Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)
1971-01-16 / No. 901
2 ÎN EDUCAȚIA TINEREI GENERAȚII Nu de discuții sterile e nevoie, ci de o colaborare fructuoasă Devenit centru industrial în zona Oașului, Negreștiul polarizează, sute, mii de tineri cu preocupări și profesii diferite. Intre ei aproape 1800, sunt membri ai U.T.C., dovedind prin activitatea lor de fiecare zi seriozitate în pregătirea propriului viitor. Tinerii muncitori, depun eforturi susținute pentru a-și însuși la nivel corespunzător, cunoștințele profesionale. Marea majoritate au clare două cerințe principale și anume că, învățînd, specializîndu-se, vor deveni utili lor în primul rînd și în al doilea rind, aflîndu-se în marea competiție a perfecționării își vor avea oricînd asigurat locul în întreprinderea care le-a acceptat angajarea. Și, de asemenea, că a învăța, deci a ține pasul cu ritmul exigențelor timpului în care ei trăiesc își vor putea prezenta la nevoie o excelentă carte de vizită. Dar vorbim despre tineri. Despre oamenii care, acum intră în amplul flux al vieții, cînd doza de receptivitate e mai pronunțată și le permite cu ușurință integrarea, modelarea, împletirea armonioasă a pregătirii școlare și profesionale cu educația estetică, izvorînd din acțiunile de petrecere plăcută, instructivă a timpului liber. Există în această direcție în orașul Negrești-Oaș o preocupare, s-ar părea corespunzătoare. Și într-o bună măsură Comitetul orășenesc al U.T.C. își argumentează activitatea în acest sens. Sînt obligați în același timp să-și justifice existența Comitetul orășenesc pentru cultură și artă, Casa orășenească de cultură, cît și biblioteca orășenească. Făcînd această enumerare nu ne propunem să analizăm la „bani mărunți“ activitatea acestor instituții, ci doar să trecem în revistă rezultatul colaborării, unele realizări pe de o parte. De cealaltă parte însă dorim, să semnalăm o stare de lucruri care, invită pe cei desemnați prin funcțiile ce le dețin să spargă plafonul lui ,,Atît am reușit“, „Ne vom strădui“, „Pe viitor... “ etc. etc. E drept, că au avut loc cîteva acțiuni comune care au avut darul să-i mobilizeze pe tinerii talentați de a se încadra în acțiunile artistice la nivelul Conform unor programe, orașului, într-o oarecare măsură bine întocmite, au avut loc o serie de concursuri pe diferite teme, seri literare, seri distractive etc. In deplasările la Satu Mare, la Hanul „Sîmbra Oilor“, la Festivalul folcloric de la Valea Lupului, etc. artiștii amatori din Negrești- Oaș, au cules vii aparuze. Este incontestabil un merit al tinerilor din cooperativa „Prestarea“, întreprinderea „Integrata“ și a celor de la Liceul din localitate. Cît privește Comitetul U.T.C. din cadrul liceului se mai cuvine făcută remarca asupra valorii formației de dansuri de aici, care a cîștigat locuri fruntașe la diferite concursuri județene. Tot această formație a obținut și un premiu special la faza pe țară. Referindu-ne tot la dansuri, menționăm echipa de dansuri de pe lângă Comitetul orășenesc de cultură și artă, condusă de tovarășul V. Berinde, care, a făcut cunoscut cu mult succes litoralului în sezonul estival, pitorescul dansului și al costumației oșenești. După cum se știe alți șapte tineri au făcut parte din ansamblul folcloric al județului, aducîndu-și o serioasă contribuție la cucerirea frumosului trofeu „Toporașul de aur“ în confruntarea internațională de la Zakopane. Mai poate fi evidențiată colaborarea spontană, ușor trecătoare, între Casa orășenească de cultură și organizația U.T.C., elevi de la liceu în organizarea unor seri de concursuri pe teme ca: „Vlahuță — viața și opera sa“, „Viața și activitatea lui M. Eminescu“, „Lucian Blaga și poeții simboliști“ etc. Cu toate acestea la Comitetul orășenesc al U.T.C. și pe bună dreptate, se recunoaște faptul că, este vorba despre o activitate cultural-artistică anemică, cu multe deficiențe. Cum se explică? Simplu. Printr-o insuficientă colaborare, fără continuitate și perspectivă. Se uzează prea mult motivul: „Nu avem cluburi“. Este în adevăr o cauză. Dar nu scuză inactivitatea. Există spații mai restrînse. Să fie nevoie de firme de mari dimensiuni, fluorescente, luminoase, de intrări și fațade monumentale? Firește că nu. Iată de ce credem, sîntem convinși că, nu un asemenea local lipsește, ci trebuie inoculată inițiativa, dorința de colaborare. Aceste elemente lipsesc. Sau atunci cînd își fac apariția la anumite zile importante se pregătesc anumite spectacole formale și de aceea neatractive, ușor de uitat. Important e că, toate acestea sunt consemnate cu grijă în mape, șnuruite și prezentate apoi cu îmbunătățirile de rigoare la diverse analize și dări de seamă. Planurile își au și ele rostul lor. A le ține închise în sertare, a nu întreprinde nimic pe baza acestora înseamnă frînarea elanului și entuziasmului tinerilor din oraș, dorinței lor de a participa la acțiuni comune care să învioreze activitatea cultural-artistică. E timpul credem noi să se depășească faza discuțiilor sterile, justificatoare și să se treacă de îndată la asigurarea unei colaborări fructuoase între toate organizațiile chemate să contribuie la îmbogățirea vieții spirituale a tinerei generații. V. MOINEAGU Controlul comercial constată, propune măsuri, dar constatările rămin in tașa O constatare deloc măgulitoare a organelor comerciale de control ne arată că în rețeaua Trustului alimentației publice Satu Mare, au fost depistate cele mai multe, și în același timp mai flagrante încălcări ale legalității. Firesc, au fost întocmite procese verbale de constatare, s-au aplicat amenzile de rigoare și s-au făcut propuneri pentru remedierea situației. Dacă în privința aplicării sancțiunilor bănești și în întocmirea constatărilor cu pricina lucrurile sunt clare, organul de control vine, constată, aplică legea — în ceea ce privește aplicarea măsurilor de îndreptare, lucrurile nu merg așa de ușor. Și asta pentru simplul motiv că aici organul constatator face doar propunerea iar materializarea ei depinde exclusiv de conducerea întreprinderii comerciale. De la acest punct lucrurile merg cu încetinitorul. Deși în principiu se știe — faptul e îndeajuns de cunoscut — că organul de inspecție nu are alt scop decât acela de a veghea la respectarea legalității și în acest sens trebuie să primească tot concursul, situația de fapt indică o atitudine refractară, de tergiversare sau neglijarea completă a luării de poziție a organului de inspecție. Lucrurile sînt lăsate astfel să curgă pe mai departe în aceeași albie. Cîteva exemple, poate nu din cele mai semnificative. ... Un control al Inspecției comerciale la restaurantul „Pelișor“ din piața mică Satu Mare constata încălcări ale prevederilor legale privind deservirea populației : măsurarea cu lipsă a băuturilor (la trei pahare din sortimentul „amestecat“: și rom. — se constată o lichior lipsă de 23 ml). La bucătăria aceluiași local se constată frustarea clienților prin lipsă la gramaj. La sortimentele „ciorbă țărănească“, în loc de 340 grame cît trebuie să aibă conform rețetarului, porția, se servește la 190 grame, iar sortimentul „pulpă de porc la grătar“, se servește cu un minus de 30 grame. Lipsuri la gramaj au fost constatate la garnitură precum și la salată. La plată ospătarul A. Chereji, marchează pentru o porție de ciorbă, 4,85 lei, în loc de 3,45, preț legal. La garnituri cartofi 2 lei în loc de 1,50 etc. La fel, și la celelalte sortimente cerute. Reiese că în local, specialitatea casei la acea oră, era lipsa la gramaj vindută cu suprapreț. Față de cele constatate s-au luat măsurile impuse de prevederile legii. In plus, conform obligațiilor ce le revin, inspectorii comerciali cer conducerii T.A.P.L. retrogradarea din funcție pe timp limitat a gestionarei Livia Ristea — sub ochii căreia s-au întîmplat toate acestea și, la fel, retrogradarea bucătăresei, barmanei și ospătarului respectiv. In data de 18. XII 1970, în urma neprimirii a nici unui răspuns din partea T.A.P.L. la prima adresă, Inspecția comercială revine cu adresa nr. 290 în care cere ca în termen de 5 zile să-i fie făcute cunoscut măsurile luate în cazul salariaților de la Pelișor, găsiți vinovați cu ocazia amintitului control. Ei bine, nici după această adresă T.A.P.L. nu a dat nici un răspuns. Un alt exemplu, luat cu ocazia unui control efectuat la „Crama de vin“. Aici, controlul constată că barmaiia M. Neinfeld, frustează cumpărătorii, vînzînd băuturi cu lipsă la gramaj iar bucătăreasa Olga Bodea întocmește porțiile „după ochi“ neglijînd complet rețetatul. (Afacere destul de rentabilă după cum consemnează și procesul verbal întocmit de Inspectorul comercial : în loc de de 2,400 kg carne care cantitatea utilizată la porțiile supuse trebuia controlului, bucătăreasa a rotunjit cantitatea la 2 kg 1). "Față de toate acestea, Inspecția comercială cere prin adresă, luarea unor măsuri de sancționare din partea Trustului alimentației publice. Și această adresă a rămas îngropată în... uitare. Iar cazurile semnalate nu sunt nici pe departe rarisime. Nu-i de mirare că în cadrul acestui climat de tolerare, de escamotare a prevederilor legii, înfloresc practici străine comerțului socialist. Intrucît multe din adresele Inspecției comerciale către conducerea T.A.P.L. poartă pe ele și rezoluția tovarășului Ioan Vida, vicepreședinte al Consiliului popular județean, i-am cerut părerea în legătură cu această dăunătoare practică de a nu se ține seama de constatările organelor comerciale de control și de tolerare pe mai departe a unor asemenea abateri în localurile de alimentație publică. — Consider că este pur și simplu inadmisibilă o asemenea atitudine ca cea adoptată de conducerea T.A.P.L. ne-a declarat tovarășul vicepreședinte. Cadrul legal există : Inspecția comercială, în urma controalelor ce efectuează, este în drept să ceaferă întreprinderilor comerciale. Direcției comerciale, luarea de măsuri disciplinare contra unor angajați din subordine care se fac vinovați de abateri de genul celor semnalate, întreprinderile fiind obligate de a lua act și de a acționa în consecință. Sau, eventual, de a depune contestații. Există termene și obligativități precise în acest sens. Față de cazurile menționate, firește. Direcția comercială va lua de îndată măsurile cuvenite. Ne oprim aici în speranța că Ia sfîrșit se va primi un răspuns clar și competent din partea conducerii T.A.P.L., pe măsura grijii ce trebuie acordată eradicării practicilor nesănătoase ce mai persistă în deservirea cetățenilor in cadrul localurilor de alimentație publică. T. GAVUIL l CRONICA" SATCTÂHEAN* _________________________________________________________з,...ь [UNK] » MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO < RADIO Duminică 17 ianuarie 1971 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteorutier. Sport. 7.45 Avanpremieră cotidiană. 8.00 Sumarul presei. 8.08 Ilustrate muzicale. 9.00 Ora satului. 10.00 Radio - magazinul femeilor. 10.30 Concertul melodiilor de succes. 11.05 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutăți discografice cu Mario Tessuto. 13.30 Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii. Soliste Angela Moldovan și Lucreția Ciobanu. 14.00 Unda veselă. 14.30 Estrada duminicală. Din cuprins: Invitatul emisiunii — compozitorul H. Mălineanu; portret muzical: Raphael; înregistrări în studioul 8; discul în foileton : Aretha Franklin și Eric Charden; muzica de operă pe disc: Viorica Cortez-Guguianu; moment muzical distractiv : Mihai Dumbravă; orchestra Hugo Montenegro cu melodii lansate pe micul ecran. Emisiune de Lidia Boeriu și Margareta Milicsich. 17.00 Caravana fanteziei pentru tineret. 18.00 emisiune Parada ritmurilor. 18.26 Teatru scurt. Barca vine de pe lac de Al. de Ștefani. 19.00 Radiojurnal. 19.15 Fragmente din opereta Giuditta de Lehar. 19.40 Concert de muzică populară cu Ileana Constantinescu și Dumitru Fărcaș. 20.00 Tableta de seară de Al. Philippide. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Vă invităm la dans. 21.25 P.C.R. — 50. Consemnări de Paul Diaconescu. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Seară de romanțe cu Elena Zamora și Ion Luican. 22.50 Moment poetic. De dragoste. Versuri de Eminescu. 23.00 Muzică de dans. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. „Cine știe circulație Educația pe teme de circulație cuprinde forme și metode multiple și variate, de care organele de miliție fac uz zi de zi și pas cu pas. Una din aceste forme cu largă audiență la public este concursul gen „Cine știe ciștigă". Un astfel de concurs care s-a bucurat de mare popularizare a fost cel organizat în colaborare cu ziarul „Cronica sătmăreană", care s-a încheiat recent. Acest concurs a constat în publicarea unui număr de 20 întrebări însoțite de un talon de participare pe care trebuiau însemnate răspunsurile exacte și expediate apoi pe adresa organului de miliție. La acest concurs au participat cetățeni de diferite profesii și vîrste după cum se va vedea și din enumerarea celor ce au cîștigat premii la acest concurs. Intrucît numărul taloanelor participante la concurs și cuprinzînd rezultate exacte depășea cu mult numărul premiilor ce le putem acorda, duminică 11 ianuarie 1971 în sala cinematografului „Victoria" în prezența unui numeros public s-a procedat la tragerea la sort a cîștigurilor. In urma tragerii la sort s-au stabilit următorii cîștigători: — premiul I Petre Bărbuș, elev, în vîrstă de 13 ani din satul Dumbrava nr. 4 comuna care a cîștigat un ceas de Livada, mină în valoare de 500 lei; — premiul II a revenit pentru Maria Korolinai, contabilă Satu Mare str. Ganea nr. 16 din și Iuliana Mihalca, responsabilă la unitatea „Gospodina" din Satu Mare, domiciliată în Satu Mare str. Ganea nr. 16, care au cîștigat cite un aparat de fotografiat fiecare în valoare de 300 lei. — premiul III a revenit concurenților Mircea Dumitrana, elev în vîrstă de 11 ani, din Satu Mare, Cartierul Someș Bloc , ap. 8 și Maria Koroknai, constînd în obiecte în valoare de 200 lei. Lt. maj. ing. IOAN TÎRPEA Lt. maj. VICTOR RUSU CETĂȚENI! STRÂNGEREA ȘI PREDAREA TUTUROR TEXTILE ESTE O ÎNDATORIRE PATRIOTICĂ! DEȘEURILOR Nu aruncați și nu distrugeai deșeurile textile din gospodăria dv. și nu lasați să putrezească. PREDAȚI-LE UNITĂȚILOR D.C.A. DIN JUDEȚUL SATU MARE. Nu uitați că de la 1 ianuarie s-au majorat prețurile de preluare a deșeurilor textile după cum urmează: Resturi de tricotaje și suman alb, tip lînă 6,00 lei/kg Resturi de suman și postav curățat 4,00 lei/kg Resturi de țesături tip lină, cojoace, pîslă și lînă tunsă de pe cojoace Resturi diverse tip bumbac Resturi de țesături in și cînepă Resturi de frînghii, plase și chingi de in, cînepă, iută și resturi din țesături de iută pentru rupt, precum și zdrențe de in cînepă culori pentru mint 0,80 lei/kg Resturi de țesături și tricotaje de mătase sintetice și artificiale Resturi de țesături și tricotaje tip bumbac spălate, apte pentru cîrpe de șters 3,00 lei/kg Pe lingă avantajele materiale ce le obțineți prin valorificarea deșeurilor (resturilor textile) contribuiti la întărirea economiei nationale 2,00 lei/kg 1.00 lei/kg 3.00 lei/kg 1,00 lei/kg „„ Cinema Sâmbătă 16 ianuarie 1971 SATU MARE: Victoria — King-Kong, evadează (film japonez, color, cinemascop) Popular — Femeia să se teamă de bărbat (film grec): CĂREI: Popular — De șapte ori șapte (film italian, color, cinemascop): 23 August — Simpaticul domn „R“ (film românesc): NEGREȘTI-OAȘ: Jandarmul se însoară (film francez, color, cinemascop); TAȘNAD: Subteranul (film românesc, cinemascop); BERVENI: Sentința (film românomaghiaro-slovac); HALMEU: Balada epocii de piatră (film din R.D.G.); SANISLAU: Mărturia (film bulgar). I TELEVIZIUNE Sîmbătă 16 ianuarie 1971 17.00 — Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18.10 — Publicitate. 18.15 — Bună seara, fete! Bună seara, băieți! 19.15 — Publicitate. 19.20 — 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 — Telejurnalul de seară. 20.00 — Teleenciclopedia. 20.50 — Formații și soliști de muzică populară. 21.10 — Film serial: „Incoruptibilii" — Povestea bandei lui Wally Legenza. 22.00 — Telejurnalul de noapte. 22.10 — Campionatele europene de săniuțe. înregistrare de la Imst (Austria). 22.30 — Gala schițelor lui I. L. Caragiale. ACORDUL GLOBAL (Urmare din paga la) 1 formațiune de lucru am procedat în felul următor: de exemplu, țăranul cooperator Géza Toth, care i s-a angajat să cultive 1 ha cu porumb de la însămînțare și pînă la 1 recoltare și transport, i s-a stabilit o producție medie pe care trebuie s s-o realizeze de 2.000 kg la hectar. La obținerea celor 2.000 de kg 1 s-a considerat ca fiind suficiente a 30 de norme cu o valoare a fie icăreia de 17 lei. In condițiile în care Gheza Toth realizează producția prevăzută de 2.000 kg el primește 510 lei. In situația în care el obține 2.500 kg de pe hectarul cultivat de el, va primi 644 de lei ca retribuție de bază și încă 60 la sută din depășire adică 300 kg din care 30 la sută în natură și 70 la sută în bani. In situația în care el obține doar 1.500 kg de porumb de pe hectar, el va primi doar 376 acel de lei. Pentru cultura cartofului am procedat la fel stabilind intre 8.000 și 12.000 kg ca hectar în funcție de fertilitatea solului. Sistemul retribuției acordului global va fi introdus și pentru cultura lupinului și a inului cu deosebire că ultima va fi într-un trup compact pe amplasată terenul brigăzilor a V-a și a III-a, deci numai formațiunile de muncă din aceste brigăzi vor fi retribuite pentru această cultură. Din discuțiile îndelungi pe care le-am purtat cu membrii cooperatori înainte de a ne decide să adoptăm acest sistem de retribuție au reieșit cîteva avantaje deosebit de importante atît pentru membrii cooperatori în parte cît și pentru cooperativă luată în ansamblu. Este un fapt cunoscut că terenurile în folosință personală ale membrilor cooperatori erau mai bine lucrate, mai bine fertilizate cu gunoiul obținut în gospodăria fiecărui cooperator. Prin stabilirea porțiunii de teren din cadrul brigăzii, fiecare formație de lucru știe care îi este suprafața de pe care trebuie să obțină producția ce i s-a prevăzut și pe acest teren transportă începînd de pe acum și pîna la preziua arăturilor o cantitate suficientă de gunoi de grajd pentru a realiza prima condiție a obținerii unor producții mari. Al doilea avantaj se referă la apărarea avuției obștești. Știm cu toții că în unii ani veneau la recoltatul produselor de toamnă cei ce întreg anul nu puseseră mina pe sapă, cu intenția vădită de a ciuguli din producție. Acum fiecare om din formațiunea de lucru are răspunderea obținerii unei producții cît mai mari fiind în același timp și paznicul propriei producții. In sectorul zootehnic, de asemenea aplicăm sistemul acordului global avînd drept criteriu mia de lei venit realizat. In curînd va avea loc adunarea generală a cooperatorilor în cadrul căreia vor fi puse în dezbatere problemele importante ale cooperativei noastre, vor fi perfectate amănuntele privind modul de organizare al repartizării terenului și bineînțeles al formei de retribuție. Un lucru este cert: ponderea volumului de retribuție o va avea cea a sistemului acordului global, fie calculat pe unitate de produs, fie la 1000 de tei venituri, pînă la nivelul fiecărui cooperator și cu acordarea plății suplimentare pentru a se pune capăt cîștigurilor egalizatoare. Aceasta presupune ținerea unei evidente precise, iar volumul de muncă îl stabilim de pe acum pentru fiecare cooperator în parte făcîndu-l să înțeleagă ca plata muncii se va face în raport cu aportul său la sporirea producției. Bogat sortiment de produse Serviciul comercial — metal din cadrul O.C.L. Produse industriale ne-a furnizat recent cîteva informații utile pentru cumpărători. Bunăoară, printre articolele de uz casnic și de altă utilitate, care au intrat în primele zile ale acestui an în unitățile specializate se află încălzitoarele electrice de apă (Boiler) de 80 și de 5 litri, o gamă variată de candelabre, diverse corpuri fluorescente de iluminat, un bogat sortiment de ceasuri de mînă și deșteptătoare, aparate de fotografiat, pikapuri din import etc. Pentru cei care doresc să se încadreze riguros în proverbul cu ... sania și căruța, considerăm util să-i informăm că între produsele sosite recent se află și 20 motorete „Mobra“ — la preț convenabil: 6.325 lei. 1 [UNK]НМЕКА MINIERA HUNEDOARA cu sediul în Teliuc, județul Hunedoara, telefon, 2275. ANGAJEAZA pentru exploatările sale : Mineri Ajutori mineri Vagonetari Sudori Excavatoriști Se asigură cazare pentru nefamiliști în cămine și dormitoare comune și apartamente pentru familiști. — trei mese pe zi contra cost la cantinele întreprinderii. salarizare conform HC M. 914/1968. Și Combinatul de exploatare industrializare a lemnului Satu Mare (C.E.I.L.) angajează 1 șef depozit mobilă la Satu Mare; 2 magazineri mobilă la Satu Mare; 7 șefi de depozite de materiale lemnoase la Satu Mare; 2 magazineri de materiale tehnice la Satu Mare; 5 șefi de depozite de materiale lemnoase la Bicsad; 1 casier-magaziner la Bicsad; 2 șefi de depozite de materiale lemnoase la Tășnad. Condițiile de gestionar și garanții angajate (studii, vechime în funcția de materiale) sunt cele prevăzute in H.C.M. nr. 914/1968 și Legea nr. 22/1969. Informații se pot primi la serviciul personal, strada Ion Ghica telefon nr. 12930.