine știe circulație Educația pe teme de circula­ție cuprinde forme și metode mul­tiple și variate, de care organele de miliție fac uz zi de zi și pas cu pas. Una din aceste forme cu largă audiență la public este concursul gen „Cine știe ciștigă". Un astfel de concurs care s-a bucurat de mare popularizare a fost cel organizat în colaborare cu ziarul „Cronica sătmăreană", care s-a încheiat recent. Acest concurs a constat în pu­blicarea unui număr de 20 între­bări însoțite de un talon de par­ticipare pe care trebuiau însem­nate răspunsurile exacte și ex­pediate apoi pe adresa organului de miliție. La acest concurs au participat cetățeni de diferite profesii și vîrste după cum se va vedea și din enumerarea celor ce au cîș­tigat premii la acest concurs. Intrucît numărul taloanelor participante la concurs și cuprin­­zînd rezultate exacte depășea cu mult numărul premiilor ce le putem acorda, duminică 11 ia­nuarie 1971 în sala cinematogra­fului „Victoria" în prezența unui numeros public s-a procedat la tragerea la sort a cîștigurilor. In urma tragerii la sort s-au stabilit următorii cîștigători: — premiul I Petre Bărbuș, elev, în vîrstă de 13 ani din satul Dumbrava nr. 4 comuna care a cîștigat un ceas de Livada, mină în valoare de 500 lei; — premiul II a revenit pentru Maria Korolinai, contabilă Satu Mare str. Ganea nr. 16 din și Iuliana Mihalca, responsabilă la unitatea „Gospodina" din Satu Mare, domiciliată în Satu Mare str. Ganea nr. 16, care au cîștigat cite un aparat de fotografiat fie­care în valoare de 300 lei. — premiul III a revenit concu­renților Mircea Dumitrana, elev în vîrstă de 11 ani, din Satu Ma­re, Cartierul Someș Bloc , ap. 8 și Maria Koroknai, constînd în obiecte în valoare de 200 lei. Lt. maj. ing. IOAN TÎRPEA Lt. maj. VICTOR RUSU CETĂȚENI! STRÂNGEREA ȘI PREDAREA TUTUROR TEXTILE ESTE O ÎNDATORIRE PATRIOTICĂ! DEȘEURILOR Nu aruncați și nu distrugeai deșeurile textile din gospodăria dv. și nu lasați să putrezească. PREDAȚI-LE UNITĂȚILOR D.C.A. DIN JUDEȚUL SATU MARE. Nu uitați că de la 1 ianuarie s-au majorat prețurile de preluare a deșeurilor textile după cum urmează: Resturi de tricotaje și suman alb, tip lînă 6,00 lei/kg Resturi de suman și postav curățat 4,00 lei/kg Resturi de țesături tip lină, cojoace, pîslă și lînă tunsă de pe cojoace Resturi diverse tip bumbac Resturi de țesături in și cînepă Resturi de frînghii, plase și chingi de in, cînepă, iută și resturi din țesături de iută pentru rupt, precum și zdrențe de in­ cînepă culori pentru m­int 0,80 lei/kg Resturi de țesături și tricotaje de mătase sinte­tice și artificiale Resturi de țesături și tricotaje tip bumbac spă­late, apte pentru cîrpe de șters 3,00 lei/kg Pe lingă avantajele materiale ce le obțineți prin valorifi­carea deșeurilor (resturilor textile) con­tribuiti la întărirea e­­conomiei nationale­­ 2,00 lei/kg 1.00 lei/kg 3.00 lei/kg 1,00 lei/kg „„ Cinema Sâm­bătă 16 ianuarie 1971 SATU MARE: Victoria — King-Kong, evadează (film japonez, color, cinemascop) Popular — Femeia să se teamă de bărbat (film grec): CĂREI: Popular — De șapte ori șapte (film italian, color, cinemascop): 23 August — Simpaticul domn „R“ (film românesc): NEGREȘTI-OAȘ: Jandarmul se însoară (film francez, color, cinemascop); TAȘNAD: Subteranul (film românesc, cinemascop); BER­­VENI: Sentința (film româno­­maghiaro-slovac); HALMEU: Balada epocii de piatră (film din R.D.G.); SANISLAU: Măr­turia (film bulgar). I TELEVIZIUNE Sîmbătă 16 ianuarie 1971 17.00 — Deschiderea emisi­unii. Emisiune în limba germa­nă. 18.10 — Publicitate. 18.15 — Bună seara, fete! Bună sea­ra, băieți! 19.15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri — emisiu­ne pentru cei mici. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Tele­enciclopedia. 20.50 — For­mații și soliști de muzică populară. 21.10 — Film serial: „Incoruptibilii" — Povestea bandei lui Wally Legenza. 22.00 — Telejurnalul de noap­te. 22.10 — Campionatele euro­pene de săniuțe. înregistrare de la Imst (Austria). 22.30 — Gala schițelor lui I. L. Cara­­giale. ­ACORDUL GLOBAL (Urmare din pag­a l­a) 1 formațiune de lucru am procedat­­ în felul următor: de exemplu, ță­­r­­anul cooperator Géza Toth, care i s-a angajat să cultive 1 ha cu po­­rumb de la însămînțare și pînă la 1 recoltare și transport, i s-a stabilit­­ o producție medie pe care trebuie s s-o realizeze de 2.000 kg la hectar. La obținerea celor 2.000 de kg 1 s-a considerat ca fiind suficiente a 30 de norme cu o valoare a fie­ i­căreia de 17 lei. In condițiile în­­ care Gheza Toth realizează pro­­­­ducția prevăzută de 2.000 kg el­­ primește 510 lei. In situația în­­ care el obține 2.500 kg de pe hectarul cultivat de el, va primi 644 de lei ca retribuție de bază și încă 60 la sută din depășire adică 300 kg din care 30 la sută în natură și 70 la sută în bani. In situația în care el obține doar 1.500 kg de porumb de pe hectar, el va primi doar 376 acel de lei. Pentru cultura cartofului am procedat la fel stabilind intre 8.000 și 12.000 kg ca hectar în funcție de fertilitatea solului. Sistemul retribuției acordului global va fi introdus și pentru cul­tura lupinului și a inului cu deo­sebire că ultima va fi într-un trup compact pe amplasată terenul brigăzilor a V-a și a III-a, deci numai formațiunile de muncă din aceste brigăzi vor fi retribuite pentru această cultură. Din discuțiile îndelungi pe care le-am purtat cu membrii coopera­tori înainte de a ne decide să a­­doptăm acest sistem de retribuție au reieșit cîteva avantaje deose­bit de importante atît pentru membrii cooperatori în parte cît și pentru cooperativă luată­ în an­samblu. Este un fapt cunoscut că tere­nurile în folosință personală ale membrilor cooperatori erau mai bine lucrate, mai bine fertilizate cu gunoiul obținut în gospodăria fiecărui cooperator. Prin stabili­rea porțiunii de teren din cadrul brigăzii, fiecare formație de lu­cru știe care îi este suprafața de pe care trebuie să obțină produc­ția ce i s-a prevăzut și pe acest teren transportă începînd de pe acum și pîna la preziua arătu­rilor o cantitate suficientă de gu­noi de grajd pentru a realiza pri­ma condiție a obținerii unor pro­ducții mari. Al doilea avantaj se referă la apărarea avuției obștești. Știm cu toții că în unii ani veneau la re­coltatul produselor de toamnă cei ce întreg anul nu puseseră mina pe sapă, cu intenția vădită de a ciuguli din producție. Acum fie­care om din formațiunea de lucru are răspunderea obținerii unei producții cît mai mari fiind în a­­celași timp și paznicul propriei producții. In sectorul zootehnic, de ase­menea aplicăm sistemul acordului global avînd drept criteriu mia de lei venit realizat. In curînd va avea loc aduna­rea generală a cooperatorilor în cadrul căreia vor fi puse în dez­batere problemele importante ale cooperativei noastre, vor fi per­fectate amănuntele privind modul de organizare al repartizării te­renului și bineînțeles al formei de retribuție. Un lucru este cert: ponderea volumului de retribuție o va avea cea a sistemului acordului global, fie calculat pe unitate de produs, fie la 1000 de tei venituri, pînă la nivelul fiecărui cooperator și cu acordarea plății suplimentare pentru a se pune capăt cîștigu­rilor egalizatoare. Aceasta presu­pune ținerea unei evidente pre­cise, iar volumul de muncă îl sta­bilim de pe acum pentru fiecare cooperator în parte făcîndu-l să înțeleagă ca plata muncii se va face în raport cu aportul său la sporirea producției. Bogat sortiment de produse Serviciul comercial — me­tal din cadrul O.C.L. Produse industriale ne-a furnizat re­cent cîteva informații utile pentru cumpărători. Bună­oară, printre articolele de uz casnic și de altă utilitate, care au intrat în primele zile ale acestui an în unitățile specia­lizate se află încălzitoarele electrice de apă (Boiler) de 80 și de 5 litri, o gamă variată de candelabre, diverse corpuri fluorescente de iluminat, un bogat sortiment de ceasuri de mînă și deșteptătoare, aparate de fotografiat, pikapuri din import etc. Pentru cei care doresc să se încadreze riguros în pro­verbul cu ... sania și căruța, considerăm util să-i infor­măm că între produsele sosite recent se află și 20 motorete „Mobra“ — la preț convena­bil: 6.325 lei. 1 [UNK]НМЕКА MINIERA HUNEDOARA cu sediul în Teliuc, județul Hunedoara, telefon, 2275. A­N­G­A­J­E­A­Z­A pentru exploatările sale : Mineri Ajutori mineri Vagonetari Sudori Excavatoriști Se asigură cazare pentru nefamiliști în cămine și dormi­toare comune și apartamente pentru familiști. — trei mese pe zi contra cost la cantinele întreprinderii. salarizare conform H­C M. 914/1968. Și Combinatul de exploatare industrializare a lemnului Satu Mare (C.E.I.L.) angajează 1 șef depozit mobilă la Satu Mare; 2 magazineri mobilă la Satu Mare; 7 șefi de depozite de materiale lemnoase la Satu Mare; 2 magazineri de materiale tehnice la Satu Mare; 5 șefi de depozite de materiale lemnoase la Bicsad; 1 casier-magaziner la Bicsad; 2 șefi de depozite de materiale lemnoase la Tășnad. Condițiile de gestionar și garanții angajate (studii, vechime în funcția de materiale) sunt cele prevăzute in H.C.M. nr. 914/1968 și Legea nr. 22/1969. Informații se pot primi la serviciul personal, strada Ion Ghica telefon nr. 12930.

Next