Curentul, martie 1929 (Anul 2, nr. 404-434)

1929-03-03 / nr. 406

X In fe/Hftthjfffii mSsifh Bf­r ceti etit Un înfăţişat adevărata situaţiiî a înfometaţilor din Basarabia. Mitiţi ţin cetitori dbtiBur că Sk titflTfî tfjf­kpițn sd mi tn­­mmmtk hmm ţestrierea attor túraie Ai tmmktti YdbVlhd­il dk foafiik, alergând in tezordihk ft zăpăcite titlpR Hfhtiă: te 6br. fi astefiUii $$ 88,iâ dfsefierea Soardelor cu ochii injectafi de sufe­­tinfâ, Urlând pt ttidtk käfärftk Sbh­­'jfâ fării și cotiira Slăpdhitki titiaer t/te. de acaio. Pe ntra Binele tieăărului fteiffrt, pin tent fericiţi că 1% prăVurtUri b iciilHzie. că atarea de Incrnri Hit 6 Biinti­ tă ta ae puled pt'etid­ăniplnaj t& dblb început până la sfârșit, adică până fR VW implicit și tmt Mi Böilfic, btnl ra depăhtit pt bátrat cetei hai tötidanttmbile n­éfjuyehte, eM \­snntt trdtbäeät, bar de act; Bänti 6 Bbte hiönedä țolitică eftină pe tema unei r­enb-' răciri, de aci pătiă a înfiora inimi- V thturoru bă in îitisiifdbid csi'c Un tuleau Ui caré clbcoteftk, revolta pricinuită de foamete, este de bună teamă nu numai o greşeală, ci o a­­devarata crima. Să-ha speculăm ! Foametea # Ixiger na ii plt ppeeaia politiceşte și, in tufiiert­­cmnea vni, țăranul basarabean nu încriminează ps nimeni: He-* -----«âliri revolte. Baca nu incriminează eî, ăi ce «â inventăm noi? Altele sunt sifttațiile tare neli­niştesc în Baââraîfla, și aceste turnații nu se datoreste btestâmîl­­lai BamnezeesCu ci oamenilor, că toată nepriceperea, la toată mi­cimea de suflet, cu toată lașitatea caracteristică lor, oamenilor po­litici. , deci, dacă ,pentru scopuri as­­cunse, nemărturiste, dar evidente, să ridicat vâlvă mare in Jurai Basarabiei, trecând peste răfuiala politică parlamentară și, peste controversele, Interesate din zia­rele de partid, .vom pâsC ia alcâ­in ir­ea uni contra fitÂîfeîf sâ if i indreptat r peifttei, ESrfau a?tti $1 M raatnMmA­­­entin că noi difit pântecele ță raliului Bâăardbna« dâte la pri­mej die.­­ trecătoare de an­toin­­teriț—ri âuftetui iui b­iti prîmej die nel'rtiaiferita. Facem acest reciuzrtoriu neutra ca o wm« Se e&iäbflefiäife« toată idme« șt sä iUceăpă o attfel dă muncă, ispăȘlndu-și greșatele* tinerică in Csrsatoa&la Vdfti procedă rhetbdie. Ptfrr nind dela stări de fapt constata i a issift jyii&lî per»ă—vom stabili primejdia $i arătând Vinovății, dă UbiS î ti­­fá­dul să tragem cdncluzii, care vor răsări firesc din expurierfefi hoastră. Stâlpii de popor ,sunt susținere ai­­ unui școala și biserica Să vedârfa Ifi Bááarábiá ddéft­á. testi stâlpi eiiiit bine împlântați In sufletul BSßbtfflidl. Am stat de vorbă cu foarte mul­ți preofi basara beni. Nu «m afât de VeFBâ cU fifetiriie ptiietihM. te predțejffl ale poporului Ha*« rabeni, pehírtt că — neoerent»­­cându.rife dtjpá deget — acele Figtiri preoțești ăscttttd ădeVâ. ful. Áld­itat de torba Cri pfSdțl umili de gate. Ei nu văd, nu concep, es bl i$Hca noastră trebuie si fie deo potrivă naţională şi ortodoxâ. Preoţimea umilă dip satele basa­rabene susţine câ biserică 8sîă ji trebuie să fie numai pravos­lavnică. . . ... Şi atiinci înfi­ gbârid preUţil . De ce nu strângeţi poporul să-l luminaţi ăâ itU rtta) fi# dlstdţ; iia aceasta Intre fii Aceleași bi­­serici, de ce nu vedeți că itfli. nii de nâăm ?i de ferfediUțâ ip& caieaia nelhii|tga feiigiUáii din sânul HiSeHcei I« dauna Statului, he táipahd toți, sterea tip : filaet­ica noastră prăvoSlSV* hicâ își păstrează obiceiul din bătrânii Fără altă argumenta­ție; Nu deli id sinul bisefeei ba- Mrâberie âeel sUflit dfe ehtut aldsM­­áeek străduință de a aa riidâiilft biserică. Dela costumul cu «aracter m­ăroslăvuie moa­ covit, până la circum­scrierea atribuțiilor preotului In ritua^ lele pttf Sacerdotate, totul res­­pirâ Uh âer străin, Ud carăcter , neidentificat Cu caracterul ria. ^'nioha! al restului Hisericei orto. Jose rtaționâiei lată ferestruică prin care putem privi fi Ințe­­lege agitația pe tema caiendaru !Ui și. pe tema pascaliei. Că Sânt excepții ? Gine poate contrazi­ce ? Dar tocmai excepțiile ve­­rifică regu­lâ. Două cazuri carafcteristice­­ Directoarea șCoaîei normale de fete did­eHişinău­ a chemat la lăsata de S3C sîatbfrnicită pflfl enciclica sinodală, pe Freotul Bivol ââ ffdpârtiseăscâ elenele. Sfinlța sa a refuzat. Când a fost să se înceapă po­etul mar® statornicit Bițti M. teiași enciclicăj EtfMiriartfi Chișinău a luat vacanță. Pen. im «E 1­fel îhceărcă o tei-crizá re t­ffspestârei mutilări as Stat prifi mphnMeă. MtCFttás ței ortodoxiei Și aceasta e o pri. stare; *-a» , Rtirilitd dt iei £» pfhdțMtt basarabeană pare impregnată nvers proportional cu pravos. ăWfrie. îfi­filitti tfiîiif fiâfFop. Hald cm dt maofi sm mm d» tmmi; pri» biserică, îti exi­­stența noastră cat Mafirt. ~ “­ Deocamdată ^Cgfistatăm situa i!S m$H: m* Idm stabili-o (flfeHofi ScMflâ ffBsflriRWana In ogorul școalei voift face 3‘ Uitări tot aşa fie âulterojise. S‘o HieiifMt silinţe lăudabile — sâ si tâwrtzemsâ mmitt imdfd­bedH cu sed­i. V­ir$­e eiludfia tor, cari sunt rezultatele ce a dat ? De­sz gur cd e fast nos ii ibipresiim­­nant so vezi defilând la mari zile nationale, la vizite regale ori mi­nisterialei tirm de topttast­itii­­btăcdU ih histnBie nationale. Out na aceasta i scoala basdbdtteam și nu acestea sunt rezultateU cff trebuie să dea. lipÂi* Imediat £tp& război ministftrul d?n­tastrP«î“ U frfațib ti» Basa­rabia o minunată echipă &e Învă­țători. Au pornit prin satele ba­im» * «stÎ oar$ 9* românească mane peli sntUeiasmului râu domol, el a năvăIit vd Ittieiattismul și nepasarea. Am întâlnit ii Bhișinău, pe sSiHe revizorstuiui școlar grupuri de învățători veniți să-și cer­­msti mm abila leafă de 2982 lunară, dir «eftteasnt» tecă pe cu feiller și 11 căști­­a8dr o clipă le lumfi țdm înfălnif pe acel Singur In școala mmm «r“‘ (témát m minium umm i­________ ■wâtii. JmKXLâ fír-M­Á «A Mal I , îmi rirrca Trccnta rítt r Se acßi* laser# S MM; pe tkre le c#*-’ feiafa m letitsoMSt ' Âttdt mm, ki tí éPrtípáiáf, că I temi tfécdf, ffíTT de htlM; tSríd t­áídi féafál te hufrff aceste áe ti eh ! Viiu și-a încasat Setttea este­­ mizerie, pentru eS dá’cá Cérti hátit défá fééitótaf, réwücffatur it trtefite te tdittitettir școlar cânte hal, iar acesta figureazâ term­at f­ie hârtie, căci oamenii nu plă esc „dările­­către Stat, necum nevoile scoale», a cărei im­por tanță i’o înțeleg, nici n’o pre­­țuesc. %%$& Tm m ii M ar aoffea scalp ne lum­b­ra ar su­fitt uiui mmm mm pmmi, gata să se mktiVism». nul trecut, pe tterfS, M Pțl­mit .te - „-------iterate mute at& EksáUm­­­erán dia vechie f regat­­­eSi dacă M-i mută, vor veni ed revoritecte es împuște pe ministru. Am pus pe seama unei men­talităţi bolnave ameninţarea a­­înţeles o decât d am văzut şcoala ceasta acum abia, când şi învăţătorul acela din pierdutul Sat basteSSeM. Singurii st/r­eri ăi sufletului Sunt­­preoţii şi învăţătorii. In Ba mMd nnnt §m es­te mod* f ucnAfh­­ái eUíHjl y rescaZd «c «spiiirțitic ixermntiiHi r iar cefan c redes te teteerle, te chip telbeirif. 1 te toarnă despe­­r«m trt serf let, Î A M criminal St când străjerii nU staU 0 veghe pe crei­elUrtte cetâței, Is­coada dttSmțtoâ-^,M»âif kitte (ie seariiâ, DBOfcOMDATA NU-táAf istpAtut te n mmm, cefetenie drfrtetff #e care §* uă­­trttMă Mtetitttrm rrf tMoto tor* bare ăl Wfiilifă,' fu «tetori d# mhtethitâ; ViSJhiâstrl. Rechizítorint fibtá fneepc. thh­ibtkiimm & MM^ Infre Prof $f Msfrn Rechizitoriu basarabean U m SKCoIatti!­ffiiZfiti InnI Infre pramtefnit și «sifonai, şcoala Bilsaraucaaa. vremi ne enniz­asm, vremi ne mizeríc. in loc ne enniziasm, revmia In­nvatafor casafta mm. ea _____tu­m» in­ dânfelâWfc Domi De torba cn fl. D. ft loanițesce Iffiperiand­ iestacsțiuni tăcute i ăfttltft fftfftru GerităilHi it — All Id 61­­7 (Jini; ä eheit in lóWfiHafe vferihtd etit Hasa rabid S­äU hiihlstrt len, Gi­­liöschl $i n, n. mmástr. D. D. R. loanitescu a facu­l fitteit tutui“ următoarele declarații: Cu privire la situația ce doiti­­r este ih trasafituiQ a-£ și n epue că sHlisfGcția ce se citește pS Jdța d­ihi tulUiUru de războiiU este cea m­di bună dovăd­â că toate știrile ataf mante lansate până acum știrii tendențioase. NU SMstă in Basar­a bid am UH mtebl­ebemiE. Pasă ktetfum m fm in M Mi bum mäittuhi. ksndm a cm âPifHoamtt. m. timma din inspecția făcută arată £n tif­­mala noastră Ia Nistru își face dmm fm mmm $i m m. u­tihSă fje nici 0 cdfHUHiltiUrk Uuise­­tibă. NU e&istá filet d dejectiune úr­­gdhibá: Cut put bfitmsb esti in îMttim. U­ttetti m pouttá bit köldatü ca Un pártín­e m clipitul edit. VutîiMis­­iuUl nit poalte prinde rădăcini prip­ite țăranii din Basarabia, ei ră­mân reci la toate indeium­irile ă­­cestora. Sd încearcă de către ultit dșteHti mu­it de suftere ca să ke facă propagandă pe tema schim­bării calefidatului cU luate că reli­­tjiă Hete uit pfHiblpiM cHIPcomu­­nist. Se găsește ici-colo câte un caz izolat care încă nu ne poate da yn­et mt matte de ki­tbl0tcm și tttt­oritălile își vor face datoria până a capăt. Nevoile populație* ■P6fm«& dm Summa %tfétá u­■ftfh — étté ideSSfat — de tipsii de dmm. ■■ tkvMtii a tuăt md imit măsitfm miră că ia bufă in UjiltbfUf­iteiter rfmmi. tu ibăte bs mm ithâdfdmti do sică § mptmeui muți c-a regiunilor înfometate, guoerndf PU iihrijit m lumfi imSmtäfW. ' hmiâ mu be ihn Ifiii ie dâ imifii gUWiWl M» hmm Ih däsätäblä 6i p­­rem mutră (Hsâmtinidé­in tim­­pul inspecfiei făcute n'ofti Ufiff: Mt fiteiff tfbferfi ttttPlă 3pur di Uf M­um&ratiB ji um ftohei mpim mi­­fmmt m bete mme. sttuttm mu taitmint# Bfiifto te edmti aekfitetm a câtorva judâțd «te BUeeefttet â. miitistri idautțeseu he declare că ctievtitunea aceasta se va­­dis­cuta într’un consiliu de miniștri Și se va cere părerea pariarh­eU­ tarifei bucovinein care vor ii Ben­­ma ji fn adest mp m A. mi««, închee d. D. R. Ioanitesch. f* Tewhftakeu ^iS«.---­ PEffcö£áNf4 — ti imeftotm m rie! semnSJU! eri tri ptm mslm di tsfifâ faplului el ffi» di mahmuri em c’efilați în tîififid! tefei bW Irtățid­af îfi regiune fi db/tilful ioF flgtertga M Mt mu. aii SHHâfiâ m 8 fîfei {tfet metumr­to dfe, diiF m seim tftiițt,­­fitted ee mmdâ s# ștf foții; mmjhi m « lifchiilat m fotul; țififi deaebfdfe­M de iueFâfi iâ șosete, Itimfi ce §*ti ÎfltFeFupî dili CaUM feeFtfiul; U țfdffo JIU muu ed fm FgpFfoiiț! de m­C‘i§îS(l Ifi SteVitie foF aitii tum»/.» Ia sfăPâritatea pietrișului necesar pentru pâváiei feSéfffaf; RBUUGEMa 'tÁUCI iiM fiLOR.­­ BtifeNÉI fíFFecdjrM m rméne (■■feseáhtis sít iisbdfiiffftífií te táti (JüFite rtHfflFiioFIiéfF S ttiät, mirt ä!­tete; ffläsdfä ci fiiifittetd eiffe-iijtete af eáréfoffigllor să fie redus tó «iifii ftfüf­t jfWSlbiî. -ceöeftrridatä au fost suptinute fia­mai Fáé Sitótó tóFă p8Fírtiár ISI ifi FeSace pFiVgsfo fW Felétófte fiit Séf butáiet eiiiiie: Ar ti hifie e§ iuiyfl biti Valea Jiului șomajului tiifie fa ffiafea eáhimtidf m m&a iS mm ttmtiii imm larilor de cârciumi șî deeie Să fie suprimate ce îti la. spate Cele mai ititilte imtftliteitletiie: .sâ se mâi »m te mem. eá mm cctiigfţ é ţÎFofeM fififîiâi de alfáié tár rofitâfiiliir hit íí-é (fai decât S útimmá parté. BöiáíNiGAl«- .» ifi um­s tin ui mmt tim patm mms­­tefuihi tie iffkwti âtiUifmtm *a m ifi­sttim tatifföf pfdtesfeftb­rte löf as mien et umstimâm rt­­­päöSHiui áufgiSfeá vi ft­iSpfti . ftg­­uepSft*. gátolvá contravemefiţi,. éáF ttuntári teái élén­ tí­m­áji ápítiás fiiftSUFíté 3é figtrafé. mutm fica I LEU CUVÂNTUL M. M. ASILIAL is. S. Ü £ NÚ: títw £ mmm Abuz de meredere Acclay rribwuâr to tréésc# de ju& smmm. ^ a mm ?f 'ÁM íne(ifávte,é; 4P Nfábtt- fél auiertWă' to Nie .Gm. A- 2 fm. pe UtiSf ttítscMérV k of tirnS rrfc!nisbí.fél pe SfmVMWú Jászafovics frtvinuit’i de aturz de íA’c/éctore' ín dauna soc. „Th­e ie­­vánní tmépiáitfji­.' MeaftT fiat ff *caet­at perisie t sil ST pdalf efe* li* fAllfrfWa L t» pe . ____ „ ....... ii iUUUafiiW a'AKW flUlCc JikiM JuUtiWf' (y ir^r spPCraw Care ratTC Oi n pTuOt M mSas Car# # 46» lă? s# dtp? totto# stoftifiilW AihcttenlW­ m toAiiri. c? iW‘ sHfrnm m cuiVotei' ce nu țttâf k &» toy dteif dacă­ vrea el sau dacă C infitW. See0 Wf * Calfei Afrțî- db CAtóliC eéágted écoteáhl'. aHMAeitiifl&i­ ee rém Manisaliatr­ orelor înaintate. áertsie tontrte a ni. ledinți)' l&i iighife immorde­­lârităț- 70* di* mm Cronica Judiciară „URANIA p»?*u CVTTUifnitVuf« J^EJ M Î Jrtâ: afef!“'vi«Hteito*^ft«^ e 1 ^edKfi'zfte^lV^ni d'­îui' ..fffoeurpc JBciAel* -rV!sL’ ‘“‘■i“ *** °-ma Petreschr .ă condiiuinaf la c&le 7 fanf i'nchisoare pe Cțir. fc^rofcan\V,'Giî*. nte și Sergiu DumitresCu, foști func­­fionă’ri lâ» poStS' etitf afatf ceiiStifiiV itii Asociație pcnfViF tâfdfâ&lfâti de man­date poștali?. i sustras1 CiSctmSdie ^tarc & mea^' ^nVru-T^affîi'oÎ ț 1 — !wea3t& msțîîtîr fiului' liV# mSh. iMn­­ fe.iiHg­­eHWidWdWibti.' A fdd­eftn* ..Bvedbrtf și! «viiiswrf ééiibv ismmmt; tovwtiip»-«? u n cTn și f AîÂP incMSoare' ißoj®SSlM&l^|irAb!AW eW spiWl AetWE* [ie (y'ip Popescu Ei .-uh ah;­­ÎhriiisoarepÎf (Ki'. Miihltru Manea, ambii' áeeap a#' ■ •;»- "f "............. tfmk to totehh# Cweiffltfov; Gereetorhv iav evi eMis st# ,e. suwa efe $.$$4 Siî racás’aní«? d’ife" Conl^Hadt'i^ 0 lO-CoS* lefliels? CoiSS’i itrff fiáiei, iar cel de áf dódteí saiífa ae dSw mattam tetmst și tm* m Wmí de am ídü® « li ela mini: externe Tribun­alul jvioff s'. 1-á to ceteptet“­ttfi jodtecátori ©fi. Sblbmohi^tf | -if Hm ZuntWeSni. U úted­&nfidti ftfl Ha secția IV a tribunalWiH- câte un an închisoare și 840.000 lei JjconVimihl* cri’ dezbát­­ rilh ih phocesul' desmmrí cím & $ít£S p^h; Ifrátöbé; MASfeaHHIR fii scdtora de e» fost director gieneraî al cbiVabilităței1 |a ascultat‘ cu itaartor d. ir^rtCat Gb. din ministerul a£,,é£Íéfne $ pe Ruse' F RSdulescu, Constantinesc^ fánétichár superior iá’ |l“| de la Banca Românească. „ această direcție m­eriim si la plata Irile au rămas în continuare din Ct­lZ, precum și la plata surrtet de 2.200.00fr tet dhsiiSyfite-Wi ei­­vtte către nenistertfi ale exterme. Déi* emmt* tette*téré attb aenzáré Ácénsié féntá­k to tedintte ef eu eti 3 admis următoarele .Abwurf­­e lui Gh. fitcșină,­ «gr* tette Céetdim. ..toviteift .íto Juki»­(tore. Cererifif été heti Afirttou sub de* Pettim umm tef raattdni. A ásv*­gentidui de stradă Aurel (•'öleseír. tn­­vídmi de' ctímá săvărșitir d­or néj­z- InftiáL í si» arlmis árpefor to ordfonwn­ța Itoți^âmrâW­áe. ífnrfraiegif' eg# fid espins erir­eé éé' ffbefa­fér Mim fitw to mimmé mmwi­dm,­­idfií f storéí. Atsfiter fOlftty: dfé d tfo­rtf cá Sfi' /ár cfé’ revotvéf pS frfáíi’éíktfl/t ííauuiftí Fecíriore Véir ea¥e' su’ra’ fertige ■hit. Yágoane to’­­tostoVitáse in gara. f­rd-Vi­rta-tol si to­ firm­ase nVa n­dahtí dé kreí faité: Ápéfers paréfirialis­ á fo# mtms am amm K iuátosd#' «* mrnijb Ai- Nta chNtou. delegat special la AMb < # cáhTIiíttef é?t eéVCátohtlfe ih* átentuéd săWrşiV rfe1 A. ftltf Gil«#' top fanate to érni fém Bucureşti'; » Á* fîist Hscultet eri­ cf. tean- Vn^rteSca1­­pt| delte asteteiW .ntJhWAMiiw­eavs # cto--1 clarcrf VftrtSPSbte­n­dhttttf, A­f d­Wrt# Sifr? -Ve recomande o garson­ieră pentru el.#S0etéte­*M in turul inet «eupnurt Sin Stun §itmi.­­ fii­m Mbm tst­­vi firito e ‘e&0dMiAirl Expozatura din Tălm­ațiu, £ Ca^ser cemsfs m mmm itt«(m em •Atcatortrf Hi im fsm Gtifrf? Bsipă eefeeUti de a^roape două Săptămâni, stabilindu-se complect vitmali* Mt Gtt/ftfr, rfe'eSfa â fos* nemi* m mami 44ti jcee m*-­­tmm tton kW fitsmésta.- 3 (éti Aéfdt- S? â. A. \ ' ?n. âiftef&tâ fötosá' ettmíe. pén­tín täpi'S cá sí­aT ihWsJf cff Éiffffi stiiirtt femif .Áééfiánií de eUptor. Aéteéfifte 4k se adóé id Glfgor. sfort trrnrteoterele ? te Fáfffdfá dé cdáádétew té zíiUFéf făfîrtafto. te-a te#i'toto » cW ist!ö­tes fdftvdrf# lé­ li ție care |.| íncártfí1­­ífrf# rfftofífé’ ifiíféprtedérí tridfiéfráté sád pa/fote. far* e­ i iféce te, regrâie to éli; báráttd eéfot­íw drépíí te id Se etli­táméin registru dé frrtefi to* fián i. sifiteír sdé dé érni.­ m máéi când pfînte» máfif­­triéV kitt tetetette htof frd fá d% m*éi. dfstespdrf cupoáriád n eefeFé’gilífÉSá áh­ríiáé ide­ásafér $?-» î-n^-uyit Atei» dé’ tef 33S0í* eu­­veméi éte ^iter dé teteW AhtelteiHWfesud. Am. iitţnmif fiteto&édm m MéfcaéWttm- íncfentnaf ^ s^linlVgto fin­ tiert Víwte *ft plastografieze semnă­­m toit tom­ ?mm fé á attoád M tei Sftfe­­­m M mte­ am hmm* 'm­ed álért Antoif Tfflfe’éS­,- «te tót' éé. inm­ormántare. f# léé éé #10 tói; éáfi #e­tf# ajiffor fari^fiél totf ttoflfef bú a áéhtm ácmt*»­­ted* t­ 2Á téí. Érte tetórtel éto ^or tof áí fi»? átteattei- «feto/ ritf i-# rtcfitoff (toeff 23# tor.­K+. » 8»;vtnrtJ iUU« A®. kml«1 1^-3 insuțir 3pOT ajTreOTTjr (re DB3TC ac'efdáf #mwei Imait time,* *&■ ia edi­­tMwm ca A fiteraftate. acesta B invinov fitate# str de șef ierarhic, însărcinat ori supravegteYet fftBdhBS fui t. filigor. l­a deterArrtát fe aceSta să-fi dea frânf m tiissá ihe-|teteHirri,. deși știa că fapta lui Grigor consti­­tue o incorectitudine neingăduită de lege. r*huts kJo f fimește pe Á . He inovățrt d, tidáe ! Infrunirea comerciantilor fihflifinfiet U «faicior imm­ itfmciew to meMfiim en €-*■■ pifáfá s‘au întrunit la Sediul „Uniunei“ dili-­laijiiflifjfit A’rt. iálsffr (tertț'W d-H» 1©» fTMAfifESCti -ad* tat de a smrnif BitfitítA siMuM- 0. AAE CRACIUNESCU denunță adunarei că stabilizarea monedei noa­stre (Săi..lábáei fi firtate ta cofă 31 Ști valută Oii/ âm cFfut tó o altă îrf­­trâwire d-lifi îKîhisârîi as finanțe .ei acest curs să fie aplicat și taxelor va­­flMte? tfffî îrtțFte# — spâne d-Sâ —€it mâ' âiy âețtmm mm* fubmas fi i0 să fixeze pentru taxele VISite erti curs. artificial — de­oarece acele taxe se aplică frt Ctffsni­ert de 4$ ori valu­ta aur. B. MW sfgfÂMSGil sparte^ e'ă statul însuși este chemat să-și consfin­țeaiFi MtBfiâ mtiifmi li ertflfrf fi­ital sâ s$. felpeere — %$ MStiilm se pot lua. Bi RjfiGtJ­RXscAlNti #s& el nfiert indulfrie tfSSe prin vremuri grele. d­l ministf# Se industrie ar fi chemat să vie cu un proiect de lege — după cum a promis — chiar în actuala sesiune pmtâ âmir£f&t #btaf tóéfiá» «te­im.­ ». iMMâ. Sh­h­tofi €éfé A&idtél «# toc ímttm.'dk mi ásség.itó se k cmm ert ârtprtneÂțjf éétórfate’ máé. titfni ^ pentru €é »mái pM é­sm lucrâfd Strânși §€ fiítófo SMK'ifft fé­lni hiisirk dé séfkáéím 0 M­m­trirtsî.­Gmittd to wácfsötó fehé­rfotti* .ké­­tm te émmm . urnái nSftóMtá dé Stto * sptm WtMmsW­ își pof exprttte . șf fffipWrtf . eWfiííFirf­tó* — Éváhén­d írt lédére 0 Sév'óíté m. ítf ácést lm fitóí vo*fi^é: 0 rf-ri# fik­­utóé tortéseUj ííték­W fky #. fiiéért®/ fancovt^r­. Ch»... a­ 12flUHhfe». , .. ,1 méter mmttmm k­rárí 'rfíf apárfiée. Am? ttíwfmm cif: ,im\tmpul 7ai­tßbi%M,%H eatitale dá șef de stat Cererea fn córtténClóá á acesfid* preof fEmg Mffi gJEil * a­iiiwitonit.iil# Mim* motivul cfi^ged cteitoi«il*.âte,es»jAw^.^Ây­.-- tfeMva.Atx Mmi mrtiér úmm. dSri ó¥du WUt íIfáriMB /Ííniib Vf SOCXBT, sediul’ PÄhtort. de AABamm m Asiwsmut şr -Rtmmmmi nd%il*:! BUcdWtel, St*-; SC A . . —— •— ■— ——— — — T hm ®131iA 28* * $V29* urâţiiItfí 6é^i.#lteé (tá1 SfMW ÜKé { hm , . .... it. itrcscu și au fost # dlW | ■ Pre^aritlu^e 1» trageri a 5»-a lbna^ 1» âfedUll Soci^ățiÎ, îtf prs­de­ pmtsm ar-«raA8,8U amortizat următo­a,ieie p°nte­­*« .dVrndi să*.îgi,aș?iM.s#'sg?«ta»iV;^ . .r,.. fabrica bilete de ideifti FXBOBBtit zllfi. .O^ÎXTORUI. dlt» Lascar 20.000. - D-l IOSEF d&tRCK)tÎf COVICI din Huși, Str. istofan ceh .poUm­ 4r. âteiin- B’. .. .. m0ér› M&m.­­Htf «ii#* -m m Mm‚ m * a$s .sáfcöiWár »jiHHjnitä ”b»! «y#. áfe. Ř fer 7j»»ií vpointt* Níf ___ . ^ #­trtf á9RS*AjíBIWír* dh­é iHttWsti:- 3W1 |·llt5h' SVi tfoiHa-­tik­ «Bér «. BiRjiG»-NAsclff' aik fe#is; «j poitţto siv,­Ä-r P. Dtwrr din- éoniáríaio,- ché poliţa ^r,­ # jddssitBf­­i* .«ft*. »’"NS. AE^res.­* ftiS- atfr;­timtmeB «fe & continuat eri cercetările în afacere ascufânf nW ABSO« A*TM» »6AtMW» din București, Str. Lucad Nr. # jeaVf au dat a^a « p^lj ^.»oUtâ Nr. 5Wr.509/L. -­f li Ivitoare la această afacere. Cercetări­le condteite ^ rEwiwmi* fer­ence Ar 'iîirfâte d’a1 in«f s&­ fid âlh'osfeît f: J I iroM t sef .ma-« » erm temttWf tm tanm -* O^A^nt Ater Pwwffiy rlO R&m­orchere aducâhdu+se Men­ise servicii frontului # tHt^egei și Leova du Porturile Oancea \ f tir ziarul" ,iCurLn . cft: la agapa parlamentarilor niul­subdirectdftif cWffeni a?’#1 fi expun piteaui1 rhep* dehtevenit îh timpul campaniei ade« la orgabiMafoe Prututav, perimit-o htamme, între ad* rfstttst'Mut de m­embrăi sftâtitltâliffî activitate a serviciului transporta­­țfflrSft a&tätitöf-­jmW. . IritHr He PriM sub com­andar căpi­te ^ mm â# *»­'li&ieâ'Mmvmm to Și a’și fáci mm uMtatf de igUete effoisrU.- (te care Ute sânt Preoțiți ©to Pmndt­sch dite ebtAmte'^P^^ Used­e#* leste .ser se infe-­CaVtVmrf OMeKedinfiV fittese' eri*. Oh bat de puțin că paternitatea *Mw­ifoUțăMon­tîldlUi­ Jiție Adapt ci* YakdW­ W la* pesfá StU.VOC vagoane Creole și mărfuri transportate in •cursul UpataU. fapt precis, priUUiau o deosebită­ căldură' de Către- stan­d­­sMphtib-Mdofcpmr țibștri Mblü'ö* ivét#,’ ihr tííP pafárnitáteá' idkii áh# to Mái pBăU dh lăkrăWpe PfUi\­dW ■.•inTBkau I -7îf"___~_________________7 care ti făcu? ounectul) unor simpalț* feCt dUfCUffunU între toți* colegiv mos­­m prMniB eeti mmm mittiemw 'pm#mt edtmmmf gi»­­fc turn­­­alul Ba/toSfctf, ¥ Mperioactre ale Șefului Ar­ma-Sk-t£L-:*.zat aiha -ni*. fe? Ettefteral' Pitoattti1,; cinje prVmif im­ -part tfflre Stilet fi NiStiH* 8a fi pit­­'ierciUktfea d&cvjhine t# psmet ghet­­M cât de curând de .mine fii prif. itiUneU WaCiantiUnele fie Prii,? did' mnhu­ deshntulnZ ne innia laturile. AtoU mwtttfame» p# PVat m­mă printfu»m*! tAkfdUMbdt. MaribU» a navigat pentru prima tm etem* m amț„. mw, mm vâțtmm # «Urne- Mea: Go isiire....m fiabil deshătuiii pe toate laturile,. WHaummv.­Pri­mește1W iUHilh or tfscoljijer ifi fali finnre» mmtelt mwtmtä matMMrn^ ___ aee gA..../And — 1# ROMANIA,, oraele5 éé. ili; í'áto m ciTtnin^S1' pFfeceö» préáiimite ttoniostorei- é s^tkéci'ricé erito tpiálfiff de ltfi- ’ito iftriifeapingáPtiití íhtWP \W riwte lto Rbhlátt1 W* Titor mtü; la* álam*;, te áwp* c^tfeHpmworft« to scá’ctofé du: át to gp. mim: rfhr«ttítá m'#* tfm tf&ff 0, jlfflP BfesWá'­­fiito,- mtote Má-16 ghi príri: l&’dtóHtMt şl* tegtteWte rrnirilHitóto a- ptefo to' lh* úri# Ateúto iHt 0 fm Atom' & 1 Ahprä» AtecttotP to cFţlto # áftoá tom- iHrito lm tó* ötefit* to* minus 5 gr. Iá Ctd^iÁh VäHtrH1 döfi* fitoúto sâ Wuá- püi'tírttlb (íhi-to Apa);­­to torto Aw* ifiá pémrito át* Stefid#,t MhhcáP ffitoAiboáHtti Ge« tul variabil; Înseminare pe aitRMrt® id* Jertfeai* st* iterdid* Mtxdovdl­;« vlst-ot pfiiw caatftV mSM­S toltto* liftiriIMP ee.#? etteri^Ml cA­« iute! j& tA oMV 8 to. te. 1# tori: fiiliÎiiiH/Mi .Lulu M otai l'OTxrp!rec^xl'«r HnRlIff v .ffv* tf&htttem &H&. deri«* m&fto *' ; vaBt-ui- chdtv nord-est cu f0 ni­»».! A pernuto Atfrtitea cfe! to® I«hto p gh­e# **i Atepte inriHto § m ee rtP i.A'i'af rite S» eri' er­etünk* fmm fkwitm em #*# orete 2ti: h* Art«totó, fim** MSté&A, 6e tm m féiAÉemm,.mm #i#b «de uca­ eát șl temperartaftf# fi eottth uuei ie sfiKfl in restul țâr« éefai' váriefi#, .» u^u -r--* ■ m­-n­iVi-l't ifj Sfaf mmt flUWjjPWN­1 eff tvinitujv de ffii&m* mt «mm fimmé» și éd«i Aináié&tét vífiáf m* ááti.edf püNéfm­­* Ééd­é* 0 fft. tonHiyáMirfmai# uTéti A Omh­oraiMTa ”« DwIfltailB SHS é€MÉ* tomtom te m&m & deblocare & Dunării áti tóffi falf-­­pendate máínfé cfé & fi începu­te, datorită faptului că tempe­­rátáféd fi dmfitil IrttofiMMrt.­­gféúrmt te mám mmam oper». idHítdr Pétem éMdmm mm date din vale efefufai ece. eete» tempetMvff d « Mtif te. tdtme brtwe? firi# faltul eh a­jtzt# urttfi aJii ajOftfjMiifii VtaWiiifli lV aiWiti up. Q­ftt jpriO'3l,BT””A&' IVWtlTlIvr “ «WA' Atel (-T­. g­r. elff prQIlvCft .fflfiVH' ”*Iy *wiHN­|^re amenințate. ViASOfrtf Jd «te» no#te rt p*»L­etetné «M­* «tmdm M »«tinta docurihNT/ (reftelfeil iWnífetortsé ndpáz^/ áfilf­átó Sfáföfel cât jé din cefe párficuláre. «MBW /•: iscoMiip cetre- aș ret til iktW $án* íróié, íti ammtihMtiliHá dki E>lrí‘ cfl imptít! ( i /ÍP^i f diri* / M Jwjtiábiti dti ndnPtiWrm* cmt­Mit. HB^ohmik létfiy,’ HgYfi^Uizitití* ;­­tttt toUttttto féfiU«: QaraháliGöifUbikii fmsior'Ul .-M'agurele și Amárdicaaaá Ciutni'éeeti­ , ' a- m­ímu A' •-t -í*; v astăzi în tot suduiJ Basaratiiei: iJUtte Ptiio.’- ifiî tot pe n­ai* turia» a* seăWut: din­ dba» . Siittí­­i imnéntt»- hoții îtiea tieziri* di? tfreiniri. ahtenTfl­toöif in’egtaf ce și «mMni se Sadd rügte* fiaelb- teleibriice' i fib­il* ■Feşti-Sinaia, BuuUeetoiiI*10 etoi, Bucci­­reșto Galați, Bucufetoi-Constânțot și» BUvure&t­h'eteșii. , fiie ttotooti* »tind riilbi!­dbWVățifi NBllblWIBIWiEr P*E­­BowJmE ifot-­RKhtóti riwfir# #'é AilVlötoita,*' érti* ditiöhm jé pw Dbrihrie»:” dk' GetótórliAt. pö* eáSd­. fitótedte firilta* en* aodiajs rtuitoep g’Heață* «idtf riattâț. tea* riițHF pitei^ zânt!1 mm HttBihi» {te rfoföMtóbrili -«»aettemm Paris A- (itadbri! — Ui fiefiltiddip PaW^tiltH11 gedui* continuă ti Eti mete titte. f Aitibtiefrte ti iWegtettetá Ate nus 4 grade. mm**#»» -»-■ G av accident de tta FLORESTF — Cbue Vagoane Ate Băiți-la-ji s’au r­ăst­untat te eșirea din sta*1 țte fra*ivfef. î Șeful de tren Crețu a fost foritei-ăț. ȘiMt rfeaSfeitt’ettetf ff#F ndru­și.­iăni|K diese ré atoetetS­, tetet áteáEE^ÉfiUte SIBIpfjiWIIIIwSW |U|t »MM SWWto4 PI»%«w ftf ftótecft fera fiia^estÎ (Dli i«d^af tftfáfW s*# afitems, fia néaífeptei®, e seri«^ iScMálhfeMIW»4 a ouvlvTOVír 0®* dllHuitlllu » tó­cfiílte# át* fiísfi griW rí­ Méfimt dfefifte­r­este te ááfcsi.iM mmm m il aceiticaia

Next