Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)
1971-01-26 / No. 909
Marti 26 ianuarie 1971 CONTRACTUL ECONOMIC -instrument pentru fundamentarea și realizarea planului de stat 1. Necesitatea si conținutul contractelor economice Adesea ne punem întrebarea: In condițiile cînd toate unitățile socialiste, întreprinderi de stat sau cooperatiste aparțin aceluiași sistem economic, de ce trebuie să încheiem contracte economice? Problemele aplicării noii legi a contractelor economice au constituit, și constituie, obiect de discuții animate. Nu de mult au avut loc asemenea discuții la Timișoara, la care au participat profesori universitari, economiști, directori, șefi de servicii de aprovizionare și desfacere și alte cadre. Dezbaterile de aici au căutat răspunsuri la întrebări ca de pildă: Care să fie forma și conținutul contractelor economice? Cum se încheie ele pentru produsele unde este necesară o echilibrare a cerințelor și a surselor? Ce se intîmplă cu contractele pentru cantitățile de produse care nu vor putea fi cuprinse in balanțe? Ce-i de făcut dacă un furnizor refuză contractarea? Cum se rezolvă neînțelegerile ivite cu prilejul contractării? Cum se poate modifica un contract economic? Ce se intîmplă cu un produs livrat fără contract?» Iată cîteva întrebări dintre се [UNK] care stîrnesc interesul. Legea contractelor economice prevede obligativitatea contractelor în formă scrisă. O livrare făcută fără contract constituie o abatere de la Legea contractelor economice. Operațiunea nu este însă nulă ca act juridic. .Furnizorul răspunde pentru calitatea produselor, iar beneficiarul este dator să plătească prețul. Este, prin urmare, greșită concepția că, într-un astfel de caz, beneficiarul nu datorează prețul produselor acceptate. Dar in situația în care beneficiarul a pus produsul la dispoziția furnizorului, acesta nu poate pretinde plata prețului, este obligat însă să păstreze produsul în bune condiții pînă la restituirea lui. Contractul trebuie să cuprindă toate elementele care să asigure îndeplinirea obligațiilor, potrivit cu interesele economice, cu privire la cantitate, calitate și termen. In acest scop, părțile, cînd este necesar, trebuie să se întîlnească, să negocieze, pentru ca să dea contractului un conținut real și nu unul formal. De multe ori s-au întîlnit, în trecut, cazuri în care părțile au privit contractul ca o simplă formalitate. La un contract, avînd ca obiect livrarea de animale, s-a folosit, de exemplu, imprimat în care este vorba un și despre ... modul de decontare sau de recepționare a cartofilor! S-a ajuns astfel să se încheie contracte al căror conținut stîrnesc ilaritate. .Uneori în contracte se înscriu lăuze ilegale. Ele sînt bule de drept, iarw.părțile&eu sint obligate a le executa. De aceea, pentru cazul cînd partea debitoare nu execută o asemenea clauză, cea creditoare nu dobîndește nici un drept față de debitor. Clauzele ilegale trebuie deci înlăturate, iar dacă prin aceasta se vizează însăși convenția, aceasta trebuie înlăturată integral, executarea ei constînd în esență o ilegalitate. ȘT. M. GORBE arbitru de stat șef CRONICA SATMAREANA Trepte pe calea diversificării producției (Urmare din parala) Ministerului Industriei Chimice, urmînd ca în anul viitor, pe măsura extinderii capacităților de producție, utilajul chimic să ajungă 6.000 tone. Luate în ansammblu, sporurile de producție ce urmează să le realizăm în acest an, vor atinge o valoare de 100 milioane lei. Așadar, la început de an și de cincinal, colectivul Uzinei Unio nu înregistrează numai cifrele unui bilanț îmbucurător în sporirea gamei de produse, ci și noi dimensiuni de prestigiu tehnic. Tocmai de aceea colectivul uzinei este hotărît să realizeze țeluri și mai înalte, privind actualul cincinal ca pe un examen de maturitate, ca pe o etapă esențială în ridicarea calității muncii. De fapt, acestea sunt comandamentele principale ale noului cincinal, în care am intrat, sunt sarcinile fundamentale stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., obiective pe care colectivele de oameni ai muncii din industria județului nostru, alături de întregul popor, le îndeplinesc cu hotărîre și entuziasm aducîndu-și astfel o substanțială contribuție la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Un eveniment foarte rar întîlnit la florăria C.A.P. Someșul, a înflorit cactusul Aloe. la semnalul al ZIARULUI In ziarul nostru, au fost publicate cîteva semnale critice la adresa unor salariați de la I.L.L. care au tratat cu indiferență cererile unor locatari. După apariția celui de-al doilea semnal, am primit, în sfîrșit un răspuns edificator din care extragem următoarele pasaje: „Referitor la cele două articole apărute în ziarul dv„ în legătură cu situația imobilului din Satu Mare, str. Salcîmilor nr. 29, vă facem cunoscut următoarele: Pe baza planului de reparații curente, avizate de Consiliul popular municipal și aprobat de Direcția de gospodărie comunală și locativă a Consiliului popular județean, pe semestrul 1/1971, imobilul în cauză va fi reparat. Se vor executa astfel următoarele: lucrări reparații de tencuieli și spoieli exterioare, reparații la jgheaburi și burlane, la trotuare și trepte, montarea unei uși la subsol, precum și anumite reparații la împrejmuiri “. In urma articolului „Epilog la o «glum㻓 apărut în ziarul Cronica sătmăreană nr. 892 din 6 ianuarie 1971, Liceul economic din Satu Mare ne face cunoscut următoarele: In data de 15 ianuarie 1971, în cadrul consiliului profesoral a fost reanalizat cazul relatat în ziar și s-a ajuns la concluzia că sancțiunea aplicată elevilor care au făcut acea glumă, într-adevăr „nesărată“ este suficient de aspră și în același timp educativă. Vă informăm că sancțiunile au fost aplicate în mod diferențiat, după cum urmează: Scăderea notei la purtare la 7, elevilor Ovidiu Gherasimi și Vasile Bălan; scăderea notei la purtare la 8, Gheorghe Osan; elevului scăderea notei la purtare la 9, elevilor Gheorghe Vîlcu și loan Bud, iar loan Achim a fost absolvit de sancțiune, corpul jungînd profesoral ala concluzia că acesta, dezaprobînd „gluma“ de la început, nu este vinovat. Tot în mod diferențiat elevii în cauză vor contribui la despăgubirea materială a elevului Vasile Cuza. Un nou lot de cisterne vor ieși pe poarta Fabricii de ulei „Ardealul“ Cărei, cu destinația: consumatori. Vești din 9 Cărei La întreprinderea industrială „Crasna" din Cărei s-a introdus organizarea unor cursuri cu caracter teoretic și practic,în vederea calificării noilor cadre. In curînd, se vor iniția astfel de cursuri la secția de mobilă și metal în cadrul cărora cca. 80 de tineri vor obține calificarea la locul de muncă. In centrul orașului Cărei se află în stadiu de terminare un bloc modern cu 60 apartamente confortabile. In primăvara acestui an se vor mai construi, tot aici, încă 60 de apartamente proprietate personală. In această perioadă la Comitetul orășenesc U.T.C. s-a ținut un instructaj pentru propagandiști. Cei peste 100 de participanți au urmărit cu atenție expuneri despre sarcinile planului de stat pe 1971, despre rolul partidului în educarea comunistă a tineretului, despre mișcarea muncitorească dintre anii 1929—1933, despre colaborarea economică a țărilor socialiste. jflf Щ Шй НЯ JM «f »к? НЛО No Sie JsrȘ Ц8 tf Scrimă Succese sătmărene în turneul de la Varșovia Din inițiativa organizației sindicale din R. P. Polonă a avut loc recent la Varșovia un turneu de scrimă, la care au luat parte, printre alții, sportivi din U.R.S.S., R.P. Polonă, R.P. Bulgaria și altele. Din reprezentativa sindicală a țării noastre, participantă și ea la întrecere, au făcut parte și trei sportivi sătmăreni: Iudita Haukler, Ștefan Szentkirályi și Constantin Moise, toți de la Olimpia. Floretista Iudita Haukler s-a situat pe locul 8 în turneul final, dispunînd în preliminări și în turneul final sportive de valoroasele Walewska, Zakotkowa Ciohotca, Ciohorowska. Surprinzător de bine a evoluat în acest concurs floretistul Ștefan Szentkirályi care a terminat întrecerea pe locul 6. El a reușit să elimine încă din preliminări și în semifinală mulți membrii ai lotului olimpic polonez. El a dispus în acest turneu de Parulski (campion mondial), de Kazmareks, de alți trăgători polonezi mikovsci, ca Godel, Ko- Razkucki, Polonski Sătmăreanul și Kopacz. a fost înfrînt de Wojda și Wojnikowski la limită (respectiv 4—5), aceasta și cu contribuția arbitrilor polonezi care și-au favorizat compatrioții. Tînărul Constantin Moise — debutant într-un concurs de asemenea anvergură — a reușit o singură victorie, realizată ce-i drept în compania unui component al lotului olimpic polonez. Reprezentativa noastră a ocupat locul trei în clasamentul general — în urma U.R.S.S. și Poloniei —, dar înaintea unor reprezentative ca cele ale R. P. Bulgariei, R.D. Germane. 3 In sala Școlii profesionale forestiere continuă să se desfășoare întrecerile etapei municipale a campionatului republican la baschet, rezervat micilor sportivi din școlile generale. Ca și în cazul fetelor, partidele desfășurate între formațiile de băieți relevă existența unor elemente de frumoasă perspectivă. Prin statura și îndemînarea lor au reținut atenția Șuta, frații gemeni Jinaru (Șc. gen. nr. 1), Contraș (Șc. gen. nr. 8), Bordei și Nagy (Șc. gen. nr. 10), ultimul, deși mai puțin înalt decît ceilalți ni s-a părut însă un foarte bun coordonator. De altfel, profesorul Gunter Mahlier, s-a oprit asupra mai multora dintre micii competitori pe care îi va include în grupele de baschet ale Școlii sportive din Satu Mare. Spre regretul celor ce urmăresc jocuri, a acelora aceste care doresc continua ascensiune a baschetului sătmărean, participarea în competiție este destul de redusă. Se pune de aceea întrebarea: oare nici una din școlile generale nr. 2, 3, 4, 5, 7 etc. nu pot alcătui cîte o reprezentativă, cste un lot care să însumeze nu mai mulți decît 10—15 elevi ? Partidele desfășurate duminică s-au soldat cu rezultatele: BĂIEȚI : Șc. gen. nr. 1 — Șc. gen. nr. 8 21—12 (17—4); Șc. gen. nr. 10 — Liceul nr. 3 46—19 (20—6); FETE : Liceul nr. 3 — Șc. gen. nr. 6 61 —12 (32—4); Șc. gen. nr. 8 — Șc. gen. nr. 10 41—27 (16—10). Baschet —I------- Etapa municipală a campionatului republican Un talent autentic—Mănăilă Este, fărâ îndoială, greu, să uiți “ o asemenea fază: execuție termică de mare specatacol, reușită la o întrecere școlară de baschet. Lansat in mare viteză pe contraatac s-a înălțat sus de tot, atit de sus incit a depășit cu mult nivelul cel mai înalt al coșului, înscriind primul coiș in Satu Mare, in genul execuțiilor giganților baschetului pe care multi dintre noi i-am văzut doar la televizor. In momentul realizării acestei execuții tehnice ,am surprins parcă bucuria întregii echipe, satisfacția ce ti-о dă postura de învingător. Mănăilă — autorul acestei superbe faze de baschet — ar merita poate un portret mal amplu. Reținem, deocamdată, faptul că este elev la Liceul M. Eminescu, foarte bun la învățătură și firește, un foarte bun sportiv. Ceea ce ii caracterizează pe acest baschetbalist este nu numai detenta, înălțimea (peste 1,90 m), ci tot ceea ce face el în teren, atit ca realizator, cit și ca animator al tuturor acțiunilor create de echipa lui. Componentul lotului național de juniori este fără îndoială o mare speranță a acestei discipline sportive. Duminică cultural-sportivă la Tarna Mare In ziua de 24 ianuarie a.c. la Tarna Mare s-a organizat o duminică cultural-sportivă în cinstea evenimentului Unirii. Cu această ocazie s-a desfășurat spartachiada de iarnă a tinerilor de la sate. S-au prezentat expuneri de către tovarășii Vasile Zimru, directorul căminului cultural și Ștefan Poliac, secretarul Comitetului comunal de partid, care au evocat evenimentele anului 1859, actul Unirii — înfăptuit de poporul român. In urma acestor expuneri, în curtea căminului cultural s-a dansat „Hora Unirii" în care s-au cuprins toți participanții duminicii cultural-sportive — tineri, bătrîni, copii. Serbarea s-a încheiat cu un program cultural-artistic prezentat de elevii Școlii generale din comună. și la Portița Dimineața zilei de 24 ianuarie îi găsea pe cei 39 elevi ai școlii de 4 ani din Portița îmbrăcați in costume nationale, în școală, alături de colegii lor din ea. Se inițiase aici in satul triconcurs privind cunoștințele școlarilor pe tema Unirii Principatelor. După ce concurenții au dat răspunsuri documentate, juriul a acordat premiile (în cărți) pentru cele mai bune formulări, pionierilor: Rodica Sichet, Valentin Ghiurtaș, Bela Orosz, Elisabeta Kis, Dorel Borota, Elena Șomodi. A fost prezentat apoi un program artistic, constînd din cîntece, poezii, recitări, finalizat cu jocul „Hora Unirii“, un run BUCUREȘTI -mare centru industrial (Urmare din pag. la) cabluri electrice, elemente de automatizare, parate televizoare, acte radio, telefoane telefonice și centrale automate, peste 90 la sută din produsele electronice, 96 la sută din producția de cazane industriale, jumătate din cea de sticlărie, 30—40 la sută din cea de anvelope de cauciuc, țevi de oțel, țesături, confecții, încălțăminte și multe alte produse. Bucureștii sunt, așadar, nu numai capitala politică a României, ci și cel mai mare centru economic al țării. Un imens brîu de beton, oțel și sticlă, brîul noilor uzine și fabrici, ridicate in ultimii 10—15 ani, încinge orașul de la o latură la alta. Ce erau in trecut cartierele Militari, Dudești, Berceni, Pipera ? Simple periferii ale Capitalei. Astăzi, aceleași denumiri — Militari, Dudești, Berceni, Pipera — semnifică în modul cel mai spectaculos progresul industrial, progresul tehnic, Uzina de mașini grele, uzina „Policolor“, Uzina de cinescoape, Combinatul de sticlărie „București“, Fabrica de elemente pentru automatizări, ca de aparataj Fabriindustrial electronic și de măsură, Fabrica de tricotaje de tip lină și altele. iată câțiva giganți care au rotunjit, la peste 240, numărul marilor unități industriale bucureștene. Dinamismul vieții economice a orașului s-a accentuat îndeosebi după Congresele IX și X ale partidului. Industrializarea, veriga centrală a întregii dezvoltări economice și sociale a țării a marcat și pentru București un plus de efort. Dimensiunea acestuia o reprezintă între altele volumul celor 50,9 miliarde lei, sumă alocată din fondurile centralizate ale statului pentru dezvoltarea municipiului. щ Această sumă concretizează un semnificativ moment: modernizarea și reutilarea întregii industrii bucureștene. Și încă un fapt vine să confirme vigoarea industrială a Capitalei noastre. Sub raportul randamentului, la sfîrșitul anului 1970, o zi de producție a fost mai mare cu 12 ore, decit la sfîrșitul anului 1965. Aspect din cadrul secției de forjă grea a Uzinelor de mașini grele București