Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)

1971-08-20 / No. 1086

Vineri 20 august 1971 lH DEZBATEREA »DIMM И РА8Т [UNK] Programul de educație comunistă a poporului elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu Plenara deschisă a Comitetului comunal de partid Turulung constituit un eveniment de mare­a im­portanță în viața organizației comunale de partid. Ea a dezbă­tut, într-o atmosferă de înaltă răspundere, programul de măsuri elaborat de conducerea partidului pentru perfecționarea activității politico-ideologice și cultural-e­ducative. In spiritul expunerii se­­cretarului general al partidului, participanții s-au referit la cîmpul larg de activitate deschis de no­ile măsuri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. în ve­derea stimulării activității ideolo­gice, a educării comuniste turor țăranilor cooperatori, a­­n­centrîndu-și atenția îndeosebi con­ a­­supra atitudinii față de muncă, ca și asupra aspectelor dezvoltării și apărării averii obștești. Informarea prezentată de că­­tre tovarășul Ludovic Fabian, secretarul comitetului comunal de partid, a reușit într-o bună­sură să pătrundă în esența mă­su­crurilor, să scoată în neajunsurile și cauzele ce evidentă le-au generat. Nu a lipsit din informare nici critica directă a lipsurilor și a celor ce le-au săvîrșit. Un ac­cent deosebit s-a pus pe ceea ce trebuie făcut în continuare pentru îmbunătățirea substanțială a mun­cii de partid în toate domeniile de activitate. Din informarea comitetului co­munal de partid am mai reținut faptul că plenara comitetului co­munal a fost precedată de adu­nări generale deschise care constituit punctul de plecare­au a unor analize amănunțite ce au cuprins activitatea fiecărui comu­nist și unde s-au adoptat progra­me de activități organic legate de cerințele educative ce se ridi­că în fiecare unitate, la fiecare loc de muncă. Atît din informarea prezentată în plenară, cit și, din­ disggist s-și desprins concluzia că dezbaterea cu toți comuniștii, cu masa lar­gă a oamenilor muncii fără de partid, a propunerilor prezentate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și aprobate de Comitetul Execu­tiv al C.C. al P.C.R., precum și expunerii rostite de secretarul ge­­­neral al partidului în fața activu­lui care lucrează pe frontul ideo­logic și cultural-educativ a creat pretutindeni efervescență politi­că, o mobilizare de energii, crea­toare care imprimă întregii ac­tivități de partid un caracter mai combativ și hotărîre fermă pentru traducerea în viață a acestor do­cumente de o excepțională va­loare teoretică și practică.­­ Strîngerea recoltei în acest an, a arătat tovarășul Ioan Len­gyel, președintele C.A.P. Turulung, spre deosebire de alți ani, s-a des­fășurat în condiții foarte bune. Participarea la muncă a majori­tății cooperatorilor constituie un început bun, un rezultat al acti­vității desfășurate de organizațiile de partid pe linia dezvoltării dra­gostei față de muncă, a cultivării atașamentului față de C.A.P. Mai avem însă membri cooperatori care stau și privesc activitatea ce se desfășoară în cooperativă din afară, care caută numai să beneficieze de pe urma coopera­tivei agricole. De aceea, consi­der că sunt bine­venite măsurile de îmbunătățire a muncii politice, educative în rîndul cooperatori­lor. Ne propunem ca să folosim mai bine toate mijloacele de in­fluențare în masă pentru educarea cooperatorilor noștri în spiritul Plenara Comitetului comunal de partid Turulung muncii, în spiritul dragostei și răspunderii pentru bunul mers al cooperativei agricole. A­lți vorbitori, printre care to­varășii Gavril Vaida, șeful pos­­tului de miliție, Vasile Medve, secretarul organizației de Ъа [UNK]а nr. 2 din C.A.P. Turulung, Eugen Bauer, secretarul comitetu­lui comunal U.T.C., au subliniat că neparticiparea la muncă a u­­nor țărani cooperatori, încercările de sustrageri din averea ștească, risipa și indisciplina or. în muncă au apărut și pentru că, în ultimii ani, a slăbit munca poli­­tico-educativă, acțiunile cu carac­ter educativ fiind sporadice. Cei ce nu vin la muncă în C.A.P. nu participă nici la adunările de partid, de­ U.X.C., la­­ învățămîntul politic, acești oameni sînt scăpați din sfera activităților ori tocmai cu aceștia ar educative, ca organizația de partid să trebui se ocupe mai mult. Apoi, căminul cultural și celelalte instituții de cultură din comună au făcut puțin în domeniul muncii educative. Continuînd această idee, tova­­rășul Ioan Nichita, secretarul comitetului de partid pe C.A.P., a subliniat că în timp ce anul trecut au avut 24 de cazuri de sus­trageri din avutul obștesc, în anul acesta nu au avut nici un caz și aceasta se datorește faptului că organizațiile de partid și-au schim­­bat stilul de muncă, mutînd cen­trul de greutate a muncii politice jos în echipă, au îmbunătățit munca politică de la om la om și au folosit mai eficient gazetele de perete și agitația vizuală atît în popularizarea rezultatelor, cît și în combaterea lipsurilor. Tovarășul Mihai Rednic, direc­torul școlii generale din satul Drăgușeni, a vorbit despre nece­sitatea extinderii sferei de preo­cupări ale școlii și slujitorilor ei asupra educării multilaterale a familiei. „Noi cadrele trebuie să fim educatori didactice nu nu­mai ai copiilor, ci și a tuturor oamenilor din sat" a spus vorbi­torul. Apoi s-a oprit pe larg asu­pra formelor prin care dască­lii din Drăgușeni vor traduce în viață măsurile cuprinse în im­portantul program de educație comunistă a întregului popor. Profesorii Valentin Pușcaș, di­rectorul căminului cultural, și Șt­efan IHeș, au arătat, că instituții­le de cultură din comuna Turu­lung dispun de multiple posibili­­tăți pentru îndeplinirea menirii lor educative. Ei au arătat că vor depune toate eforturile pen­tru a elimina improvizația din activitatea cultural-artistică, nea­­junsurile ce au existat în pregăti­­rea echipelor artistice. Spiritul combativ în care desfășurat lucrările plenarei s­au co­mitetului comunal de partid din Turulung dovedește ampla acțiune politico-organizatorică desfășura­tă înainte pentru studierea apro­­fundată a documentelor, însușirea conținutului lor, lucru reflectat și prin faptul că cei 9 vorbitori au discutat în cunoștință de ca­uză diferitele aspecte ale muncii politico-educative din locurile lor de muncă, au sesizat cauzele unor neajunsuri, au propus căile de ridicare a întregii munci de partid pe noi trepte calitativ superioare. Programul de activitate adop­tat de plenară jalonează direc­țiile în care trebuie să acționeze comitetul comunal, de bază, ceilalți factori organizațiile din co­mună în direcția îmbunătățirii muncii politico-ideologice, ducare comunistă a maselor, de e­ In continuare, hotărîtoare rămîne munca sistematică cu fiecare co­munist în parte, cu întreg colec­tivul și c [UNK] ajutorul colectivului, pentru ca obiectivele propuse să-și atingă scopul. MIHAI SAS G.E.I.B. SATU MARE. Un nou lot de canapele este gata pentru a fi expediat beneficiarilor. Ф CRONICA SATMÄREANÄ Zilele trecute am văzut pen­tru prima oară Foeniul- Văzu­sem cele mai mari comune din județ, știam cîte ceva despre ele și eram conștient de saltul vizibil pe care-l luaseră în ul­tima vreme — pe abscisele urbanizării lor-Foeniul reprezintă parcă —­­mai fidel — prototipul de co­mună tînără, în plină floare, comună reconstruită total în cei 27 de ani de după eliberare. Case noi, majoritatea, 500, neverosimil de asemănătoare, dar și originale. Garduri pu­ternice de fier străjuiesc intră­rile, holuri spațioase cu vitra­lii de sticlă colorată și iedera sau vița de vie grele de um­bră și verdeață — inundînd fațadele.. Apoi, mai notăm: un magazin universal, mare și bine orînduit, o grădină de vară și alte clădiri social-cul­­turale cu o amplasare judici­oasă, gospodărească, ne vor­besc despre roadele nisipului negru, a podzolului ameliorat, despre hărnicia localnicilor­— „Din fondurile C.A.P. vom construi o grădiniță sezonieră pentru 150 de copii" — ne spune interlocutorul nostru Vilman Kiss, primarul comu­nei, schițînd parcă cu mîna cîteva repere ale noilor obiec­tive ce vor intra în dotarea comunei, din care nu va lipsi o școală nouă. De asemenea, au în vedere modernizarea celei existente, lucrare pe ca­re vor s-o termine în preajma marii sărbătorii a eliberării. Pregătit parcă să-l comple­teze, președintele cooperativei agricole, Francisc Orosz ne-a relatat: In anul 1959 , a luat ființă cooperativa noas­tră de producție. Toți coopera­torii s-au.. înscris cam în ace­eași perioadă de timp. Știam­­că n-avem de ce amîna nici cu o zi, înțelegeam rostul acestei acțiuni, bunele orien­tări ale partidului și statului nostru. De aceea, n-am precu­pețit nici un moment și din primii ani am obținut încă re­zultate frumoase. Se poate afirma cu certitudine că între dezvoltarea comunei și cea a cooperativei agricole există o strînsă legătură, al lianț este munca unită a cărții tu­turor celor ce trăiesc țin­ pe aceste meleaguri: întră­ro­mâni, maghiari, germani. Atunci, în urmă cu 12 ani, s-a încropit și prima secție de mecanizare, cu 5 tractoare foarte puține alte mașini agri­ci­cole. Astăzi, pe lingă secția de mecanizare existentă, și care deservește cu zeci de tractoare unitatea, C.A.P.-ul are în proprietatea sa 4 trac­toare cu cîte două remorci de transport, precum și trei ca­mioane.. Pe alt plan discutînd, în­­grășămintele chimice erau cu­noscute numai din auzite, oa­menii se temeau de ele, pentru că auziseră că „ardeau" plan­tele. Bălegarul și cenușa erau singurele surse de substanțe nutritive, de catalizatori și compuși organici. Insă, în ultimii ani îngrășă­­mintele chimice au intrat în circuitul productiv ca ceva indispensabil, necesar­ nemai­­vorbind că în ultimii 3—4 ani efectele lor s-au simțit consi­derabil, majorînd substanțial producțiile. Am putea lua ca etalon anul trecut, cînd s-au administrat îngrășăminte din abundență. In acest an, la această oră, în notele pînă con­tabile ale Foeniului figurează următoarele cantități de îngră­șăminte „descărcate": 196 to­ne azotat de amoniu, 141 to­ne superfosfat, 40 tone sare potasică, îngrășăminte com­plexe și uree în cantități de 8 tone și,­­ respectiv, 55 tone. Da, acum, ne explicăm pro­ducția de grîu de 4.272 kg la hectar, față de 3.300 kg cît era planificat. Așa ne explicăm cum au fost depășite veniturile planificate la cartofii timpurii și de vară — de la 900.000 lei — la 2.240.000 lei, după cum la fel ne explicăm depășirea producției globale pe primul semestru cu peste 1,5 milioane lei. Depășiri considerabile de producție s-au înregistrat și la orz, mazăre și se prevăd zeci de tone peste plan la cul­tura porumbului. Noua formă de salarizare, aceea a acordului global, apli­cat la culturile: cartofi, po­rumb și sfeclă de zahăr, s-a dovedit mult superioară for­mei de remunerare anterioară. Din fișele de plată reiese că majoritatea cooperatorilor rea­lizează în luna iulie salarii — numai în bani — de peste 500 —800 lei, urmînd complemen­tar să se achite și plata în natură. Cooperatorul Ștefan Ritli realizează 1.070 lei sala­riu pe aceeași lună, iar Gheor­­ghe Lajos, mulgător, 1.150 lei. S-a împărțit și griul, 3 kg la norma convențională, fiind pla­nificat să se retribuie în toam­nă — porumb, zahăr, coconi, paie etc. In promovarea tehnicii agri­cole avansate, a chimizării, (nici erbicidele și fungicidele nu mai sunt o taină!), în reali­zarea producțiilor sporite și, totodată, în organizarea bunu­lui mers al cooperativei — un rol aparte îl ocupă fără îndoia­lă — specialistul. Astfel, în ur­­ma noilor măsuri de îmbună­tățire a organizării, planifică­­rii și conducerii agriculturii s­­au înființat trei ferme speciali­zate, de bovine, una mixtă, a cărei pondere o dețin porcinele și ovinele și o fermă horti-po­­micolă. „Sîntem mulțumiți de tehnicienii și inginerii care conduc aceste ferme — ne spu­ne inginerul-șef, tovarășul Andrei Reinhold. Garanția preocupării lor sunt, produsele ce le obțin, iar ele sunt edifi­catoare în acest sens". Bunăoară, de la cei 3.700 pomi pe rod — anul trecut s-a obținut o producție de mere de 67 tone. In zootehnie, în același an, se realizează o pro­ducție globală evaluată la 4.221.000 lei, față de 3.159.000 lei cît aveau planificat. Com­parativ cu anul 1960, cînd venitul bănesc din zootehnie însuma doar 153.000 lei, saltul este evident. Sunt date pe ca­­re contab­lul-șef al cooperati­vei, Ștefan Lovac, ni le-a fur­nizat cu mîndrie. Cifrele par uneori greoaie, statisticile banale. Dar ele, după cum vedem, vorbesc sin­­gure, nici n-ar trebui explica­te, sînt singurele în măsură să edifice o anume stare de lu­cruri, o creștere de venituri la cotele cele mai înalte. Mer­­gînd mai departe cu cifrele, anul acesta se apreciază ca valoarea producției, globale, să depășească 15 milioane lei, din care veniturile de pe urma plantelor de cîmp vor însuma 11 milioane lei. Sînt cifre enor­me, indiscutabil, cifre record, încurajator de reale, meritoriu de însuflețitoare. Toate ne amintesc încă o dată de promo­varea tehnicii noi, de folosirea rațională a îngrășămintelor și­ erbicidelor, de rolul important al specialistului, în producerea bunurilor materiale, de munca, dăruirea și satisfacțile coo­peratorilor. Nu vom încheia înainte de a aminti că valoa­rea zilei-muncă, numai în bani, este planificată să atingă în acest an 35,27 lei. “ Nu vom omite nici faptul îmbucurător pentru agricultura județului nostru și îndeosebi pentru cooperatorii din Foeni, acela că unitatea lor se numără printre cooperativele agricole fruntașe din țară care au reali­­zat peste 4.000 kg grîu la hectar. Sunt fapte demne de relevat, fapte ce vorbesc despre mun­ca însuflețită a unor oameni, care pășesc hotărîți cu încrede­re deplină, pe drumul arătat de partid, contribuind cu întrea­ga lor energie, pricepere și putere de muncă, la ridicarea patriei socialiste pe noi trepte ale progresului și civilizației. D. SALAJAN FOENI - comună cu largi perspective de dezvoltare ÎNSEMNĂRI de reporter l £ l)BT Tir cu arcul Sătmărenii pe locuri fruntașe in „Cupa Eliberării“ După scrimă, lupte, baschet, atletism, caiac-canoe, fotbal, box etc., iată că o nouă disciplină sportivă — tirul cu arcul — îm­bogățește palmaresul succesului sportului sătmărean. Reușitelor dobîndite de arcașii de la Voința în campionatul republican li se adaugă acum un nou succes re­marcabil. In cadrul competiției „Cupa Eliberării“ — întrecere desfășu­rată la Sovata, la care au luat parte cei mai buni 80 sportivi din țară — Voința a cucerit două lo­curi fruntașe. Echipa de fete (al­cătuită din Ileana Molnár, Eca­­terina Pop, Elena Varga) a cuce­rit primul loc, iar cea de băieți (Horea Buzașu, Alexandru Pers­­u­c, Vasile Veselovszki și Alexan­dru Geiger) s-a situat pe lo­cul II. Orientare turistică „Cupa Munților Apuseni“ a revenit Voinței Satu Mare Zilele trecute s-au desfășu­rat întrecerile uneia din pres­tigioasele competiții de orien­tare turistică, concursul dotat cu „Cupa Munților Apuseni“. La întreceri au luat parte și sportivi juniori sătmăreni. Echipa Voința Satu Mare, al­cătuită din juniorii Vasile Mi­­tru și Alexa Kürti, a repurtat un frumos succes, cucerind primul loc. Duminică, start în campionatul județean de fotbal CATEGORIA I U.R.A. Satu Mare — Unirea Tășnad; Recolta Căpleni — Taina Orașu Nou; Energia Negrești-Oaș — Recolta Ur­­ziceni; Recolta Dorolț — Spartac Satu Mare; Sticla Poiana Codrului — Forestiera Bicsad; Victoria Livada — Stăruin­ța Berveni; Spicul Ardud — Rapid Satu Mare. CATEGORIA А П-А Minerul Tarna Mare — Recolta Berea; Comerțul Satu Mare — Lazuri; Progresul Santău — Știința Beltiug; Ugo­­cea Porumbești — Someșul Cărășeu;­ Avîntul Mădăras — Olimpia Comănești; Recolta Turulung — Speranța Halmeu; Recolta Sanislău — Gloria Moftinu Mare. In prima etapă Turul Micula stă. 3 SPORT • SPORT• SPORT • SPORT • SPORT • PROGRAMUL turului campionatului diviziei C, ediția 1971-1972 — Seria a X-a — Etapa I (22 august) Chimistul Baia Mare — C.I.L. Sighetu M. Voința Cărei — Minerul Baia Sprie Minerul Cavnic — Recolta Salonta Bihoreana Marghita — Constr. Baia Mare Măgura Șimleul Silva — Bradul Vișeu de Sus. Someșul Satu Mare — Victoria Cărei Gloria Baia Mare — Unirea Zalău Etapa a II-a (29 august) Unirea Zalău — Măgura Șimleul Silvaniei Bradul Vișeu de Sus — Someșul Satu Mare Victoria Cărei — Bihoreana Marghita Minerul Baia Sprie — Chimistul Baia Mare Constructorul B. M. —Minerul Cavnic C.I.L. Sighetu Marmației — Gloria Baia Mare Recolta Salonta — Voința Cărei. Etapa a III-a (12 septembrie) Voința Cărei — Bradul Vișeu de Sus Unirea Zalău — Constr. Baia Mare Minerul Cavnic — C.I.L.­­Sighetu M. Măgura Șimleul Silv. — Someșul Satu Mare Chimistul B. Mare — Recolta Salonta Minerul B. Sprie — Bihoreana Marghita Gloria Baia Mare — Victoria Cărei Etapa a IV-a (19 septembrie) Someșul Satu Mare — Recolta Salonta Victoria Cărei — Minerul Cavnic Chimistul Baia Mare — Constr. Baia Mare Bihoreana Marghita — Voința Cărei Bradul Vișeu de Sus — Gloria Baia Mare C.I.L. Sighetu M. — Unirea Zalău Măgura Șimleul Silv. — Minerul Baia Sprie Etapa a V-a (26 septembrie) Gloria Baia Mare — Minerul Baia Sprie Recolta Salonta — Măgura Șimleul Silv. Voința Cărei — Someșul­ Satu Mare Constr. Baia M. — C.I.L. Sighetu M. Unirea Zalău — Victoria Cărei Bradul Vișeu de Sus — Bihoreana Marghita Minerul Cavnic — Chimistul Baia Mare. Etapa a VI-a (3 octombrie) Victoria Cărei — Constr. Baia Mare Chimistul Baia Mare — Bihoreana Marghita Minerul Baia Sprie­i— Bradul Vișeu de Sus Recolta Salonta — Unirea Zalău C.I.L. Sighetu M. — Voința Cărei Minerul Cavnic — Măgura Șimleul Silv. Someșul Satu Mare — Gloria Baia Mare Etapa a VII-a (10 octombrie) Bihoreana Marghita — Minerul Cavnic Voința Cărei — Victoria Cărei Măgura Șiml. Silv. — C.I.L. Sighetu Marmației Gloria Baia Mare — Chimistul Baia Mare Bradul Vișeu de Sus — Recolta Salonta Constructorul B. M. — Someșul S. M. Unirea Zalău — Minerul Baia Sprie Etapa a VIII-a (17 octombrie) Bradul Vișeu de Sus — Unirea Zalău Recolta Salonta — Constructorul Baia M. Someșul Satu Mare — Minerul Cavnic Minerul B. Sprie — Victoria Cărei Gloria B. Mare — Măgura Șimleul Silv. Voința Cărei — Chimistul B. Mare C.I.L. Sighetu M. — Bihoreana Marghita Etapa a IX-a (24 octombrie) Chimistul B. M. — Bradul Vișeu de Sus Victoria Cărei — Măgura Șiml. Silv. Bihoreana Marghita — Gloria B. Mare Recolta Salonta — C.I.L. Sighetu M. Unirea Zalău — Someșul Satu Mare Minerul Cavnic — Minerul B. Sprie Constructorul B. Mare — Voința Cărei Etapa a X-a (31 octombrie) Minerul Cavnic — Voința Cărei Constr. Baia Mare — Gloria B. Mare Victoria Cărei — Recolta Salonta Măgura Șiml. Silv. — Chimistul B. M. C.I.L. Sighetu M. — Bradul Vișeu de Sus Unirea Zalău — Bihoreana Marghita Minerul B. Sprie — Someșul Satu Mare Etapa a XI-a (7 noiembrie) Someșul Satu Mare — C.I.L. Sighetu M. Bihoreana Marghita — Măgura Șimleul Silv. Gloria Baia Mare — Minerul Cavnic Voința Cărei — Unirea Zalău Chimistul Baia Mare — Victoria Cărei Recolta Salonta — Minerul B. Sprie Bradul Vișeu I de Sus­­— Constructorul B. Mare Etapa a XI-a (14 noiembrie) Constructorul B. M. — Măgura Șimleul Silv. C.I.L. Sighetu M. — Minerul B. Sprie Someșul Satu Mare — Chimistul Baia Mare Bradul Vișeu de Sus — Victoria Cărei Recolta Salonta — Bihoreana Marghita Voința Cărei — Gloria Baia Mare Unirea Zalău — Minerul Cavnic Etapa a XIII-a (21 noiembrie) Minerul Cavnic — Bradul Vișeu de Sus Gloria Baia Mare — Recolta Salonta Victoria Cărei — C.I.L. Sighetu Marmației Chimistul Baia Mare — Unirea Zalău Măgura Șimleul Silv. — Voința Cărei Minerul B. Sprie — Constructorul Baia Mare Bihoreana Marghita — Someșul Satu M.

Next