Curentul, octombrie 1928 (Anul 1, Nr. 258-288)
1928-10-01 / nr. 258
t iz- o-n Cine dorește să posede un Pian bine reparat sau acordat se adreseze la FABRICA DE PIANE H. SPUNDER Str. Uranus 111 Fost prim-maestru la Fabrica de Piane Bechstein din Berlin Tel. 04/74 boturi de 9er ^ daturi de 3Sron$ # întari de Copii găsiți la Vizitați expoziția permanentă de Lămpi HKtrluustra ți mioare de mătase cari se vând cu prețuri de fabrică la „ABATJOURUL"« Cal. Rahovei Mo. 98 tarea £osmer UENiteT Laureat din Berlin Str. Curiei 20 Consult 91 $1 3—1 fabrica de J Tlobil# Sutoianjillarcus 68 Str. Sfii.Jipostoli^1 Cititi zilnic „Ramca” •a a> lOMLE de PRIMUI. RÂNL I anume dormioare, sufragen lanturi ne saon, sezoane, teamur etc. un mare acortiment w menteni -o enog’int do MOBlJv „V, I >n u„ CRAIOVA Str. Unirii Palatulut inerv; ''nvităm pe mm s'imato ama'or iț mob'ii rlin CRAIOVA *1 >STGHIIA in prăvălia noastri ;me n nenea mobilest nont/rr. , Prețuri al condiciunl mvanfolonac Doriți a primi gratuit primul număr din care va apare in curând sub direcția domnului VICTOR EFTIMIU și cu colaborarea domnilor : SADOVEANU, REBREANU, GORUN, MAURICE DEKOBRA, CLEMENT VAUTEL, EDGAR WALLACE, etc.? Trimiteți adresa Dv. Editurii IG. HERTZ, București Cal. Victoriei 3, care vi-1 expediază gratis și francom PATE FARA. MICI O DOBÂNDA vă puteți procura ori ce fel de mărfuri cu mare înlesnire de plată. Haine bărbătești de țgaia și de comandă. Mantouri de damă, Haine de piele, îmblănite și neimblânite, Blănuri, mătăsuri, Stofe șifoane, zefiruri, Indianuri, barcheturi, Incălțăminte, mobilă, etc. La RENUMITUL MAGAZIN lANCII PENCOFICI Str. Doamnei 18, fostă Paris Telefon 36/78 Atelier special pentru croitorie. Croială ireproșabilă Se execută întocmai unifoma nouă pentru d nii Ofițeri de t'cluf* ELANOFELE (PILULE)' FORMULA ILUSTRULUI PROF. DT G BACCELLI CONTRA /• FRIGURILOR^ PAWSffiE Mudecare* asigurată dupat 15 zile de curs f 3 ULERIS C.Mn.ANO COhlI.ELIOMAC EXCLUSIV PENTRU KODAHIA G.CENTONIE BUCUREȘTI. BUL.BASARAB 37-TEL. 500/® A. te arendat imediat în mod separat 1) 228 HECTARE în gara Ghimpați jud. Ialomița. 2) 115 HECTARE moșia Sărăteni lotul 3 fostă proprietatea Tui A. Pană. jud. Ialomița comuna Bunu prin gara Bucu. 3)72 HECTARE din moșia Cocargea lână gara Bărăgan comuna Cocargea jud. Ialomița. Amatorii se vor adresa la Banca Eftimiu & Co. din Str. Lipscani No. 20. S’au la Bosniei Paraschivescu, avocat din Str. Traian No. 171. . ■ rox m"; TiUti Teatrul Alhambra Toată săptămâna se va reprezenta comedia muzicală „Fritz"! ? « wf* rm TOAMNA (Continuare din pagina I-a) mina lămpilor aprinse mai devreme. Și doar câțiva copii mai aleargă pe aleele de la «bosea», supraveghiați în treacăt din limuzine de ochii distrați ai mamelor, cu prunelele de culoarea frunzișului livid și resemnat. Aleargă cu capetele pe spate, gonindu-se chiuitori, copiii. Și peste câțiva ani, când ne-or ajunge din urmă, au să meargă și ei cu capetele spre asfalt. — nepăsători ca și noi la magia toamnei, a contururilor și a culorilor. Ion* iif Smîtrescu —-------XOT----------- DE LA OPERA Dîseară Duminică Opera Română reia populara operă a lui Verdi, Trubadurul (Trovatore) cu d-nele M. Cojocăreanu și M. Snejina, d-nii R. Vrăbiescu, M. Săveanu, B. Steiner. In actul III, mare balet cu d-nele Dobieczka și T. Steinfeld. La pupitru d-nul Eg. Massini.« Mâine Luni se dă pentru a 2-a oară Napasta, dramatica operă a lui Sabin Drăgoi, cu d na Lucretia Enescu, d-nii Oh. Folescu, V. Rabega și FT. Dumitrescu și pitorescu balet din Prințul Igor de Borodin. La pupitru d-nul A. Alessandrescu.w Marsi, 2 Octombrie, Opera reia adorabila operă bufă a lui Puccini Gianni Schicchi. Spectacolul va fi complectat cu minunatul Petuca al lui Strawinsky și baletul din Prinț,ud Igor. D-na Franca Elda, cunoscuta soprană de la „San Carlo” din Neapole, va cânta Miercuri la Operă, rolu titular din Arte.. “ji Opera Română din Cluj va prezintă în Octombrie pentru prima oară „Manon’’ de Massenet. Cronica cinematografica Căi greșite Domeniul atât de bogat al căsniciei moderne, cu întregul lui convoi de intrigi și neînțelegeri, isvorîte din concepția putredă a societății de azi, a fost și continua a fi, cu succes, explorat de autorii de filme. Tema e vecini e aceeaș : unul din soți trebuie să devieze la un moment și de aci, conflictul, adică partea căreia i se acordă de obiceiu cel mai mare interes. Rareori un realizator, orientat după mentalitatea post-belică, se ocupă îndeaproape de studiul psihologic al personagiilor sale.. . Or, iată tocmai ce-și propune regizorul G. W. Pabst. Eroina scenariului său e o femei enigmatică. Capricioasă în aparentă, bolnavă în realitate. E nemulțumită de viața pașnică — deși suficient de îndestulată — pe care o duce cu soțul ei. Nu vrea să conceapă ocupațiile acestuia. Pentru ea totul constă în distracție, zgomot, exuberanță... Și de aceea într'o culminare a crizei nervoase care o stăpânește se decide să-și înșele bărbatul... Dar, când, împrejurarea o pune în fața hidoasei realități, în care înoată gemenii viciului, murdăria și turpitudinea umană o desgustă, o îngrijesc... Criza de nervi — această lăuză, fatală adesea în viața femeii — i-a trecut. Soția neînțeleasă, capricioasă, de odinioară, a detenit exemplul blândeții și cumințeniei... Arta cu care Paril a știut să regizeze banda, urmtrind, în acelaș timp, evoluția viciului în individ și interesul intrigii, se întâlnește foarte rar pe ecran. Natural că dacă Brigitte Reimn ar fi dispus de resurse atât de bogate în a interpreta un asemenea rol de fină compoziție, atribuția lui ar fi fost mult mai dificilă. Acest „drac de femee,” — cum a supranumit-o cândva un mare critic german — te subjugă, te famecă până la extaz, cu originalitatea și talentul ei... • E bine că mai simt regizori, cari să se gândească puțin și la arta adevărată, lăsând pe planul secundar efectul ușor, superficial, caracteristic filmului în genere. Primul păcat— Dacă literatura germană de după război prezintă foarte des simptomele unor puternice tendințe către modernismul realist, —• această formă nouă de viață cu amenințări de abrutizare pentru idealismul menținut încă, pe alocurea — nu-i mai puțin adevărat ca majoritatea filmelor pornite din Germania și inspirate din aceste opere literare, își păstrează în totul acelaș caracter. "• Nuvela lui Zweig, intitulată „Angst’* și considerată ca unul dintre cele mai interesante studii asupra concepțiilor de viață modernă, nu-și pierde câtuș de puțin din valoarea inițiala, transpusă fiind pe ecran. E drept că realizatorul i-a împrumutat oarecare originalitate prin mici modificări de acțiune și montare. Sunt însă binecuvântate și riguros impuse, adeseori, unele schimbări. Regizorul trebue să țină seama de mentalitatea spectatorului. Că doar el e supremul critic... Dacă bărbatul ar ști să satisfacă toate capriciile femeii, nu* mai exista conflicte conjugale. Atâta numai că femeea din zilele noastre e prea pretențioasă și bărbatul prea dezinteresat. Fondul individului e acelaș. Greșelile sunt ieșiri spontane determinate de mediu. Viciul nu se naște, se formează... Și remușcarea vine numai atunci când știi s’o provoci... Re o astfel de temă e brodată intriga filmului cu care noul cinematograf „Elite” își inaugurează stagiunea. Utilizând toate mijloacele și născocirile cele mai curente ale thnicei, realizatorul a reușit sa impună meritul unei producții excepționale. Distribuția, prezentată într-o formă perfect adecvată rolurilor, o consacra definitiv vedetă pe Elga Brink. Pe de altă parte, Bruno Kastner, acest obicinuit intrigant al filmului german dovedește că poate să creeze un rol de june tot, astfel ca umil de „vilam” Gustav Froehlich, Henry Edwards și Vivian Gibson, au complectat cum nu se poate mai corect ansamblul. JEAN VULPESC!U CARNETUL ZILEI „Paris" CONFERINȚA D-LUI PEYTAVI DE FOUGERES In fata unei săli arhipline — d. Peytavi de Fougeres —■ un distins ziarist și sincer prieten al României, a vorbit despre Paris. Aceste două silabe magice evocă d-lui de Fougeres o mulțime de imagini încântătoare. Cu o dicțiune impecabilă, cu o însuflețire rară, conferențiarul face să se perinde în fața ochilor încântați ai auditorului, toată viața Parisului — cu străzile lui forfotitoare de Femei spirituale și vesele. Cheiul stâng al Senei — cu viața de școală — cu studenții muncitori, cu buchiniștii atât de adorați de Antole France, cu grădinile sale — pentru care Parisul are un cult deosebit. «Grădinile Parisului au o fizionomie și o psihologie proprie». In câteva imagini poetice nedescrise apoi viata în Montmartre cu celebrul său cabaret «Au Lupin agile» —constatând insă cu melancolie schimbările timpurilor moderne. Oricare străini intră în viata Parisului — imposibil să nu împrumute acel spirit caracteristic acestui oraș. Cu o voce agreabilă de soprană leveră, d-na Novitza a cântat câteva romanțe franțuzești — acompaniată de d. G. Filionescu. Teatrul Intim Vineri, 5 Octombrie, ora 9 seara, se deschide prima stagiune a noului Teatru Intim, din bul. Schitu-Măgureanu No. 4, cu delicioasa comedie „Amantul de Carton” , de J. Deval, tradusă de d. Ionel Țăranu. Distribuția cuprinde numele d-nelor Marietta Rareș, Tantzi Săndulescu, Suzana Pienaru, etc. și al d-lor Costică Toneanu, Leon Lefter, S. Sidery, N. Stroe, etc. Reținerile de bilete se pot face de pe acum la agenția Comoedia din Pasajul Imobiliara (Calea Victoriei). —-----TO* —----------— Teatrul ,Regina Maria** Repertoriul de la 1—7 Oct. 192S Luni, 1 Oct. Manasse ; Marți, 2 Oct. Manasse ; Miercuri, 3 Oct. Manasse ; Joi, 4 Oct. Manasse ; Vineri, 5 Oct. Manasse ; Sâmbătă 6 Oct. matineu : Omul care a văzut moartea ; seara : Manasse ; Duminică 7 Oct. mtineu :1 Manasse ; seara : Manasse. ȘTIRI ARTISTICE Comp. de Reviste a Teatrului „Scala’’ Direcția Pizone-Kaaner, anunță ultima săptămână a formidabilului succes „Să nu te superi că te înjur” care se joacă azi pentru a 123 oară. In curând :i „Ca la mama acasă” de Nicon, Nican, Bodin. Spectacolele zilei Azi 30 Septembrie 1928 OPERA ROMANĂ: «Trubadurul». TEATRUL NAȚIONAL (matineu) : «Omul de zăpadă», cu d-nele A. Gusti, P. Ionescu. Mohor și d-nii N. Soreanu, Bălțuțeanu, Finteșteanu,, Stăncescu. Seara : «Femeia Mării», cu d-nele M. Filotti, Cleo Pan-Cernunțeanu, Lulu Cruceanu și d-nii P. Sturza, Calboreanu, Critico, Atanasescu. TEATRUL REGINA MARIA (matineu și seara) : «Omul care a văzut moartea», cu d-nii Tony Bulandra, Maximilian, Talianu, Finți și d-nele Tantzi Elvass și Corina Barbu. TEATRUL MIC (matineu și seara) : «Cabaretul», cu d-nele Leny Caller, St. Alexandrescu, Wauvrina și d-nii I. Livescu, M. Constantinescu, Călin, Ghibericon, Theo, Timică, Decu. TEATRUL ALHAMBRA: «Fritz», cu Leonard, R. de Sassy, Channel și d-nele Zamora, Cuiava-Barozzi, Caracioni, C. Dimitriu. CINEMA SCALA : Revista „Să fiu te superi că te’n jur” și filmul „Puterea iubirii” cu Marie Kidd. CINEMA TRIANON : Frații... „Trădare”, cu Jetta Goudal, Victor Varoni 1.. Schildkrant și Simphonia unei Capitale. Minunea industriei germane, concert simfonic Jacob - Jaz. CINEMA CAPITOL: «Manon», cu John Barrymore și Dolores Costello. CINEMA LUX : „AIlo Viena” cu T.iana Haid, etc. CINEMA SELECT: „Căi greșite” (Crise) cu Brigitte Helm și Jack Trevor. CINEMA LIPSCANI: „Alteța sa dansatoarea și Rasputina”. CINEMA BOI IEV HI > PALACE: „Căi greșite” (Crise) m I Brigitte Helm și Jack Trevor. I CINEMA MARNA: „Cineul morții”. / , TJnul 1 Octombrie 192k O antologie de melodii populare De câteva zile a sosit în țară, atras de frumusețea și importanța melodiilor noastre populare, profesorul Pernot, care, are o mare dorință, aceea de a începe culegerile pentru o antologie de melodii populare europene, în sud-estul Europei. E o mare cinste ce ni se face, începând cu noi. Domnul Pernot e profesor la Sorbona și inițiatorul și directorul Institutului de muzică populară. E autorul mai multor studii asupra literaturei neo-grecești: Etudes de littérature grecque moderne , Anthologie populaire de la Grfece moderne, Melodies populates greques, iar acum publică revizuind și complectând : Bibliographie Hellénique a lui E. Legrand. Acest neobosit cercetător avela noi cu o întreagă uzină, nu cele mai perfecționate aparate de înregistrat melodiile și pe deasupra a mai adus în sufletul său o nețărmurită dragoste pentru poporul românesc și cea mai bună părere pentru cântecele noastre. Mare mi-a fost mulțumirea sufletească auzind aprecierile profesorului Pernot : «Doina Oltului e unul din cele mai frumoase cântece populare ale Europei». Pentru a putea lucra, d. Pernot ne cere și nouă o mână de ajutor, un pic de atenție. Depinde de atenția pe care forurile noastre i-o vor da, depinde de ajutoarele pe cari autom.; file, i le vor pune la dispoziție, de acestea depinde felul cum voi fi înfățișați în antologia pe care o pregătește d. Pernot. Să nu uităm că dând un pic de atenție, o mână de ajutor d-lui Pernot, avem prilejul să ocupăm unul din primele locuri în antologia de melodii populare europene. B. M. THEODORESCU Atletism INTALNIREA GRĂNICERILOR A doua zi, a armatei se desfășoară pe terenul C.N.E.F. Succesul repurtat ieri, pe concursul grănicerilor credem că va atrage și astăzi, pe iubitorii de întâlniri locale și disputate în extremis. Iată programul :" Aruncarea lanceh Săritura în lungime. "Aruncarea grenadei. Săritura cu prăjina. 400 m. Fond 3000 m. Ștafeta 4X100. Bootball. Distribuirea premul Box ASTA SEARA. LA ORELE 9 LA ARENELE ROMANE Astă seară la orele 9 Arenele Romane, vor fi din nou teatrul unor întâlniri interesante. ^ Tn primul match Axioti se întâlnește cu Moldoveanu. Credem că datorită vigilenții cu care Axioni știe să-și plaseze loviturile, va câștiga-Ion Mihail se întâlnește cu Pică Schwartz în a doua partidă. Lupta se anunți interesantă. Indicăm : Ion Mihail învingător la puncte. Chiriță Dan se întâlnește cu Helgiu. Partida echilibrată din toate punctele de vedere se anunță ca foarte interesantă. Nu este exclus un match nul, întrucât, Steinbach, a anunțat telegrafic că-i este imposibil se deplaseze fiind bolnav, întâlnirea sa cu Spacow, a fost contramandată. In locul ei se întâlnesc, Biond cu Călinescu. Matchul pontează drept revanșă. . Ultimul match, va opune lui Pavelescu pe chalengerul campionului, Vasilesci- , JMxSm-: Pavelesct, cl știSitor 1« puncte.* Paris. 29 (Rador). — La f®nipionatul mondial de box, g*«u Ordinea spectacolelor la Teatrul National Luni 1 Oct. «Mult zgomot pentru nimic», Marți 2 Oct., «Femeia Mării». Miercuri 3 Oct., «Principesa Turandot», Joi 4 Oct. (matineu), «Viforul», Joi 4 Oct. (seara), «Femeia Măririi» ; Vineri 5 Oct., «Mult zgomot pentru nimic. Sâmbătă 6 Oct. (matineu), «Viforul». Mării». Sâmbătă 6 Oct (seara), «Femeia Duminică 7 Oct. (matineu), «Principesa Turandot». Duminică 7 Oct. (seara), «Mult zgomot pentru nimic. Luni 8 Oct., «Principesa Turandot» Stagiunea teatrului Național din Cluj se deschide Luni seara cu piesa : „Vlaicu Vodă’’ de Al. Davilla. SPORT Biogradski-Juventus Al doilea adversar al echipei din Belgrad, va fi formațiunea roș-albaștrilor cu care se întâlnește astăzi. După rezultatele dobândite de ambii adversari putem prevede spectacolului sportiv de la Komcomit, o reușită deplină. Echipa iugoslavă, ne-a arătat în matchul cu universitarii calități deosebite. Jucători de o conformantă atletică, posedând un joc științific au reușit să capete simpatia pu Micului, gippoffitor. Ultimele performanțe ale roșălbaștrilor, nu pot forma ~ lini" de pronostic. După ce au câștigat matchul cu Banatul în care ultima era vavorit, a pierdut Joi contra „Legya’’ o partidă aproape câștigată. Rezultatul este în funcție de formația pe care o vor prezintă. Dacă Laky va juca centru înaintaș iar Dobo portar, isprava de Joi, va avea reeditare. T. M. laterană, franceză Bontis lliiiesc la puncte, în 15 rânduri, p« »m» ricanul Canzoneri. Foot-ball JUGOSLAVn IN CAPITALA Beogradski S. C.—Sp. Studențesc 9 :1 (5 .) Partida a fost lipsită de istoric, căci afară de surpriza marcărei punctului de onoare în secunda 80 a primului minut de către Pașalega (Sp. St..), restul jocului s’a petrecut în careul de 16 m. al universitarilor. ' Despre învinși nu putem stam deci că »’au prezentat 'cu .Viyietta*.. •t toate zile târei și lipsit de orice legătură. ’■ timi «gurul jucător care s’a remarcat fost portarul Bertamo. Fostul echipier al Gloriei (cat. III) a furnizat o partidă, apărând multe puncte sigure, înaintarea absolut inexistentă, iar Oțeleanu a făcut o impresie rea jucând brutal ca niciodată. Jocul oaspeților merită toată lauda. Deși echipa i-a prezentat, după spusele însoțitorilor cu cinci raserve, totuși a reușit să domine net tot timpul. Buni tehnicieni, având o pomplectă legătură între toate liniile, ar fi putut marca și mai mult dacă Studenții nu ar fi jucat l / apărare. Au muncit prea mult, și nu este exclus ca din această cauză, în material de mâine să fie seniori handicapați. Ne-a plăcut de la oaspeți Ștefanovici, Popovici (fundaș) și mai cu seamă Tirnanici, un extrem !, dreapta de talia lui Tänzer. Beograăshi, Stoianovici. Arsenievici, Popovici, Marînkoyici, , Stefanovici, Tomasevici, Tirna- } nici, Marianovici, Sotirovioi, Po povici II, Naidanovici. Sp. Studențesc, Berzumé, Deleanu, Constantinescu (Rusen), Seul pilide, (Constantinescu), Oțeleanu, Armașu, Kluge, Pașalegan (Antorozi), Vălcioi, (Vergile M. * Mame, D-l Mitty Niculescu a arbitrat magistral Eri s’a ținut în pavilionul de box dela Boncomît o constătxirne intimă a arbitrilor din Capitală. Nu s’a comunicat altceva decât că a venit o circulară confidențială” drda Arad, care conține după câte știm „instrucțiuni înedere, grevei generale a arbitrilor. S’a încercat cu această ocazie pulsul solidarităței cavalerilor fluerului. ilor pri’e dste Băneasi DUMINICA 50 SEPTEMBRIE PRONOSTICURI Pr. Hagiești: Noii me tangere Bambina Mia, Paltin, Pr. Mierlari: Ready, Csintalan, Curcubeu Pr. Bragadiru , i Seteiie, Mușat, Pronto: Pr. Ch. Vivian, Răduta, Kenyes, Vaduta Pr. Charbonier : Fadol. ... ni? Soare Răsare: Pr. Vifor, Vântură țâră, Bucur, Coca, Pr. Nucet, Domnița, Pitzitem S’o vedem-