Cronica, 1980 (Anul 15, nr. 1-52)
1980-01-04 / nr. 1
CRONICA Săptămînal politic-social-cultural editat de Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă Iași, anul XV, nr. 1 (727), 4 ianuarie 1980, 10 pagini, 1 leu Drum înainte Cronica intră în cel de al 15-lea an de existență. Alături de întreaga presă, a ținut seama marilor gînduri și fapte ale zidirii noi, a înscris cele mai însemnate momente ale istoriei revoluției românești din acești 35 de ani și a adus mărturii despre cei peste 2 000 de ani de continuitate a noastră în spațiul de la Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Pășim cu o conștiință mai responsabilă în istoria ce se deschide ca un drum înainte. Dialectic, orice etapă nouă impune cerințe mai înalte. Constantă, ca o stea polară, rămîne datoria față de viitor. Nu putem însă să ne raportăm la viitor fără a răspunde cît mai exact cerințelor actualității. Or prezentul este o împlinire a trecutului, o împlinire a idealurilor de libertate națională și socială visate de cei mai luminați înaintași ,ei înșiși stegari ai viitorului. Revendicîndu-se deci din ieri, cu gîndul la mîine. Cronica a fost și este revista evenimentului politic-social-cultural de azi. Cultura a cerut întotdeauna angajare, dar niciodată ca azi nu a fost subliniată ideea calității angajării, expresie a deplinei maturități a civilizației noastre. Este meritul avangardei poporului, al partidului comuniștilor români, de a fi instituit ca un reper istoric — la cel de al XII-lea Congres — comandamentul noii calități în toate domeniile vieții. Cronica înfăptuiește politica partidului prin substanța ideologică, științifică și estetică promovată. Etapa în care am intrat — și care ne-a dovedit că „programele-directivă“ se pot concepe în perspectiva a două decenii — ne cere mai decis să fim gazetarii omeniei, să fim muncitorii foarte calificați la masa de scris adevărul acestui timp, cu gîndul la semnificația eroicelor eforturi pentru ctitorirea României noi, socialiste. Nivelul intelectual și moral al constructorilor societății de azi și de mîine, densitatea faptelor și noua calitate a actului creator ne cer o implicare totală. Scriitorii, ziariștii — ca ajutoare de nădejde ale partidului — slujesc presa doar în măsura în care cunosc realitatea se situează de partea progresului, a omeniei, afirmă spiritul comunist activ, militant. Calitatea contribuției de opinie, de gîndire și talent a unei reviste se conturează tot mai distinct odată cu trecerea timpului. Partidul ne cere opinii principiale, ferme, combative pentru ca normele de viață comunistă să devină în conștiința întregului popor resorturi de gîndire și acțiune socială. " Pe acest drum este angajată azi, Cronica. Ion ȚÂRANU Dragi tovarăși și prieteni, Să facem totul pentru a realiza cu deplin succes planul pe anul 1980 și pe întregul cincinal, pregătind, totodată, temeinic, trecerea la cincinalul viitor, asigurînd traducerea în viață a istoricelor hotărîri ale Congresului al XII-lea al partidului, a mărețului Program de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintarea României spre comunism ! Fie ca noul an să aducă tuturor popoarelor izbînzi tot mai însemnate în realizarea aspirațiilor lor de progres și bunăstare, de dezvoltare liberă, de colaborare și pace ! Cu prilejul Anului Nou, vă urez tuturor, dragi tovarăși și prieteni, succese, satisfacții și bucurii cît mai mari în muncă și viață, realizarea dorințelor și aspirațiilor de mai bine, multă sănătate și fericire ! In aceste clipe sărbătorești, vă adresez, dragi concetățeni, urarea tradițională „LA MULȚI ANI !“. NICOLAE CEAUȘESCU Din mesajul de Anul Nou adresat întregului nostru popor la posturile de radio și televiziune 1 м [UNK] [UNK]т [UNK] [UNK]тЯ [UNK] Sculptură de Eftimie BÂRLEANU Foiletonul, dicționarul și etica actului critic ste de la sine înțeles că, pînă la un punct, codul etic al unui dicționar literar este același cu al criticii literare în general. Doar dacă, ceea ce mi se pare o eroare, un dicționar nu este considerat operă critică. Desigur, ne aflăm aici pe un teren foarte labil, în care controversele găsesc un cîmp larg de desfășurare. Oricît de „sec“ ar fi, dicționarul rămîne în cele din urmă un act critic, fie numai prin scara valorică pe care o propune (sau pe care nu o propune). Specie critică, deci, dicționarul literar cunoaște la noi în ultima vreme o atenție cu totul aparte, comparabilă cu aceea acordată, tot la noi, din totdeauna, foiletonului critic. Nu este singurul lor punct comun. Amîndouă sînt cuprinse în massmedia și de aici decurge o sumă de alte asemănări, mai ales în ceea ce privește deontologia. Nu am în vedere „critica etică“, ci atitudinile față de operă, la care, cu sau fără voie, sînt constrînse ambele feluri de demers critic. Legat indisolubil de revista literară ori de ziar, foiletonul are o largă răspîndire, își propune să contribuie la formarea unei opinii literare, la modelarea, la corijarea ei. Și aici rolul său este important, mult mai important decît al volumelor monografice ori pe probleme și teme. Oricît ar fi însă de independent, foiletonistul se supune unei opinii publice deja formate de o serie întreagă de factori, între care și de foiletoniștii precedenți. Pe acest tărîm, pasul înainte se face foarte greu, intr-un ritm insesizabil uneori. Nici dicționarul literar nu săvîrșește, în linii generale, altă operație. El clasifică, ordonează, pe scurt , face un bilanț care reprezintă punctul de vedere al unei generații. Un punct de vedere care nu se situează atît la nivelul ierarhiei, cît la acela al modului de receptare. Foiletonul și dicționarul, oricît ar părea de paradoxal, sînt, vorba lui Macaulei, „our Literary Tribunal“. Judecata apalajul amîndurora și nimeni nu le Icest drept. Numai că o asemenea îițeleasă în mod deosebit. Serge J ține că critica literară pornește eșecului ei, a conștiinței că are elă de a afla adevărul. Prin forța |H:onul ignoră asemenea nisipuri . Ieste să afirme — cuprins fiind al absolut al propriilor aprecieri, lui, donquijotescă, nu este totuși iterar se preface că ignoră te^se mișcă și în această nepăsare paterii toate riscurile, își spune vener^!Tu aceeași suspectă siguranță dictică esi poate judec Doubrowski de la pr neputința lucrurilor, mișcătoare de ele Lupta lui, inutilă. Dicțion renul pe delice, puncte ca și foiletonul. Floretist agil, foiletonistul atacă, aș zice, a bout portant. Intr-un dicționar, sprin Dan MANUCA (continuare în pag. 5) E Fruct solar Sînt fericit că flautul există Și din adine ajunge iar la noi. De fiecare dată ne găsește Mai grei de nemurire prin eroi. In lanul nostru din iubire crește Deasupră-ne un fruct solar Și casele ni-s veacurile toate — Deci o iubire fără de hotar. O floare pe cămașa grea de suflet Pămîntul cîntă în acest exod Nemuritori în limpedele cîntec Sub streșinile universului de rod. Cătălin BORDEIANU Tabletă de scriitor File de aur e abușirea, alergînd, pa Itinînd, schiind, călărind, cu vaporul, cu trenul, cu automobilul, cu aviocu racheta sau chiar cu trotineta și în ultimă instanță într-un car cu boi (pictați de Grigorescu) Anul Nou ’80 a bine-venit la fereastră, copil colindător, fiu rătăcitor cu vorba dulce-amară, purtînd un rucsac (vechea tolbă) scrisori de acreditare și săgeți, boabe de grîu numai bune de pardosit țărîna și artificii pentru a bucura copilăria, un glob oarecum turtit nu numai la poli ci și-n alte zone — luminate de jocuri care nu sînt întotdeauna de artificii, dar altul mai bun nefiind trebuie să-l acceptăm pe acesta, în speranța că ramura de măslin (din mîna copilului) va crește necontenit, înfășurînd odată și odată, odată ca niciodată, cu frunzele lui aromitoare și pașnice, întreg Globul, lăsînd să vorbească muzele, să rodească podgoriile, să crească tijele de oțel ale crinilor, făcînd armele să tacă, spre a se auzi numai sunetul plin al pădurii și „înaltul sunet al perfecțiunii“. Excedat din matricea Timpului, Anul Noru 80 dezleagă și apropie între ele generații, trage linie de trăsură aurită de la scara lui Burebista pînă la cea a regelui poeziei, Mihai Eminescu, — „O candelă subțire sub bolta cea înaltă / Lumină peste regii cei dacici laolaltă“ — și de aici mai încoace și mai în vremuri imemoriale, pînă la curtea domnească a lui Mihail Sadoveanu, cel care ne-a deslușit calendarul cerului și a fixat în formule psalmice legile de taină ale acestui pămînt. Să fim atenți , la o distanță de 30 de ani — cît, în alte locuri, un război ceva mai lung — pămîntul românesc și-a sintetizat forțele, sevele spre a da iarăși ființă unicului, irepetabilului. Anul Nou 80 are în calendar file de aur. Nicolae TURTUREANU nul, ш O nouă calitate a vieții materiale și spirituale Interviu acordat de tovarășul PETRU ENACHE, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Iași Stimate tovarășe prim-secretar, ce a însemnat, în cronica Iașului, anul 1979 ? Pentru locuitorii județului Iași, ca dealtfel pentru toți cetățenii patriei noastre, anul 1979 a fost și va rămîne un an de referință, cu rezonanțe adînci în istoria națională României, în dezvoltarea sa asacendentă pe coordonatele făuririi societății socialiste și comuniste. Viața politică a întregii națiuni a fost dominată în acest an de desfășurarea lucrărilor Congresului al XII-lea al P.C.R., care a analizat în mod strălucit, realist și științific, activitatea desfășurată de întregul nostru partid și popor, în perioada ultimilor cinci ani, pentru dezvoltarea economico-socială a patriei, pentru ridicarea României pe noi trepte de progres și civilizație. Totodată, Congresul, prin istoricele hotărîri luate, a stabilit linia politică generală și orientările fundamentale ale dezvoltării societății noastre în următoarea etapă, ale perfecționării, planificării și conducerii științifice a vieții economico-sociale, ale dezvoltării democrației socialiste și înfăptuirii neabătute a Programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. Lucrările Congresului s-au desfășurat în anul sărbătoririi celei de a 35-a aniversări a revoluției de eliberare națională și socială, care a deschis o epocă nouă în istoria patriei, epoca împlinirii idealurilor de dreptate și libertate pentru care au luptat și s-au jertfit numeroase generații de înaintași, epoca afirmării depline a dreptului sacru al poporului român de a fi liber și suveran în țara sa, făuritor conștient al propriului său destin socialist și comunist. Hotărîți să întîmpine aceste două mari evenimente politice ale anului cu rezultate deosebite în toate domeniile vieții economico-sociale, comuniștii, oamenii muncii de pe cuprinsul județului Iași au acționat cu elan, pasiune și dăruire în muncă pentru înfăptuirea sarcinilor economice pe anul 1979, cît și cele pe întregul cincinal, pentru crearea condițiilor necesare CRONICA (continuare în pag. 3) ® Alecu Al. creației" FLOAREA : „Cotele „Cinstirea bilanțului bogat al anului 1979 și devansarea cotelor ascendente programate pentru 1980 se suprapun acțiunii de trecere la o nouă calitate în toate domeniile vieții economico-sociale“. „Dacă condiția indispensabilă a limbajului poetic este de a înnobila vorbirea curentă, această obligativitate devine prioritară și dominantă în limbajul dramatic“. Despre esența și condiționările acestui limbaj se ocupă autorul în articolul din p. 5. ,între sociolog Paul BALAHARgie și estetică" Integrat în viziuni diferite, conceptul de creație se relevă a avea o istorie. Intre sociologie și estetică se înscrie demersul lui Tudor Vianu care urmărește, în Istoria ideii de geniu, reprezentările creației. • Al. I. FRIDUȘ : „Artă și știință" Mai complexe astăzi decît oricînd, raporturile dintre artă și știință se cer descifrate din perspectiva comprehensivă a orizontului contemporan de cunoaștere, însumînd, într-o fecundă complementaritate, toate domeniile afirmării umane. " Mircea MANCAȘ balului dramatic" .Estetica iim