Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)
1971-04-08 / No. 971
Joi 8 aprilie 1971 CRONICA SATMAREANA 3 —rir-r rtri - ■тп-гпптт—m ' ............................................■■iii................. .....................................ттгм---------------------------тгттпггаи Ililllllll • 'ШТ ■ИПГЧП1ГТТ1 111 1 "I mill II" ---------П-ТТ-'ТГГ-Г1'— LEGEA CONTRACTELOR instrument eficient de planificare (Urmare din pag. ala) prime și materiale din timp, în mod eșalonat, în vederea îndeplinirii ritmice și integrale sarcinilor de plan. De notat fapatul că, pentru 1971, unitățile de industrie locală din județul nostru sunt asigurate cu nivele (repartiții) pentru materii prime și materiale care acoperă necesarul în proporție de 71,4 la sută. Diferența rămîne să o aprovizionăm de la diverse unități. Pentru asigurarea producției cu materii prime și materiale, au fost lansate 940 de comenzi, care acoperă 82 la sută din necesar, dar, pînă în prezent s-au contractat cantități ce reprezintă doar 57,5 la sută față de necesar și 80,6 la sută față de nivelele aprobate. Necontractarea în întregime a materialelor sare se explică prin faptul rececă unele materiale se contractează doar semestrial, iar pe de altă parte că sunt cazuri cînd nivelele aprobate sunt refuzate la contractare. De menționat totodată că 18 la sută din necesarul de produse pentru unitățile noastre reprezintă procentajul probat la materialele strict neadirijabile. Privitor la refuzuri, țin să arăt că Grupul de lacuri și vopsele București nu a acceptat contractarea cantității de 98 tone nitrolacuri cu Combinatul 1 Mai, deși această unitate are aprobate pentru cantitatea nivelă respectivă. Divergența dintre cele două unități a fost înaintată spre rezolvare Direcției de resort din Ministerul Industriei Chimice și Consiliul popular Satu Mare. Contractări județean s-au operat la capitolele parțiale „țesături tip bumbac“ și, în parte, la „materialele metalurgice“. Bunăoară, pînă acum nu a fost confirmat nici un contract profile mijlocii și, ușoare, pentru groase și subțiri, țevi din table oțel pentru construcție etc., deoarece întreprinderea teritorială provizionare Baia Mare nudeja perfectat contractele cu unitățile furnizoare. La fel, la cherestea, calitatea și dimensiunile nu corespund cerințelor unităților beneficiare. C.E.I.L. Sighetul Marmației, de pildă, asigură numai cherestea de calitate inferioară, rezultată din sortarea sortimentelor de calitatea I. Din valoarea totală a comenzilor ce le-am trimis la I.T.A. s-au confirmat doar 58,6 la sută. De menționat că, în același timp, furnizorii direcției au acceptat și contractat cu noi 80 la sută din valoarea comenzilor depuse. Confirmările de la I.T.A. — principala noastră bază de aprovizionare — reprezintă 52,3 la sută din nivelele aprobate, iar contractele cu furnizorii direcți se ridică la 23,8 la sută. Desigur, situația de mai sus privitoare la nivelele este contrară prevederilor refuzate, Legii nr. 71, care, la art. 3, prevede: „Contractele economice pentru materiile prime de bază trebuie să fie încheiate cu minimum 6 luni înainte de începerea perioadei de plan“. Ori... Există, de altfel, și alte precizări în scopul întăririi relațiilor dintre întreprinderi și a respectării legii contractelor. Din păcate, nu toate acestea se respectă. Spre exemplu, deși legea contractelor prevede clar obligațiile organizațiilor socialiste de a calcula penalizări și a solicita despăgubiri în cazul existenței prejudiciilor, nerespectării termenelor de livrare sau a altor clauze contractuale, aceste prevederi nu sînt aplicate decît în parte, motivîndu-se ... „menținerea relațiilor de colaborare“! Considerăm că asemenea atitudini sunt dăunătoare economiei și, ca atare, se impune respectarea cu strictețe a tuturor prevederilor legii contractelor de către toți factorii, contribuind astfel la asigurarea unui cadru propice intereselor generale ale dezvoltării economiei. Numai astfel va putea ajunge legea contractelor un instrument eficace al planificării, menit să asigure sporirea eficienței întregii activități economice. Cerințele sporite de materii prime pe șantierele de construcții determină o activitate susținută la _____ _____ Balastiera • Apa. _____________ PREZENTĂ VIE Firesc, cu omul din fața mea n-am discutat chestiuni legate de meserie, în primul zinel. Aidoma unui gospodar care are cu ce să se laude, a simțit însă că-i obligația sa să vorbească despre obiectivele edilitar-gospodărești aflate pe agenda de lucru a comunei și în general despre grija ce se dă sistematizării localității, înfrumusețării și modernizării ei. Firesc, zic, întrucît interlocutorul meu este deputat și înțelege să-și onoreze mandatul încrederii cu dăruirea proprie oamenilor ce se vor utili. Dialogul nostru a îmbrățișat apoi o largă problematică — viața satului , posibilitățile de permanentizare a cadrelor în sat, aria largă a muncii cultural-educative în maselor... Totul văzut rîndul prin filtru critic. Vorbele, cumpănite, trădau un punct de vedere temeinic argumentat de experiența proprie, de viață. Firesc, iarăși, întrucît omul din fața mea este un intelectual al satului, cu picioarele pe pămînt dar „cu privirea clară, însuflețită de conștiința răspunderii comuniste ce o incumbă o atare poziție. ...Am timp să rememorez cele știute despre el. Absolvent al Institutului medicofarmaceutic a fost repartizat aici, la țară. La început... greutățile începutului. Firesc au apărut primele semne ale prezenței sale aici. Primele împliniri. Din senin, o nesperată chemare la oraș îl pune în grea încurcătură. In oraș... era orașul, în mirificul decor ce-l poate imagina privirea în ceas de cumpănă, într-un sat peste care s-a așternut moina... Dar aici erau atîtea lucruri începute, rămîneau atîtea de făcut și cineva trebuia să le împlinească, să rămînă. Și a rămas. Mai întîi o amînare „poate la anul", și-a spus, apoi hotărîrea a rămas definitivă. Au trecut de atunci 15 ani. — Vă pare rău? îl întreb în răgazul oferit de plecarea pacientului. — Sincer, deloc. Veniți să vă arăt. Și, urmîndu-i, sunt obligat ÎN viața SATULUI! să recunosc că de fapt, clădirea aceasta impunătoare, dispensarul medical, este un adevărat palat al sănătății. Camere mari, curate, multe la număr pentru Casa de naștere, saloane mari, albe, pentru bolnavi, cabinet dentar, sală de așteptare, cabinet de consultații, anexe. — Toate acestea le-am făcut cu oamenii de aici într-un timp record. Era nevoie de dispensar și oamenii l-au făcut așa cum se cere. Toți ca unul. In prima zi am avut un prim prieten. Astăzi mi-e prieten satul întreb, satele din jur. N-am ce regreta. Descopăr în curte un autoturism — desigur particular. Cu o asemenea mașină naveta de la oraș nu e o problemă, îmi ghicește gîndul. — N-are sens. Condițiile ce le am aici nu sînt inferioare celor de la oraș. Și mai e ceva, deasupra lor. O muncă — ca și aceea închinată sănătății nu poate fi făcută în răstimpul oferit de mersul a două autobuze, nu poate fi delimitată de ora plecării și cea a sosirii. Așa poți fi cel mult un merceolog, dar nicidecum un medic. Arta discuției îmbrățișează apoi noastre mai cazuri deosebite, de care se leagă frumoase reușite profesionale. Le alege pe cele de dată mai recentă — numărul lor fiind demult de ordinul Tinára T. I. a suferit zecilor grave arsuri, întinse pe circa 25—30 la sută din corp; multă vreme, fata Spitalizată se reîntoarce acasă cu slabe de supraviețuire. Medicul șanse a continuat însă tratamentul, a încercat altul, altele. Luni de zile de veghe închinate cu încăpățînare salvării pacientei, urmate nu o dată de dezamăgiri. A urmat reușita. Apoi alte cazuri. Discuția curge, depănîndu-se și lărgindu-se cu alte fapte de viață. Din ele simt durîndu-se luminoasă, prezența vie a medicului în viața satului, portretul moral viguros al omului om, care de astă dată poartă numele de Alexandru Papp, medicul din Cărășeu. GAVRIL TONICA SPORTivi SPORTiv SPORT Lupte greco-romane Patru juniori sătmăreni în finala pe țară Patru juniori sătmăreni — Victor Tătaru (cat. 48 kg), Francisc Szabó (cat. 65 kg), Iosif Marja (cat. 70 kg) și Ștefan Murrai (cat. 87 kg) au reușit performanța de a se situa pe primul loc în limitele categoriilor respective, obținînd dreptul de a participa la finala campionatului republican al juniorilor. Etapa de zonă a competiției s-a desfășurat în zilele de 3—4 aprilie la Tg. Mureș cu participarea a peste 140 de concurenți. Sportivii sătmăreni amintiți mai sus — juniori mari cu toții — au avut evoluții excelente, îndeosebi Szabó a folosit procedee tehnice spectaculare eficiente, și Murvai, care are la activ o victorie asupra lui N. Iuga, deținător a două titluri de campion național. Dintre juniorii mici cele mai frumoase rezultate le-au obținut Vasile Ștefan în limitele categoriei 65 kg — situat pe locul II, și Mihai Donca, ocupantul locului III in întrecerile din cadrul categoriei 81 kg. Urăm celor patru juniori (sportivi pregătiți de inimoșii antrenori I. Bordei și I. Toma) succes în etapa finală a campionatul ce se va desfășura între 7-9 mai la Arad. HANDBAL în „Cupa semicentenarului 11 Mondiala a ocupat locul II Zilele trecute, la Baia Mare, au avut loc întreceri la handbal feminin dotate cu ,,Cupa Semicentenarului“. Au luat parte echipele Constructorul Baia Mare, (participantă în campionatul, divizionar secund), Liceul Ferneziu, Voința Oradea și formația sătmăreană Mondiala. Mondiala a reușit în cadrul acestui turneu două victorii (12 — 10 în compania Voinței ,17 - 7 cu Liceul Ferneziu) și o înfrîngere în fata divizionarei , cu scorul de 11 — 21. In urma acestor rezultate Mondiala s-a situat pe locul doi al clasamentului, primul revenind echipei Constructorul. Printre muncitoarele care se evidențiază la „Tricotex" Satu Mare se numără și tînăra Agatha Kopeczky, prezentă în fotografia de mai sus în plină activitate productivă. Echipa Gr. școlar Unio — campioană de zonă Recent, municipiul Satu Mare a găzduit întrecerile de zonă ale campionatului școlilor profesionale pe ramură. In cadrul acestei competiții s-au întrecut handbalist) din școlile cu profil metalurgic din Cluj, Arad, Oradea, Zalău și bineînțeles, Satu Mare. Reprezentativa Grupului școlar Unic a terminat neînvinsă întrecerea (patru victorii din tot atîtea posibile), ocupînd primul loc în clasament și, implicit, dreptul de a participa la etapa finală. Din rîndul handbaliștilor reni s-au remarcat Pintea, sătmăGya* llai și Istrăvan. Pe următoarele locuri, în ordine, s-au situat reprezentantele orașelor Cluj, Oradea, Arad și Zalău. Rezultate scontate în campionatul județean în cadrul campionatului județean de handbal s-au desfășurat recent partidele etapei a 15-a, caracterizată în general prin jocuri de bună calitate. S-au înregistrat în marea parte a cazurilor rezultate scontate, Iată-le : Liceul Ardud — Victoria I Cărei 14—15,Liceul nr. 2 — Liceul Tășnad 29 — 17 i Gr. șc. Univ — Liceul M. Eminesc 15 16 j Someșul — Victoria II Cărei 21 23. In clasament continuă să conducă Victoria I Cărei cu 25 p. urmată în ordine de Victoria II (22 p.), Liceul nr 2 (20 p.), Liceul M. Eminescu (18 p.), Someșul (18 p.), Unirea Tășnad (16 p.), Gr.șc, Univ (14 p.), Liceul Tășnad (11 p.), Liceul Ardud (3 p.) și Liceul industrial (3 p.). FOTBAL Campionatul divizionar al juniorilor RECOLTA SALONTA —SOMEȘUL SATU MARE 2—2 Cu toate că a deplasat la Salonta o formație cu multe rezerve, Someșul putea cîștiga acest meci. Stoica, Gulya și Bento s-au aflat, de pildă, în poziții ideale (singuri cu portarul sau chiar cu OLIMPIA SATU MARE — Scorul reflectă destul de fidel diferența de valoare dintre cele două combatante. Cum era și firesc, gazdele și au depășit la toate capitolele partenerii de între CHIMISTUL BAIA MARE In mod surprinzător, juniorii careieni au pierdut această partidă. Formația locală a reușit să Constructorul Baia Mare — Minerul Baia Mare 0—5 (0—2), Gloria Baia Mare — Olimpia poarta goală) dar au ratat înscrierea golurilor. Punctele au fost realizate de Petrichl (min. 3) și Balaj (min. 21) pentru localnici, Bencze (min. 8) și Stoica (min. 78, din 11 m). MINERUL BAIA SPRIE 6—0 cere, Pataki (de patru ori) și Fischmann (2) avînd grijă să confirme aceasta prin numărul mare de goluri, realizate, în „rații“ egale pe fiecare repriză în parte. — VICTORIA CĂREI 2—0 termine învingătoare, jucătorii ei suplinindu-și lipsa de valoare tehnică prin elan. Oradea 0—0, Crișul Oradea — Unirea Zalău 3—0 (neprezentare). ALTE REZULTATE CLASAMENTUL Constructorul — Unirea; Victoria — Recolta; Minerul Baia Sprie — Crișul; Someșul — Olimpia Satu Mare; Minerul Baia Mare — Gloria; Olimpia Oradea — Chimistul. 1.Minerul Baia Mare 14 131 0 51— 8 27 2.Crișul 14 121 1 57— 8 25 3.Someșul 149 3 2 35—17 21 4.Olimpia Oradea 148 2 4 28—14 18 5.Olimpia Satu Mare 146 2 6 29—25 14 6.Recolta 145 2 7 17—31 12 7.Victoria 145 18 19—27 11 8.Unirea 144 2 8 17—25 10 9.Chimistul 145 0 9 16—25 10 1o.Gloria 143 2 9 18—398 11.Minerul Baia Sprie 143 2 9 17—438 12.Constructorul 141 2 11 13—554 Secție de judo la Micuia Un inimos cadru didactic de la Școala generală din Micuia, profesorul de fizică Dumitru Florea a inițiat și realizat aici o secție de judo in care sunt cuprinși elevi din clasele V—VIII, copii între 12 — 15 ani. Deocamdată, ne informează profesorul, cei 13 copii selectivați pentru a practica această ramură sportivă, participă la antrenamente urmînd, ca nu peste multă vreme micii judoka să efectueze demonstrații la căminul cultural din comună. Un schimb de experiență între secția de judo a Olimpiei și sportivii din Micula ar fi util, credem, ambelor, dar mai cu seamă tinerei secții. Mă întreb dacă domnișoara sau doamna olandeză, franțuzoaică, italiană (poate fi și din S.U.A., Danemarca, R.F. a Germaniei) care etalează, cu ostentație nedisimulată — într-o sală de concert sau pe o Street dintr-o metropolă cu circulație halucinantă — o zgardă în care minusculele mărgele devin elemente primordiale ale unei creații de elevat rafinament, sau o sacoșă monocromă mă întreb, zic, dacă purtătoarea unui astfel de giuvaer știe să localizeze în România colțul din nord al țării, el însuși ținînd să se individualizeze subliniat, zicîndu-și tot „țară”. Poate că nu știe. E suficient România. Și se va gîndi — de asta sînt sigur! — că România este țara unor oameni a căror sensibilitate vibrează la armonia luminii și culorilor. Cele o sută douăzeci de femei din Negrești-Oaș, Certeze, Huta, Tur și ele se gîndesc și de asta sînt singur! — că poemele lor de iscusință și gingășie vor provoca peste țări și mări exclamații de uimire, încîntare și apreciere. In cei zece ani de existență, Secția de cusături din Negrești—Cașa Cooperativei „Arta Populară“ din Satu Mare a devenit un admirabil receptacul care captează hărnicie și virtuozitate, investind cu valențe noi o artă multiseculară. Doresc să subliniez ideea că nu este vorba de o „vogă folclorică“, ci de perpetuarea și dezvoltarea unei industrii casnice care, prin decantare în timp, a creat obiecte de uz și podoabă ce se înscriu în sfera artei autentice. Tovarășa Elena Balaban (învățătoare la Liceul din Negrești-Oaș), creatoarea de modele a secției, îmi explica principiile care stau la baza activității acesteia. Modelele după care se execută lucrarea sunt inspirate din cele tradiționale, îmbogățite prin cromatică și forme, evident fără alterări. Gama produselor s-a lărgit mult: laibăre croșetate, uioșe cu perii (dungi), străiți, zgărzi, fidre, pălării, sacoșe, rochii, brățări, fețe de mese etc. Cei 21 de ani de cînd funcționează în Oaș și cele peste 1.000 eșantioane colecționate îi conferă creatoarei de modele competența bazată pe experiență și studiu îndelungat al artei populare oșenești. Abordînd problema reclamei și a desfacerii sortimentelor, tovarășa Balaban făcea o serie de propuneri pe care și noi le supunem atenției conducerii Cooperativei „Arta populară“ din Satu Mare. Deschiderea unor unități de artizanat pentru produsele oșenești pe litoral și Valea Prahovei. Eficiența acestor inițiative nu este greu de evaluat. Numai la export, planul pe trimestrul I al anului curent înregistrează o depășire de 100.000 lei. Cifra nu este spectaculoasă desigur, dar dacă vom aminti că secția a demarat cu numai șapte lucrătoare, devine edificatoare pentru dimensiunile prezente ale producției, sugestivă pentru perspectivele ulterioare. Pulsația culorilor a intrat în fluxul creației permanente, dirijate, organizate. Alături de aspectul economic, ne demonstrăm nouă înșine potențialul valoric al unei arte intrate trainic în circuitul național și mondial. Made in Oaș. AUREL MURGAN CONSEMNĂRI MADE IN OAȘ