Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 1043-1121)
1971-08-20 / No. 1086
Vineri 20 august 1971 lH DEZBATEREA »DIMM И РА8Т [UNK] Programul de educație comunistă a poporului elaborat de tovarășul Nicolae Ceaușescu Plenara deschisă a Comitetului comunal de partid Turulung constituit un eveniment de marea importanță în viața organizației comunale de partid. Ea a dezbătut, într-o atmosferă de înaltă răspundere, programul de măsuri elaborat de conducerea partidului pentru perfecționarea activității politico-ideologice și cultural-educative. In spiritul expunerii secretarului general al partidului, participanții s-au referit la cîmpul larg de activitate deschis de noile măsuri adoptate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. în vederea stimulării activității ideologice, a educării comuniste turor țăranilor cooperatori, ancentrîndu-și atenția îndeosebi con asupra atitudinii față de muncă, ca și asupra aspectelor dezvoltării și apărării averii obștești. Informarea prezentată de către tovarășul Ludovic Fabian, secretarul comitetului comunal de partid, a reușit într-o bunăsură să pătrundă în esența măsucrurilor, să scoată în neajunsurile și cauzele ce evidentă le-au generat. Nu a lipsit din informare nici critica directă a lipsurilor și a celor ce le-au săvîrșit. Un accent deosebit s-a pus pe ceea ce trebuie făcut în continuare pentru îmbunătățirea substanțială a muncii de partid în toate domeniile de activitate. Din informarea comitetului comunal de partid am mai reținut faptul că plenara comitetului comunal a fost precedată de adunări generale deschise care constituit punctul de plecareau a unor analize amănunțite ce au cuprins activitatea fiecărui comunist și unde s-au adoptat programe de activități organic legate de cerințele educative ce se ridică în fiecare unitate, la fiecare loc de muncă. Atît din informarea prezentată în plenară, cit și, din disggist s-și desprins concluzia că dezbaterea cu toți comuniștii, cu masa largă a oamenilor muncii fără de partid, a propunerilor prezentate de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și aprobate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R., precum și expunerii rostite de secretarul general al partidului în fața activului care lucrează pe frontul ideologic și cultural-educativ a creat pretutindeni efervescență politică, o mobilizare de energii, creatoare care imprimă întregii activități de partid un caracter mai combativ și hotărîre fermă pentru traducerea în viață a acestor documente de o excepțională valoare teoretică și practică. Strîngerea recoltei în acest an, a arătat tovarășul Ioan Lengyel, președintele C.A.P. Turulung, spre deosebire de alți ani, s-a desfășurat în condiții foarte bune. Participarea la muncă a majorității cooperatorilor constituie un început bun, un rezultat al activității desfășurate de organizațiile de partid pe linia dezvoltării dragostei față de muncă, a cultivării atașamentului față de C.A.P. Mai avem însă membri cooperatori care stau și privesc activitatea ce se desfășoară în cooperativă din afară, care caută numai să beneficieze de pe urma cooperativei agricole. De aceea, consider că sunt binevenite măsurile de îmbunătățire a muncii politice, educative în rîndul cooperatorilor. Ne propunem ca să folosim mai bine toate mijloacele de influențare în masă pentru educarea cooperatorilor noștri în spiritul Plenara Comitetului comunal de partid Turulung muncii, în spiritul dragostei și răspunderii pentru bunul mers al cooperativei agricole. Alți vorbitori, printre care tovarășii Gavril Vaida, șeful postului de miliție, Vasile Medve, secretarul organizației de Ъа [UNK]а nr. 2 din C.A.P. Turulung, Eugen Bauer, secretarul comitetului comunal U.T.C., au subliniat că neparticiparea la muncă a unor țărani cooperatori, încercările de sustrageri din averea ștească, risipa și indisciplina or. în muncă au apărut și pentru că, în ultimii ani, a slăbit munca politico-educativă, acțiunile cu caracter educativ fiind sporadice. Cei ce nu vin la muncă în C.A.P. nu participă nici la adunările de partid, de U.X.C., la învățămîntul politic, acești oameni sînt scăpați din sfera activităților ori tocmai cu aceștia ar educative, ca organizația de partid să trebui se ocupe mai mult. Apoi, căminul cultural și celelalte instituții de cultură din comună au făcut puțin în domeniul muncii educative. Continuînd această idee, tovarășul Ioan Nichita, secretarul comitetului de partid pe C.A.P., a subliniat că în timp ce anul trecut au avut 24 de cazuri de sustrageri din avutul obștesc, în anul acesta nu au avut nici un caz și aceasta se datorește faptului că organizațiile de partid și-au schimbat stilul de muncă, mutînd centrul de greutate a muncii politice jos în echipă, au îmbunătățit munca politică de la om la om și au folosit mai eficient gazetele de perete și agitația vizuală atît în popularizarea rezultatelor, cît și în combaterea lipsurilor. Tovarășul Mihai Rednic, directorul școlii generale din satul Drăgușeni, a vorbit despre necesitatea extinderii sferei de preocupări ale școlii și slujitorilor ei asupra educării multilaterale a familiei. „Noi cadrele trebuie să fim educatori didactice nu numai ai copiilor, ci și a tuturor oamenilor din sat" a spus vorbitorul. Apoi s-a oprit pe larg asupra formelor prin care dascălii din Drăgușeni vor traduce în viață măsurile cuprinse în importantul program de educație comunistă a întregului popor. Profesorii Valentin Pușcaș, directorul căminului cultural, și Ștefan IHeș, au arătat, că instituțiile de cultură din comuna Turulung dispun de multiple posibilități pentru îndeplinirea menirii lor educative. Ei au arătat că vor depune toate eforturile pentru a elimina improvizația din activitatea cultural-artistică, neajunsurile ce au existat în pregătirea echipelor artistice. Spiritul combativ în care desfășurat lucrările plenarei sau comitetului comunal de partid din Turulung dovedește ampla acțiune politico-organizatorică desfășurată înainte pentru studierea aprofundată a documentelor, însușirea conținutului lor, lucru reflectat și prin faptul că cei 9 vorbitori au discutat în cunoștință de cauză diferitele aspecte ale muncii politico-educative din locurile lor de muncă, au sesizat cauzele unor neajunsuri, au propus căile de ridicare a întregii munci de partid pe noi trepte calitativ superioare. Programul de activitate adoptat de plenară jalonează direcțiile în care trebuie să acționeze comitetul comunal, de bază, ceilalți factori organizațiile din comună în direcția îmbunătățirii muncii politico-ideologice, ducare comunistă a maselor, de e In continuare, hotărîtoare rămîne munca sistematică cu fiecare comunist în parte, cu întreg colectivul și c [UNK] ajutorul colectivului, pentru ca obiectivele propuse să-și atingă scopul. MIHAI SAS G.E.I.B. SATU MARE. Un nou lot de canapele este gata pentru a fi expediat beneficiarilor. Ф CRONICA SATMÄREANÄ Zilele trecute am văzut pentru prima oară Foeniul- Văzusem cele mai mari comune din județ, știam cîte ceva despre ele și eram conștient de saltul vizibil pe care-l luaseră în ultima vreme — pe abscisele urbanizării lor-Foeniul reprezintă parcă —mai fidel — prototipul de comună tînără, în plină floare, comună reconstruită total în cei 27 de ani de după eliberare. Case noi, majoritatea, 500, neverosimil de asemănătoare, dar și originale. Garduri puternice de fier străjuiesc intrările, holuri spațioase cu vitralii de sticlă colorată și iedera sau vița de vie grele de umbră și verdeață — inundînd fațadele.. Apoi, mai notăm: un magazin universal, mare și bine orînduit, o grădină de vară și alte clădiri social-culturale cu o amplasare judicioasă, gospodărească, ne vorbesc despre roadele nisipului negru, a podzolului ameliorat, despre hărnicia localnicilor— „Din fondurile C.A.P. vom construi o grădiniță sezonieră pentru 150 de copii" — ne spune interlocutorul nostru Vilman Kiss, primarul comunei, schițînd parcă cu mîna cîteva repere ale noilor obiective ce vor intra în dotarea comunei, din care nu va lipsi o școală nouă. De asemenea, au în vedere modernizarea celei existente, lucrare pe care vor s-o termine în preajma marii sărbătorii a eliberării. Pregătit parcă să-l completeze, președintele cooperativei agricole, Francisc Orosz ne-a relatat: In anul 1959 , a luat ființă cooperativa noastră de producție. Toți cooperatorii s-au.. înscris cam în aceeași perioadă de timp. Știamcă n-avem de ce amîna nici cu o zi, înțelegeam rostul acestei acțiuni, bunele orientări ale partidului și statului nostru. De aceea, n-am precupețit nici un moment și din primii ani am obținut încă rezultate frumoase. Se poate afirma cu certitudine că între dezvoltarea comunei și cea a cooperativei agricole există o strînsă legătură, al lianț este munca unită a cărții tuturor celor ce trăiesc țin pe aceste meleaguri: întrăromâni, maghiari, germani. Atunci, în urmă cu 12 ani, s-a încropit și prima secție de mecanizare, cu 5 tractoare foarte puține alte mașini agricicole. Astăzi, pe lingă secția de mecanizare existentă, și care deservește cu zeci de tractoare unitatea, C.A.P.-ul are în proprietatea sa 4 tractoare cu cîte două remorci de transport, precum și trei camioane.. Pe alt plan discutînd, îngrășămintele chimice erau cunoscute numai din auzite, oamenii se temeau de ele, pentru că auziseră că „ardeau" plantele. Bălegarul și cenușa erau singurele surse de substanțe nutritive, de catalizatori și compuși organici. Insă, în ultimii ani îngrășămintele chimice au intrat în circuitul productiv ca ceva indispensabil, necesar nemaivorbind că în ultimii 3—4 ani efectele lor s-au simțit considerabil, majorînd substanțial producțiile. Am putea lua ca etalon anul trecut, cînd s-au administrat îngrășăminte din abundență. In acest an, la această oră, în notele pînă contabile ale Foeniului figurează următoarele cantități de îngrășăminte „descărcate": 196 tone azotat de amoniu, 141 tone superfosfat, 40 tone sare potasică, îngrășăminte complexe și uree în cantități de 8 tone și, respectiv, 55 tone. Da, acum, ne explicăm producția de grîu de 4.272 kg la hectar, față de 3.300 kg cît era planificat. Așa ne explicăm cum au fost depășite veniturile planificate la cartofii timpurii și de vară — de la 900.000 lei — la 2.240.000 lei, după cum la fel ne explicăm depășirea producției globale pe primul semestru cu peste 1,5 milioane lei. Depășiri considerabile de producție s-au înregistrat și la orz, mazăre și se prevăd zeci de tone peste plan la cultura porumbului. Noua formă de salarizare, aceea a acordului global, aplicat la culturile: cartofi, porumb și sfeclă de zahăr, s-a dovedit mult superioară formei de remunerare anterioară. Din fișele de plată reiese că majoritatea cooperatorilor realizează în luna iulie salarii — numai în bani — de peste 500 —800 lei, urmînd complementar să se achite și plata în natură. Cooperatorul Ștefan Ritli realizează 1.070 lei salariu pe aceeași lună, iar Gheorghe Lajos, mulgător, 1.150 lei. S-a împărțit și griul, 3 kg la norma convențională, fiind planificat să se retribuie în toamnă — porumb, zahăr, coconi, paie etc. In promovarea tehnicii agricole avansate, a chimizării, (nici erbicidele și fungicidele nu mai sunt o taină!), în realizarea producțiilor sporite și, totodată, în organizarea bunului mers al cooperativei — un rol aparte îl ocupă fără îndoială — specialistul. Astfel, în urma noilor măsuri de îmbunătățire a organizării, planificării și conducerii agriculturii sau înființat trei ferme specializate, de bovine, una mixtă, a cărei pondere o dețin porcinele și ovinele și o fermă horti-pomicolă. „Sîntem mulțumiți de tehnicienii și inginerii care conduc aceste ferme — ne spune inginerul-șef, tovarășul Andrei Reinhold. Garanția preocupării lor sunt, produsele ce le obțin, iar ele sunt edificatoare în acest sens". Bunăoară, de la cei 3.700 pomi pe rod — anul trecut s-a obținut o producție de mere de 67 tone. In zootehnie, în același an, se realizează o producție globală evaluată la 4.221.000 lei, față de 3.159.000 lei cît aveau planificat. Comparativ cu anul 1960, cînd venitul bănesc din zootehnie însuma doar 153.000 lei, saltul este evident. Sunt date pe care contablul-șef al cooperativei, Ștefan Lovac, ni le-a furnizat cu mîndrie. Cifrele par uneori greoaie, statisticile banale. Dar ele, după cum vedem, vorbesc singure, nici n-ar trebui explicate, sînt singurele în măsură să edifice o anume stare de lucruri, o creștere de venituri la cotele cele mai înalte. Mergînd mai departe cu cifrele, anul acesta se apreciază ca valoarea producției, globale, să depășească 15 milioane lei, din care veniturile de pe urma plantelor de cîmp vor însuma 11 milioane lei. Sînt cifre enorme, indiscutabil, cifre record, încurajator de reale, meritoriu de însuflețitoare. Toate ne amintesc încă o dată de promovarea tehnicii noi, de folosirea rațională a îngrășămintelor și erbicidelor, de rolul important al specialistului, în producerea bunurilor materiale, de munca, dăruirea și satisfacțile cooperatorilor. Nu vom încheia înainte de a aminti că valoarea zilei-muncă, numai în bani, este planificată să atingă în acest an 35,27 lei. “ Nu vom omite nici faptul îmbucurător pentru agricultura județului nostru și îndeosebi pentru cooperatorii din Foeni, acela că unitatea lor se numără printre cooperativele agricole fruntașe din țară care au realizat peste 4.000 kg grîu la hectar. Sunt fapte demne de relevat, fapte ce vorbesc despre munca însuflețită a unor oameni, care pășesc hotărîți cu încredere deplină, pe drumul arătat de partid, contribuind cu întreaga lor energie, pricepere și putere de muncă, la ridicarea patriei socialiste pe noi trepte ale progresului și civilizației. D. SALAJAN FOENI - comună cu largi perspective de dezvoltare ÎNSEMNĂRI de reporter l £ l)BT Tir cu arcul Sătmărenii pe locuri fruntașe in „Cupa Eliberării“ După scrimă, lupte, baschet, atletism, caiac-canoe, fotbal, box etc., iată că o nouă disciplină sportivă — tirul cu arcul — îmbogățește palmaresul succesului sportului sătmărean. Reușitelor dobîndite de arcașii de la Voința în campionatul republican li se adaugă acum un nou succes remarcabil. In cadrul competiției „Cupa Eliberării“ — întrecere desfășurată la Sovata, la care au luat parte cei mai buni 80 sportivi din țară — Voința a cucerit două locuri fruntașe. Echipa de fete (alcătuită din Ileana Molnár, Ecaterina Pop, Elena Varga) a cucerit primul loc, iar cea de băieți (Horea Buzașu, Alexandru Persuc, Vasile Veselovszki și Alexandru Geiger) s-a situat pe locul II. Orientare turistică „Cupa Munților Apuseni“ a revenit Voinței Satu Mare Zilele trecute s-au desfășurat întrecerile uneia din prestigioasele competiții de orientare turistică, concursul dotat cu „Cupa Munților Apuseni“. La întreceri au luat parte și sportivi juniori sătmăreni. Echipa Voința Satu Mare, alcătuită din juniorii Vasile Mitru și Alexa Kürti, a repurtat un frumos succes, cucerind primul loc. Duminică, start în campionatul județean de fotbal CATEGORIA I U.R.A. Satu Mare — Unirea Tășnad; Recolta Căpleni — Taina Orașu Nou; Energia Negrești-Oaș — Recolta Urziceni; Recolta Dorolț — Spartac Satu Mare; Sticla Poiana Codrului — Forestiera Bicsad; Victoria Livada — Stăruința Berveni; Spicul Ardud — Rapid Satu Mare. CATEGORIA А П-А Minerul Tarna Mare — Recolta Berea; Comerțul Satu Mare — Lazuri; Progresul Santău — Știința Beltiug; Ugocea Porumbești — Someșul Cărășeu; Avîntul Mădăras — Olimpia Comănești; Recolta Turulung — Speranța Halmeu; Recolta Sanislău — Gloria Moftinu Mare. In prima etapă Turul Micula stă. 3 SPORT • SPORT• SPORT • SPORT • SPORT • PROGRAMUL turului campionatului diviziei C, ediția 1971-1972 — Seria a X-a — Etapa I (22 august) Chimistul Baia Mare — C.I.L. Sighetu M. Voința Cărei — Minerul Baia Sprie Minerul Cavnic — Recolta Salonta Bihoreana Marghita — Constr. Baia Mare Măgura Șimleul Silva — Bradul Vișeu de Sus. Someșul Satu Mare — Victoria Cărei Gloria Baia Mare — Unirea Zalău Etapa a II-a (29 august) Unirea Zalău — Măgura Șimleul Silvaniei Bradul Vișeu de Sus — Someșul Satu Mare Victoria Cărei — Bihoreana Marghita Minerul Baia Sprie — Chimistul Baia Mare Constructorul B. M. —Minerul Cavnic C.I.L. Sighetu Marmației — Gloria Baia Mare Recolta Salonta — Voința Cărei. Etapa a III-a (12 septembrie) Voința Cărei — Bradul Vișeu de Sus Unirea Zalău — Constr. Baia Mare Minerul Cavnic — C.I.L.Sighetu M. Măgura Șimleul Silv. — Someșul Satu Mare Chimistul B. Mare — Recolta Salonta Minerul B. Sprie — Bihoreana Marghita Gloria Baia Mare — Victoria Cărei Etapa a IV-a (19 septembrie) Someșul Satu Mare — Recolta Salonta Victoria Cărei — Minerul Cavnic Chimistul Baia Mare — Constr. Baia Mare Bihoreana Marghita — Voința Cărei Bradul Vișeu de Sus — Gloria Baia Mare C.I.L. Sighetu M. — Unirea Zalău Măgura Șimleul Silv. — Minerul Baia Sprie Etapa a V-a (26 septembrie) Gloria Baia Mare — Minerul Baia Sprie Recolta Salonta — Măgura Șimleul Silv. Voința Cărei — Someșul Satu Mare Constr. Baia M. — C.I.L. Sighetu M. Unirea Zalău — Victoria Cărei Bradul Vișeu de Sus — Bihoreana Marghita Minerul Cavnic — Chimistul Baia Mare. Etapa a VI-a (3 octombrie) Victoria Cărei — Constr. Baia Mare Chimistul Baia Mare — Bihoreana Marghita Minerul Baia Spriei— Bradul Vișeu de Sus Recolta Salonta — Unirea Zalău C.I.L. Sighetu M. — Voința Cărei Minerul Cavnic — Măgura Șimleul Silv. Someșul Satu Mare — Gloria Baia Mare Etapa a VII-a (10 octombrie) Bihoreana Marghita — Minerul Cavnic Voința Cărei — Victoria Cărei Măgura Șiml. Silv. — C.I.L. Sighetu Marmației Gloria Baia Mare — Chimistul Baia Mare Bradul Vișeu de Sus — Recolta Salonta Constructorul B. M. — Someșul S. M. Unirea Zalău — Minerul Baia Sprie Etapa a VIII-a (17 octombrie) Bradul Vișeu de Sus — Unirea Zalău Recolta Salonta — Constructorul Baia M. Someșul Satu Mare — Minerul Cavnic Minerul B. Sprie — Victoria Cărei Gloria B. Mare — Măgura Șimleul Silv. Voința Cărei — Chimistul B. Mare C.I.L. Sighetu M. — Bihoreana Marghita Etapa a IX-a (24 octombrie) Chimistul B. M. — Bradul Vișeu de Sus Victoria Cărei — Măgura Șiml. Silv. Bihoreana Marghita — Gloria B. Mare Recolta Salonta — C.I.L. Sighetu M. Unirea Zalău — Someșul Satu Mare Minerul Cavnic — Minerul B. Sprie Constructorul B. Mare — Voința Cărei Etapa a X-a (31 octombrie) Minerul Cavnic — Voința Cărei Constr. Baia Mare — Gloria B. Mare Victoria Cărei — Recolta Salonta Măgura Șiml. Silv. — Chimistul B. M. C.I.L. Sighetu M. — Bradul Vișeu de Sus Unirea Zalău — Bihoreana Marghita Minerul B. Sprie — Someșul Satu Mare Etapa a XI-a (7 noiembrie) Someșul Satu Mare — C.I.L. Sighetu M. Bihoreana Marghita — Măgura Șimleul Silv. Gloria Baia Mare — Minerul Cavnic Voința Cărei — Unirea Zalău Chimistul Baia Mare — Victoria Cărei Recolta Salonta — Minerul B. Sprie Bradul Vișeu I de Sus— Constructorul B. Mare Etapa a XI-a (14 noiembrie) Constructorul B. M. — Măgura Șimleul Silv. C.I.L. Sighetu M. — Minerul B. Sprie Someșul Satu Mare — Chimistul Baia Mare Bradul Vișeu de Sus — Victoria Cărei Recolta Salonta — Bihoreana Marghita Voința Cărei — Gloria Baia Mare Unirea Zalău — Minerul Cavnic Etapa a XIII-a (21 noiembrie) Minerul Cavnic — Bradul Vișeu de Sus Gloria Baia Mare — Recolta Salonta Victoria Cărei — C.I.L. Sighetu Marmației Chimistul Baia Mare — Unirea Zalău Măgura Șimleul Silv. — Voința Cărei Minerul B. Sprie — Constructorul Baia Mare Bihoreana Marghita — Someșul Satu M.