Cronica, 1966 (Anul 1, nr. 1-47)
1966-02-12 / nr. 1
succesI Apariția la Iași a unei reviste săptămînale este expresia grijii Partidului Comunist Român care, punînd în centrul activității sale construirea unei puternice baze tehnico-materiale a socialismului, acordă, în același timp, o atenție deosebită dezvoltării științei și culturii. Noua revistă răspunde, totodată, dorinței justificate a intelectualilor noștri care au astfel încă un mijloc de a dovedi prin creația lor, prin întreaga lor activitate, că sînt la înălțimea titlului de ajutoare de nădejde ale partidului în opera de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste omului nou. De-a lungul timpului cei mai buni oameni au exprimat realitățile vremii lor, au fost de partea poporului, pe care l-au însuflețit in lupta pentru o viață mai bună, pentru independență națională și eliberare socială. Oamenii de cultură și artă de astăzi silit chemați să continue și să ducă mai departe aceste tradiții progresiste, ridicîndu-le pe o treaptă și mai inaltă. „Cronica“ trebuie să dovedească principialitate și combativitate în tratarea problemelor de interes general pentru economia și cultura națională, să facă loc in paginile ei punctelor de vedere ale oamenilor de știință și artă, să contribuie la informarea și orientarea opiniei publice în principalele probleme ale contemporaneității. La Congresul al IX-lea al P.C.R., precum și la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat cu oameni de cultură și artă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., arăta că partidul, întregul popor așteaptă de la creatorii din toate domeniile să făurească noi opere de o înaltă valoare, cu un profund conținut social. Revista „Cronica", alături de celelalte publicații din țară, va trebui să militeze activ pentru îndeplinirea acestor sarcini. Comitetul regional Iași al P.C.R. urează colectivului revistei și tuturor colaboratorilor mult succes în munca nobilă de răspîndire a culturii socialiste în rîndul maselor de cititori. Comitetul regional P.C-R. cuvînt înainte O nouă revistă ala Iași. Cronica va fi o re a realităților actuale, plindu-și ca, alături de abtbUcații, să devină un fac ctiv al vieții politice, socii culturale din patria noaințelegînd astfel să conti cu însuflețire la înfăptuiatărîrilor celui de al IXongres al Partidului Comutfomân. La Iași ideile g*le și sentimentele înălță n-au lipsit o strălucită de, în acest sens, constitii imbold de viitor. Corpo la valorificarea întregimi a tradiției culturale nești, vom continua drum implar al publicisticii iește prezentat în trecut dda literară, Propășirea, Irbiri literare, Contemporanața românească, Insemnșene, Manifest, Jurnalul •. In paginile acestor ra cu care cultura noastri onorează pe drept eu s-au afirmat, ciștigindu-și prea contemporanilor și a iilor, vestiți făurari ai „iilor române", scriitori la Alecsandri și Eminopină la Creangă și Sadu — care au dat literatur stre opere nepieritoare, anii deschizători de drum, numeroase domenii altei, mari artiști. Cronica apare m mța lașului întinerii, azi in juru-i un cerc larg coboratori. Cu conștiința vieților idealuri pe care leifică România socialistă, C va oglindi activitatea «are din Moldova*^' și^'din t țară^py^țip tribună i ■înaintate — aceea ca« zi, sub călăuzirea p se făurește în patria Sarcina pe care șinoul săptămînal nu eraar, dintre cele mai va cere un spirit vii severent, avîntat, dar de răspundere, drage de cititori. Lor, cititorilor, Cri trimite, pătrunsă de cu lutul său. OR<| dimensiunile umane ale științei Au participat : acad. CRISTOFOR SIMIONESCU, acad. JULES NIȚULESCU, acad. MENDEL HAIMOVICI, prof. dr. PETRU JITARU, membru corespondent al Academiei, prof. dr. ION ZUGRAVESCU, membru corespondent al Academiei, prof. dr. MIHAI RĂVĂRUȚ Punctul de confluență între actualitate și perspectivă în știință ; relațiile între cercetarea aplicativă și cea fundamentală ; oamenii de știință ieșeni și exigențele contemporaneității — iată, in linii mari temele principale ale dezbaterii organizate de redacția noastră, dezbatere pe care o redăm în cele ce urmează o necesitate stimularea colaborării Acad. Cristofor Simionescu: Pentru știința din țara noastră, ultimele documente de partid și de stat reprezintă contribuții hotărîtoare. Am certitudinea că ele marchează începutul unei etape de mare progres științific. Unirea intr-un efort comun pentru producerea unor noi valori a tuturor forțelor științifice și a bazei materiale, cu chibzuire utilizată și repartizată, vor potenta nemăsurat cercetarea științifică originală. Organizarea Consiliului National al Cercetării Științifice nu va întîrzia să conducă la rezultatele pe care, de altfel, toți oamenii de știință le așteaptă și le întrezăresc. Este vorba, în primul rînd, de contribuția științei românești la dezvoltarea și îmbogățirea patrimoniului național și internațional. Pentru noi, ieșenii, aceasta se concretizează in necesitatea de a lărgi albia unor școli științifice cu tradiție, și în același timp, de a aborda probleme din domenii moderne ale științei. Acad. J. Nițulescu: Așa cum a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu, cercetarea științifică modernă este de neconceput fără colaborarea între cadrele interesate direct în aceeași problemă, ca și între diferiți specialiști : chimiști, fizicieni, matematicieni, medici etc. Acad. Cr. Simionescu : In nici un domeniu nu se poate concepe actualmente cercetarea științifică în afara specialităților înrudite. In ceea ce ne privește, autocritic vorbind, n-am realizat încă legături trainice între specialiștii din diferitele domenii. Acad. J. Nițulescu : In prezent, noi trebuie să găsim posibilitatea de a stimula schimburile de păreri, dorința de informație reciprocă, stabilirea unei legături continue, permanente, între diferitele specialități. A existat în trecut la Iași Societatea de medici și naturaliști. Am apucat și eu această societate în care, în ședințe comune, se dezbăteau probleme de interes general pentru toate specialitățile. Astfel, în gândirea auditorului se năștea un ansamblu de relații făcîndu-l să înțeleagă mai profund chiar unele aspecte ale propriei specialități. Astăzi, însă, nu ne mai putem urmări, unii pe alții, în munca noastră. Acest lucru este, desigur, impus de progresul științei. Cred însă că nu este bine să exagerăm, ignorînd realizările din alte ramuri ale științei. Acad. Al. Haimovici : In dezvoltarea științelor există și o strînsă interdependentă... (Continuare in pag. 10-a) Otilia Cazimir toamna, într-o gară Păduri de salcîmi, subțirele își scutură toamna din ele. Pe dealuri strimbe, neguri grele cad. Un tren de marfă țipă lingă noi Și lasă-n urma lui, pornind greoi, Parfum de brad... din tren implicațiile spiritului critic Se impune din ce în ce mai mult luarea de atitudine critică, în sensul constructiv al cuvîntului, față de producția literară, artistică și științifică ale cărei dimensiuni au crescut enorm, datorită sprijinului et&rdat .de .regipgil, nostu, fapt cere o supraveghere mai atentă din partea celor chemați să se pronunțe asupra ei. Spiritul critic are o veche și glorioasă tradiție în istoria culturală a Iașilor. Incepînd cu Dacia literară și continuînd cu Contemporanul, iar apoi cu Viața românească, acest oraș a arătat că poate juca un rol, adesea hotărîtor, în viața publică a întregii țări. De ce n-ar fi fost posibil acest lucru și astăzi, cină condițiile necesare activității intelectuale sunt cu mult mai favorabile decit în trecut ? Atitudinea critică implică, înainte de toate, cunoașterea faptelor supuse analizei și aprecierea lor sine ira et studio. Mulți dintre înaintașii noștri au posedat aceste calități și așa se explică succesul acțiunii lor. Se posedă, bineînțeles, și mulți dintre contemporanii noștri, care tocmai de aceea se bucură de prestigiu și contribuie astfel la crearea unei opinii publice sănătoase, autentice. Conducătorii și colaboratorii noii reviste au, la fel cu toți confrații lor, o mare răspundere față de cititorii care simt nevoia unei îndrumări juste și, în general, față de cultura poporului nostru, însăși hotărîrea de a se angaja la o astfel de muncă probează că ei sînt conștienți de acest lucru. Urez din toată inima succes deplin și viață îndelungată noii reviste ieșene. Acad. Iorgu Iordan primavara la Tîrnova Au inflorit cireșii iar, Atit de alb și de-n zadar... S-aude-un cuc nebun prin vii Și-s albi, in zarca albă, Ieșii. Dece-fi mei seni cind tu nu-mi scrii ?... Atita doar aș vrea să știi, Că iar au inflorit cireșii...