Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-05-23 / No. 1010

m In curînd depozitul de produ­se petroliere din Satu Mare va fi dat în folosință. ȘANTIER PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI m CONȚINUTUL PARTICIPĂRII NOASTRE ACTIVE.­ EFICIENTE ECo.acTM Participarea maselor la rezolvarea tuturor problemelor de interes economic, politic, edi­­litar-gospodăresc etc. este socotită demult în societatea drept cea mai noastră eloc­ventă și caracteristică întruchipare a profun­dului democratism ce guvernează principii­le politice ale parti­dului nostru, ale sta­tului nostru socialist. Discuțiile cu mun­citori, cadre de con­ducere, alți oameni ai muncii, tineri și vîrst­nici, de orice națio­nalitate, pot reliefa cu putere adevărul cu­prins în aserțiunea de mai sus, faptul că de­mocrația profundă, in­stituită mult mai a­dînc, mult mai con­vingător, in toate sfe­rele vieții noastre so­ciale, în special după Congresul al IX-lea al partidului, este o rea­litate vie în întreprindere sau fiecare in­stituție, ca și în per­sonalitatea muncitor de la fiecărui Fabri­ca de mașini ,,23 August“ din casnice Satu Mare. —­ Gîndiți-vă că fiecare muncitor al fabricii noastre — ne spunea Radu Rațiu se­cretarul comitetului de par­tid — are posibilitatea să-și afirme punctul de vedere în privința soartei producției în adunarea generală a salaria­ților ,instituție nouă, profund democratică în structura noas­tră economică și sociala. Nu o dată comitetul de direcție a fost în acest cadru aspru și pe drept criticat. Nimeni n-a privit însă cu ochi răi aceas­ta. Dimpotrivă. E o dovadă că oamenii au învățat să gîn­­dească în socialism și aceasta le procură satisfacții depline. Omul se simte răspunzător de ceea ce face el, vecinul sau colectivul. Și spune răspicat ce simte. A sporit considerabil, după cum bine știți, rolul sin­dicatelor în viața socială, în producție. Iacob Pasca, șeful secției e­­mailaj. Sub ochii mei s-a pro­dus geneza actualei secții de emailaj. De fapt, noi cei ce lucrăm aici­ am făurit tot ce vedeți în jur. Și tot noi am început să producem cu noile utilaje, în noile hale, prin noile procedee tehnologice. De­mocrația o văd în esența a­­cestor prefaceri, în miezul muncii noastre de fiecare zi. O văd în relațiile pe care le­­am statornicit între noi, ba­zate pe muncă și respect, dar mai ales pe responsabilitate. Statul ne-a oferit în ultimii cinci ani peste 90 de milioane de lei, pentru înnoirea fa­bricii. Cea mai grea problemă a noastră deci a fost cum gos­podărim aceste­­ importante mijloace materiale, cum răs­plătim această grijă a partidu­lui și guvernului, în condiții­le în care locul de muncă este o expresie a tehnicii ul­tramoderne, iar noi ne țim copărtași la ceea ce șim­am făcut și facem. Democrația a trebuit să însemne, și înseam­nă pentru fiecare, o partici­o­­are, o atitudine și, mai ales, responsabilitate. Aceasta ne-a dat sentimentul de stă­­pîni. Fiecare a trebuit să mi­liteze pentru mai bine, mai mult, pentru nou. Iată depline condiții de afirmare a capaci­tății, a aptitudinilor, a hotărî­­rii și abnegației. Și, să nu omi­tem esențialul, în limitele de­plinei echități sociale, ale u­­n­ei remunerări după apor­t și pricepere, fără prejudecăți sau orice altfel de opreliști. De­mocrația are, după mine, un singur sens: toate posibilități­le deschise într-o amplă per­spectivă, și o singură amplă dimensiune: aceea a tuturor i­­nițiativelor creatoare. Am aflat că tovarășul Paș­­ca este și membru în comitetul de partid pe fabrică, precum și în comitetul de direcție. Cu IOAN POP (Continuare in pag. a 3-a) De 48 de ori CONȘTIINȚĂ Se spune despre șantierul Fabricii de biscuiți din Cărei că ar fi cel mai bun șantier din cadrul I.J.C. Nu știu cu­ este așa sau nu, dar da­un lucru e cert. De cum pătrunzi în perimetrul șantierului re­marci faptul că aici acționează o mină de gospodar harnic, inimos și priceput. Și mai remarci entuziasmul cu care se lucrează la finisările interioare ale­ halei de producție, la mon­tarea ultimelor chesoane de acoperiș, la canalizările exte­rioare, izolarea acoperișului etc. Conducătorul nemijlocit al șantierului, organizatorul pro­ducției, este bătrînul maistru Victor Vereș. Bătrin este pen­tru că au trecut 17 ani de cînd zidarul Victor Vereș a nu­ maistrul V­ictor Vereș, deve­ni mar­e bătrin pentru că este omul cel mai respectat de pe șantier, pentru că are o ex­periență bogată în organizarea eficientă a muncii și pentru că toți muncitorii, tineri­i sari vârstnici, îi zic simplu: Victor baci. Trebuie să predăm hala de fabricație la data de 15 septembrie în vederea perii montării utilajelor în ce­— ne spune maistrul Victor Ve­­reș — iar predarea obiectivu­lui, complet terminat, cu fi­nisaje exterioare, drumuri etc., are termen 31 decembrie a. c. Avem însă pînă în­­ pre­zent un avans de o lună, așa că, din partea noastră, monta­jul va putea începe cel tîrziu la 15 august. întregul obiectiv o sa-l predăm beneficiarului in noiembrie. Fără obiecții. Comparativ cu alte obiective, mari din Căței. Fabrica de biscuiți este o investiție mi­că, dar destul de importantă totuși. Valoarea ei este de 13 milioane lei, din care 6 lioane construcții-montaj, mi­Pe șantier, de la maistru la ulti­mul muncitor auxiliar lucrea­ză 48 de oameni. Deci, revine în medie, pe cap de construc­tor, o productivitate valorică de 125.000 lei pe o perioadă de circa un an, indicator ce se realizează cu mult succes. — Nu avem secrete și nu facem nici o minune pe șanti­er — ne spune maistrul. Mer­ge bine, înaintăm rapid, pen­tru că așa trebuie să lucrăm. Există două interese, și nici acesta nu e un secret. Primul, ca obiectivul să fie predat în termen cit mai scurt, să intre, deci in producție înainte de termen, iar noi să purcedem la realizarea altui obiectiv industrial sau social. Al­ doi­lea este ca fiecare muncitor să cîștige cit mai bine. Și du­pă cum vedeți, cele două inte­rese se împacă deocamdată de minune. Suntem­ în avans cu o lună, iar ciștigurile munci­torilor sînt bune. In aprilie, media cîștigului la muncitorii auxiliari a fost de 1404­­ lei, iar al muncitorilor calificați de 2000 — 2700 lei. exemple: zidarul Mihai Cîteva Reni a cîștigat în aprilie peste 2.700 lei, dulgherul Iosif Felegyházi 2080 lei, Vilhelm Hatvani 2170 lei, Francisc Gaál peste ■ 2100 lei etc. I. MAȘTEI (Continuare in pag. a 2-a). La cinemato­graful Victoria PREMIERĂ PE ȚARĂ Maine, la cinemato­graful Victoria din Satu Mare, are loc premiera pe țară a filmului artis­tic documentar „APA CA UN BIVOL NE­GRU“, realizat de stu­diourile din București. Filmul evocă dramati­cele împrejurări din mai-iunie 1970 în zone­le și localitățile cele mai afectate de inun­dații, precum și epopeea reconstrucției, inclusiv în municipiul și județul Satu Mare. Spectacolul începe la orele premieră 18, în prezența semnatarilor regiei. Nr. 1010 (1740)­­» * 4 pag­. —30 bani Duminică 23 mai 1971 VIITORUL începe azi .Poate, la început, a plu­tit o vagă suspiciune. Se înființa o secție, destinată in exclusivitate pentru ex­port. Cei care aveau să lucreze aici erau tineri. Intr-un fel, se încerca un risc conștient. Dar pînă la urmă, toate aceste prezum­ții s-au „topit“ și­ au deve­nit „peceți înscrise pe pro­dusele finite“. Cuvintele acestea apar­țin secretarului Comitetu­lui U.T.C. de la combinatul 1 Mai, Virgil Lazăr. Suc­cinta caracterizare a celor de la secția lemn I, export, se constituie intr-un certi­ficat, într-o diplomă elibe­rată tinerilor de aici. De la început reține atenția o „cifră“ (impresionantă, ca valoare numerică), pînă in prezent, nici un refuz. Pa­turile elegante, măsuțele făcute la Combinatul „1 Mai“ din Satu Mare au trecut mereu granița, sa­­­­tisfăcînd întotdeauna gu­sturile cele mai exigente. Vîrsta exuberanței este capabilă să se supună dis­ciplinei, ordinei, nu numai colective, dar și individua­le. Ceea ce aparține de aceasta, un o­arecare gest teribilist, o nonșalanță ne­ostentativă se consumă treptat, fără să influențeze comportarea individuală. Și, de obicei, consumul are loc în afara orelor de pro­gram. Lună de lună, norricele se realizează în proporție de GRIGORE SCARLAT In pagina 3-a 41 [UNK] <О [UNK] [UNK]­Z I 1 I MI в d­e Tf0T 1 L * Ш ff /HR SR fi TM /LissI Sunt asigurate condițiile valori­­­ficării optime a producției de căpșuni? Căpșunile sunt deosebit de apreciate atît pe piața in­ternă, cit și la export constituind o sursă de venituri bă­nești deosebit de importantă, atît pentru cooperativele a­­gricole de producție cultivatoare, cât și pentru membrii coo­peratori care le cultivă în grădinile ajutătoare. Recolta din acest an, după stadiul actual de dezvoltare a culturii în județ, se arată a fi bogată. Recent am organi­­zat o convorbire cu tovarășul Carol Szabó, directorul între­prinderii județene pentru producerea, valorificarea și in­dustrializarea legumelor și fructelor, privind stadiul pregă­tirilor în vederea preluării și valorificării acesteia. In cartierul Carpați se construiește o nouă școală cu 16 săli de clasă. — Care este recolta previzibilă de căpșuni în anul acesta și care sunt sarcinile dv. de preluare și livrare și cum prevedeți că se vor realiza? — Ținînd seama de stadiul ac­tual de dezvoltare a culturilor, de măsurile de întreținere apli­cate pînă în prezent, apreciez că vom avea o recoltă bună de căp­șuni, depășindu-se sarcinile de plan la această cultură. Avem un plan de 15.700 tone căp­șuni, din care va trebui să li­vrăm fructe proaspete la export 1.850 tone și sub formă semiin­­dustrializată 12.750 tone. Diferen­ța de cantitate se va livra pen­tru satisfacerea cerințelor inter­ne de consum. — Ce măsuri organizatorice s-au luat de întreprinderea dv. pînă în prezent pentru realiza­rea sarcinilor amintite? — In primul rînd, din cele 15.700 tone s-au contractat cu cooperativele agricole de­ducție, membri cooperatori pre­producători individuali 14.100 to­și­ne, diferența de 1.700 tone reali­­zîndu-se din achiziții fără con­tract. Sarcinile de preluare au fost repartizate pe cele 4 centre de producere, valorificare și in­dustrializarea legumelor și fruc­telor (Halmeu, 8.500 tone, Satu Mare, 4.000 tone, Negrești-Oaș 2.540 tone și Cărei — 660 tone). In vederea evitării greutăților și lipsurilor care au fost în anii trecuți, am mărit numărul punc­telor de preluare și achiziție cu 26 la sută față de anul trecut. Activitatea de semiindustriali­zare se va desfășura în 27 cen­tre de preluare permanentă și în 6 sezoniere. Livrarea căpșunilor la se va efectua prin gările export C.F.R. Satu Mare-Ferestrău, Halmeu și Seini. Pentru a­ asigura condiții cit mai bune pentru­ livrarea o­­perativă a căpșunilor la export, din fonduri de investiții s-au a­­menajat rampe la gările Halmeu și Seini, care pînă C.F.R. la începerea campaniei vor fi date în funcțiune, iar din fonduri de mică mecanizare s-au amenajat șoproane metalice la subcentrele din Viile Satu Mare, Tătărăști, Micula, Călinești-Oaș, Dumbra­va, Adrian și Băbești. — Cum v-ați asigurat materia­lele necesare în centre și sub­­centre? — In ce privește ambalajele, suntem­ asigurați pînă în prezent integral cu lădițe pentru export și cu coșulețe. Ne lipsesc încă 6.000 de butoaie de fag pentru care avem repartiție de la IPRODCOOP și pe care sperăm că furnizorul nu le va livra în termen. Pentru a rezolva cîntarele ne­cesare pentru punctele de achizi­ții o să cumpărăm încă 15 buc., iar 35 cîntare care mai sînt defi­citare le vom închiria în sezon de la alte unități. — Ce alte acțiuni ar­ mai în­ Convorbire consemnată de I. CRISTEA (Continuare în pag. a 2-a). TRAFICUL CLANDESTIN DE „DRAGOSTE” și sorgintea sa mimetică Recent, Tribunalul județean Satu Mare a pronunțat sentința intr-un proces care dezbătuse ni­velul responsabilității unui grup de tineri, a căror convingeri cu privire la inutilitatea codului tic și moral își găsiseră o aplica­­­­re incredibilă — mai ales sub as­pectul ei premeditat și organizat — în practicarea prostit­u­ei și proxenetismului. Da, pare incre­dibil ca astăzi, cînd tineretul nostru crește viguros, încadrîn­­du-se pe linia eforturilor genera­le ale țării, să mai existe perife­rice tenebre, în care obscurantis­mul moral legiferează atitudini scandaloase. Maria Makaricz — inculpata nr. 1 — și-a impus personalitatea ac­­ționînd pe planuri diverse: men­tor al grupului — patronajul său a fost acceptat fără teoreticianul elocvent rezerve —, al unei „concepții“ despre viață și des­pre rostul individului, sursă ine­puizabilă de exemplificări crete. Domiciliată pe strada con­­­­vîntului nr. 14 din Satu Mare, Maria Makaricz — în vîrstă de 48 de ani — este cunoscută de mult timp ca o femeie pentru ca­re adoptarea unui mod discuta­bil de viață a atins la un moment dat cotele cele mai înalte ale a­­titudinii imorale. Frecventarea localurilor, acostarea diverșilor indivizi — pe care alcoolul in­gurgitat îi făcea disponibili pen­tru a accepta o propunere „fran­că“ — dimensionau și la modul cotidian viața defineau Măriei Makaricz, care și-a atras în această combinație și pe propriul său fiu, Mihai, în vîrstă de 22 de ani. Și astfel locuința familiei Ma­karicz s-a transformat într-un lă­caș clandestin al imoralității. Zi de zi și noapte de noapte che­furile se țineau aici lanț (nucleul fiind consolidat prin acroșarea altor tineri, certați sau dispuși să se certe cu litera legii), zi de zi și noapte de noapte, casa familiei Makaricz purta pentru vecini și informați semnificația celui mai odios desfrîu. Nu de mult activi­tatea grupului — deja intrat pe drumul ,,profesionalizării“ — a culminat cu organizarea unui chef sardanapalic, în care prac­ticarea prostituției în comun și-a avut și de această dată rolul său statornic. Decorul oferit de lo­cuința Makaricz lucrătorilor de miliție sosiți pentru a-și înde­plini sarcinile, aparține unui pe­rimetru atît de incredibil­ grotesc nicit nu merită să fie descris. Și iată pe banca acuzaților, personajele indignant-tristelor în­­tîmplări. Fete și băieți cu fețe pe care atributele maturității de-abia și-au înscris întîiele semne, fete și băieți cu priviri neliniștite sau D. DANEȘ FL. ISTRATE (Continuare în pag. a 2-a). V­. ж ox m • • П pU • Vedere de la S.E.A. Livada. NOTĂ EXTERNĂ DINCOLO DE DRAMA UNEI FAMILII Intr-o maternitate din Geneva a avut loc naștere prematură. Dar, a cu tot efortul de citeva zile al medicilor, trupul firav al fetiței nou-năs­­cute s-a stins din viață. cut Faptul ar putea fi tre­neremarcat dincolo de drama dacă­ unei familii, cauzele care au dus la un asemenea dez­­nodămînt nu s-ar releva de-a dreptul monstruoa­se. Iată aceste cauze: Cunoscuta acriță da cinema Jean Seberg, d­j (Continuare in pag. a 4-a)

Next