Curentul, ianuarie 1937 (Anul 10, nr. 3203-3232)
1937-01-04 / nr. 3205
Luni 4 Ianuarie I^a* ANSPORTIV Şi pentru sport chiar, sosirea Anului Hon impune întocmirea unui bilanţ al activităţii exerciţiului încheiat, deoarece numai din lectura acestei balanţe retrospective, pot esi în evidenţă învăţăturile ce trebue să stea la baza programului pentru viitor, al fiecărui departament în parte. Privind prin prisma popularităţii, a gradului în care preocupă omenirea civilizată, este uşor să constatăm — dat fiind amploarea mereu crescândă — ce admirabil mijloc de propagandă poate constitui sportul, pentru o naţiune. Gândiţi-vă numai la imensa mulţime care a urmărit întrecerile diverşilor selecţionaţi la Olimpiada de la Berlin, la entuziasmul ce-i stârneau învingătorii in rândurile spectatorilor, cari internau, aplaudând frenetic, imnul naţional respectiv, pentru a putea aprecia cum se cuvine justeţea afirmaţiei de mai sus. In acest caz, împrejurările impun ca, orice activitate, orice manifestaţie sportivă, să satisfacă în cât mai largă măsură, cerinţele unei bune afirmări a elementului românesc, deoarece este evident că, eficacitatea propagandei, este în raport direct cu numărul izbândzilor dobândite, de purtătorii tricoului naţional. Numai sub acest raport, trebue privit bilanţul reprezentativ, al activităţii desfăşurate de sportivii români în 1936 deoarece la loc de cinste trebuesc citiţi acei sportivi cari, în dragostea lor pentru ţară, au ştiut să-şi închine activitatea, afirmării culorilor româneşti. Echipa hipică română Respectând criteriul justei selecţionări a „candidaţilor’, locul prim este ocupat fără discuţie de către echipa hipică română, condusă de d. căpitan din cavalerie. Kirculescu, ale cărei fărmătoare succese, obţinute la Berlin şi în oraşele unde a fost invitat la ducere şi la întoarcere din capitala Germaniei — gazda Olimpiadei 1936 a captat atenţiunea sportivilor de pe continent, cari au privit cu surprindere şi imiraţie, performanţele realizate de călăreţii români, în compania celor mai redutabili camarazi străini. Elogiile presei străine, precum şi nenumăratele trofee câştigate, au fost o binemeritată răsplată, pentru acei cari au ştiut să reprezinte, cu atâta demnitate, culorile ţării ce-o servesc cu credinţa ostaşilor devotaţi. Papană şi Bâzu Cantacuzino La acelaş loc de cinste se cuvine să cităm şi numele celor doui aşi ai aviaţiei româneşti: lt. Al. Papană şi Bâzu Cantacuzino. ’’numai, după efectuarea câtorva raiuri de antrenament, a luat drumul Aicei, unde a reuşit — graţie incontbilelor sale calităţi — să se afirme drept unul dintre cei mai buni acrobaţi, cari i-a văzut „Noul contiaent1*. Concurând în curse de viteză şi acrobaţie, alături de piloţi consacraţi, lt. Al. Papană a ocupat totuşi primul loc în clasament, spre surprinderea acelora cari nu voiau să-i acorde creditul meritat, ignorându-l. Graţie lui Papană, România şi-a înscris numele in rândul ţărilor cu aviatori de clasă. Bâzu Cantacuzino s-a impus cu autoritate în Europa. Cele câteva raiduri de antrenament, în vederea marelui raid ce vrea să-l întreprindă în 1937, l-au consacrat definitiv pe popularul „Bâzu“, care şi-a format binemeritata reputaţie de pilot emerit. Box Un sport care „cam trage targa pe uscat“". Nu sunt de vină Insă boxerii, ci lipsa unei săli spaţioase, care să poată adăposti disputele de anvergură şi nepriceperea organizatorilor. In ciuda condiţiunilor vitrege -n cari pot activa în ţară — totuşi, boxeurii români au obţinut ţării lor un loc de frunte in concernul naţiunilor înaintate in l.nobila artă*'. Astfel, Toma Aurel „cocoşelul1' iute şi vânos, după ce a zdrobit la Paris toţi „cocoşii’4 Franţei, cu pretenţiuni de vedere consacrate, a venit la Bucureşti, pentru a susţine match-ul pentru titlul Europei, cu Poppi Decico, campion, înainte de limită. Toma Aurel a înscris România în rândul ţărilor cu campioni europeni, surclasându-şi net adversarul ce n’a putut sta in faţa lui Îs reprize. Azi Toma nu mai este campion european. Şi-a abandonat titlul. A plecat însă în America, cu gândul să atace titlul mondial al categoriei sale. Dar nu numai Toma a contribuit în afirmarea boxului românesc în străinătate. Deasemenea Mielu Doculescu, Mță Teodorescu, Sandu Ion, Gh. Covaci, Gh. Popescu, Vasile sau Gh. Gherase sunt nume bine cunoscute pe ringurile europene, datorită răpunerii numeroşilor campioni străini, de mare valoare. Trebue să recunoaştem deci că şi boxeriii români au activat cu destul succes în 1936. Anul ce începe azi, se anunţă şi mai rodnic. Marele sportiv şi animator A. S. R. Principele Nicolae, a binevoit să primească conducerea supremă a F. R. Box-ului. Iată supremul motiv, care asigură boxului un viitor strălucit, prezenţa A. S. R. Principele Nicolae la frânele conducerii, fiind cea mai mare chezăşie a succesului. Football La noi ca şi aiurea cel mai popular sport este football-ul. Fiind spectaculos, sportul cu balonul rotund permite nu numai recuperarea cheltuelilor de regie, dar şi realizarea unor câştiguri ce dau imbold, pentru noui şi cât mai grandioase organizări. In istoria foot-ball-ului românesc anul 1936 a marcat o etapă foarte importantă. A fost anul care a adus României recunoaşterea unui drept câştigat: acceptarea de a juca în Cupa Europei Centrale. Este un frumos cadou, care deschide noui orizonturi şi în consecinţă posibilitatea progresului continuu. Balcaniada, match-ul cu Ungaria Şi rezultatele favorabile, obţinute de C. F. R. şi Venus in compania echipelor străine au adus României galonul Europei Centrale. Ar fi putut avea şi Ripensia partea ei de contribuţie, dacă prin condamnabilul turneu întreprins în Iugoslavia, recent, nu ar fi şters toată impresia bună produsă mai înainte. Atletism Cel mai complet sport, ar foi cel mai puţin apreciat de public. Din această cauză — lipsa mijloacelor materiale — se progresează greu. Dar totuşi, se progresează. Dovada balcaniada de la Athena, din acest an, unde România a ocupat locul trei, la minimă diferenţă de Iugoslavia, a doua clasată. Deasemenea nu trebue să uităm nici performanţele lui Gali, obţinute în străinătate, unde s’a clasat onorabil în lupta cu cei mai buni marathonişti ai continentului. Speranţe sunt pentru viitor. Şi cele mai multe ni le dă Dinu Cristea, excelentul campion de cross-country care dacă va pleca în străinătate — aşa cum e proectul — este cert că va obţine mari succese. Rugby Activitatea internaţională s-a redus numai la turneele echipelor fruntaşe, în Franţa şi Italia, unde rugby-ul romanesc este mult apreciat. In ţară afară de campionat, s-a disputat cupa „Gen. Gabriel Marinescu’, câştigată de Stadiul Român şi care a înregistrat un succes nesperat. Ciclism — Motociclism Sportul pedalei a marcat în anul expirat un mare progres. „Turul României‘‘ — prin marele număr de participanţi străini şi români precum şi datorită interesului ce l-a stârnit — a permis ciclismului să se înscrie în rândul sporturilor mult apreciate. Deasemenea mai trebuesc menţionate victoriile româneşti de la Rusciuk şi Bucureşti, în dauna concurenţilor bulgari, turci şi francezi, precum şi participarea primei echipe româneşti în marea competiţiune a Turului Franţei. Motociclismul este singurul sport care în 1936 a trăit timpuri mai grele comparativ cu anii trecuţi. Viitorul totuşi, îi stă deschis. Sporturi minore In acest an, dintre sporturile aşa zise micale s’au afirmat pe tărâm internaţional hand-ball.ul — matchurie din cadrul Olimpiadei şi cele amicale cu Germania şi Polonia — nataţia — campionatele Micei Antante — hockey.ul — Cupa Europei Centrale şi disputele susţinute în ţară şi străinătate de Telefon Club şi H. C. Bragadiru — şi Tennis.uî — concursurile internaţionale. Toate au marcat progrese faţă de trecut, ceia ce îndreptăţeşte speranţa că într'un viitor apropiat vor depăşi cadrul „sporturilor minore"*, fiind admise în rândul sporturilor de masse, Basketball ul na avut dispute internaţionale. S’a activat totuşi mult în „interior" astfel că acest sport, a înregistrat în acest an o desvoltare remarcabilă. Echipa campioană „Sportul Studenţesc1" practică azi un joc de clasă, ce-i va permite succese răsunătoare în compania team-urilor străine. Volley-ball ul şi ping-pongul au progresat şi ele. Se găsesc încă în faşe. I La ping-pong. Totuşi, trebue să înre- I gistrăm succesul echipei româneşti la I campionatele mondiale, unde românul Vladova a răpus mulţi ani consacraţi ai „tennisului de masă ". Din cele relatate mai sus, se constată uşor că sportul românesc a înregistrat succese remarcabile, în 1936. Fie ca tot ceea ce a realizat anul expirat, să însemne punctul de plecare pentru Noul An, în care tricolorul românesc să cunoască cât mai multe victorii. O. Belitoreamui Ia jurul trecerii la creştinism a celor 200 de evrei Declaraţiile marelui rabin Sabetay D’jaen In legătură cu reportajul publicat de noi privitor la trecerea la creştinism a 200 de evrei din Capitală, agenţia „Pacific Press’* a luat — prin reprezentantul ei d. Maxim Cornea — un interview d-lui Sabetay D’Jaen, şef rabinul comunităţilor evreilor de rit spaniol. Iată declaraţiile sale: „Sinagoga şi biserica, geamia şi templul lui Budha îmi sunt deopotrivă de scumpe. Toate au un singur scop: smulgerea omului din noianul relelor şi contopirea sufletului său cu divinitatea. O singură menire: întronarea moralei în toate actele omeneşti. Occidentul şi lumea nouă trăeşte fericitul eveniment când bisericile s-au înfrăţit pentru a promova omul la treapta cea mai înaltă a moralei. Şi atunci, care e explicaţia trecerei a 200 evrei dintr'o biserică în cealaltă? O senzaţie a zilei? In acest caz, este biserica indicată ca între zidurile ei să se desfăşoare senzaţiile zilei? O rezolvare a problemei evreeşti, prin botez? Emil Ludwig, în conferinţa despre colegii prigoniţi din Germania ţinută la PE. N. Clubul din Buenos Aires a declarat pe drept cuvânt că botezul înseamnă o agravare a problemei evreeşti. Vor unii să lanseze teoria ridicolă că nu poţi să fi bun cetăţean decât atunci când te închini bisericii dominante? Cu această logică falsă ajungem la concluzii absurde. Fiind adeptul unei alte religii decât aceea a naţiei dominante eşti mai puţin patriot decât un creştin ortodox? Iar liberul cugetător trebue să fie încadrat deadreptul în rândurile trădătorilor de neamdere pentru iudaism după cum nu pot reprezenta un câştig pentru biserica la ale cărei porţi au bătut, zi-e sufletul însetat de cuvântul Domnului? In acest caz nu s-ar fi putut frânge lira care din strămoşi cântă evreului măreţia din ceruri şi de pe pământ! (Aici o paranteză: In legătură cu acest fenomen mistic trebue să vă împărtăşesc un fapt semnificativ: In Portugalia, pe timpul lui Johan al IlI-lea zeci de mii de evrei s‘au botezat pentru ca astăzi — după 500 de ani — să ne vie vestea că descendenţii acestor evrei botezaţi se reîntorc la religia strămoşească). Şi dacă această liră s‘a frânt, înseamnă că sufletul li-e sterp şi nu sunt în stare să primească lumina de nicăeri"*, a încheiat d-sa declarațiile. CURENTUL Bilanţul Casei Naţionale de Economii şi Cecuri poştale Primul bilanţ încheiat pe 1936 Ca şi în anii precedenţi „C. E. C.“-ul este prima instituţie financiară din ţară, care, graţie organizaţiei şi punctualităţii sale, şi-a putut încheia bilanţul general pe anul 1936, odată cu ultima zi a anului calendaristic. Din examinarea acestui bilanţ general pe anul 1936, extragem următoarele cifre mai importante: Depunerile pe librete de economii au atins lei 2 miliarde 716 milioane, cu o creştere de lei 531 milioane faţă de anul trecut. Depunerile în conturile de cec Lei 1 miliard 57 milioane faţă de 910 milioane la 31 Decembrie 1935. Disponibilităţile în numerar se ridică la 1 miliard 563 milioane, din care Lei 1 miliard 6 milioane depus la Banca Naţională. Faţă de anul trecut aceste disponibilităţi prezintă un spor de peste 200 milioane lei. Plasamentele se cifrează la Lei 2 miliarde 375 milioane, din care Lei 822 milioane în efecte publice proprii şi 1 miliard 553 milioane în împrumuturi garantate. Investiţiile în imobile şi inventar totalizează Lei 76 milioane faţă de 59 milioane din anul trecut. Importanţa activităţii Cassei Naţionale de Economii şi Cecuri Poştale în viaţa economică a ţarei rezultă şi din mişcarea totală a anului 1936 care a fost de lei 232 miliarde 317 milioane. Vizita P.S.S. Episcop Gherontie în Ialomifa Târnosirea bisericii din com. Radu Negri premilitari elevii şcoalelor locale şi autorităţile comunale în frunte cu d. Ispir, primarul comunei. In biserica satului, frumos renovată şi pictată din nou de maestrul N. Angelescu, care a realizat cu o bogată gamă de culori, un interior artistic şi cu respectarea stilului românesc-bizantin, în prezenţa întregii populaţii a satului şi a oaspeţilor veniţi din comunele învecinate s-a desfăşurat slujba de târnosire, oficiată de P. S. S. Episcopul Gherontie, înconjurat de pr. Al. Ionescu-Radu Negru, Mihăilescu-Cuza Vodă, Chivu - Călăraşii Vechi) Pârlea-Roseţi III, diaconul C. Staicu şi arhidiaconul Calistrat al Sf. Episcopii de Constanţa. In timpul slujbei, Chiriarhul Dobrogei a înălţat la rang de Econom pe parohul comunei Radu Negru, elogiind munca desfăşurată de acesta şi dându-l ca pildă de abnegaţie pentru biserică şi pentru turmă. Pr. Al. Ionescu, răspunzând, a arătat câte greutăţi a avut de întâmpinat, dar că sprijinit de bunăvofruntaşi ai oraşului, reprezentanţii ,nţa credincioşilor săi a reuşit să le clerului şi însoţitorii înaltului oaspe. A doua zi de dimineaţă, P. S. Episcopul Gherontie, însoţit de d-nii Gr. Şerbănescu I. Moldoveanu, Eug Cealîc, lt. Iarhu, şeful pregătirii premilitare din plasa Călăraşi, pr. V. Nanculescu, protoereul judeţului, etc. s-a deplasat în comuna Radu Negru, unde a fost întâmpinat de călăreţi şi înlăture, realizând una din cele mai frumoase biserici din judeţul Ialomiţa. La sfârşitul slujbei religioase, P. S. S. Episcopul Gherontie a rostit o impresionantă predică, asupra virtuţilor creştine şi îndatoririlor tuturor fiilor patriei. La ieşirea din biserică a înaltului prelat şi însoţitorilor săi, populaţiunea comunei Radu Negru şi a satelor învecinate a ţinut să mulţumească Episcopului Gherontie pentru cinstea făcută localităţii, iar corul elevelor şi elevilor şcolilor secundare din comună a intonat imnuri religioase şi „Pre stăpânul....“. In faţa bisericei d. lt. Iarşi, prezentând Episcopului Gherontie stolul de premilitari al comunei Radu Negru, a ţinut o vibrantă cuvântare, arătând rolul credinţei în viaţa neamului românesc şi cerând asistenţei să continue a sprijini biserica şi pe slujitorii ei. A urmat apoi un praznic creştinesc la care au luat parte atât oaspeţii cât şi notabilităţile satului, în frune cu primarul, învăţătorii, preoţii satelor învecinate, etc., şi la care s’a toastat pentru Rege şi Episcopul Gherontie. După masă, episcopul Constanţei însoţit de şefii autorităţilor din Călăraşi, s-a reîntors în oraşul nostru de unde apoi a plecat spre reşedinţa episcopală. CALARAŞI 2. — P. S. S. Episcopul Gherontie al Tomusului a făcut o nouă vizită canonică în judeţul Ialomiţa. Cu această ocaziune inaltul chiriarh a luat parte la retârnosirea bisericei Sf. Gheorghe din comuna Radu Negru, care a fost restaurată de un comitet în fruntea căruia a activat pr. Al. Ionescu, parohul satului. înaltul prelat a fost primit în gara Călăraşi, de şefii autorităţilor locale în frunte cu d-nii Gr. Şerbănescu, subprefectul judeţului şi I. Moldoveanu, prim pretorul plăşii Călăraşi, de întreaga preoţime a oraşului în frunte cu P. C. preotul Gh. N. Ionescu revizorul eparhiei, pr. V. Nanculescu, protoereul judeţului, pr. D. Dobre, fostul protoereu, pr. I. Găliceanu, diacon Al. Dobrescu, St. Istrate, fost prefect, Eugen Cealîc, cons. economic al Sf. Episcopii etc. După prezentările de rigoare, Iinaltul prelat a fost condus la d. av. E. Cealîc, fost primar al oraşului, unde a fost găzduit şi unde a avut loc o masă la care au asistat câţiva Crima din Schiopeni"Fălciu HUŞI 29. — O nouă crimă a fost săvârşită în comuna Schiopeni din apropierea oraşului nostru. De data aceasta mobilul nu a mai fost jaful. Fraţii Alexandru şi Anton Raţiu, acesta din urmă condamnat pentru un fapt infamant, au nutrit o ură neîmpăcată consăteanului lor Cost. Ghiban. întâmplarea a făcut ca să se găsească la un Joc, la o petrecere în casa unui prieten din aceiași comună. In timpul mesei, Ghiban le-a adresat niște injurii. Neputându-i Cei „200 evrei1* nu constitue o pier- face acolo nimic din cauza come- prinsisenilor ei s’au hotărât să se răzbune la plecare în care scop au părăsit petrecerea cu două ore mai devreme. Fraţii Batiu s’au postat la o cotitură de drum în aşteptarea potrivnicului. Ei s’au înarmat cu ciomege. Când şi-a făcut apariţia cel aşteptat ,agresorii au tăbărât asupra lui lovindu-l în cap şi pe corp atât de puternic încât l-au lăsat în nesimţire. După aceasta i-au mai dat câteva lovituri şi au dispărut. In agonie victima a fost transportat la spital. Criminalii au fost Hotărârea ministerului de interne Am dat la timp, alarma în ce priveşte încercarea tot mai tenace a soc. A.E.G. de a continua şi pe viitor, exploatarea uzinei electrice a oraşului Craiova, a cărei concesiune îi expirase. In ultimul moment, conducătorii soc. A.E.G. au crezut că, având sprijinul binevoitor al unui tehnician, ar putea obţine prin surprindere, o nouă prelungire a concesiunei, de la ministerul de interne. Manevrele le-au fost însă dejucate în timp util şi de ministru luca, de a cărui probitate nu ne am îndoit o singură clipă, a ştiut să pună capăt tuturor manevrelor de ultimă oră şi constatând extrema importanţă a acestei chestiuni a cerut primăriei Craiova să o examineze de comun acord cu toţi factorii de răspundere ai oraşului şi să ia, în cel mai scurt timp hotărârea cea mai adecuată intereselor cetăţenilor, care a ştiut să sancţioneze, cu toată promptitudinea, tentativă soc. A. E. G., ne felicităm în acelaş timp pentru isbânda obţinută, căci graţie campaniei ziarului nostru, cetăţenii din capitala Olteniei se văd astăzi repuşi în drepturile lor. la Problema iluminatului electric la Craiov municipiul craiova a reintrat In posesia uzinei Convocarea fruntaşilor craioveni Primăria Craiova a convocat imediat pe toţi foştii primari, foştii prefecţi şi pe fruntaşii oraşului, la o consfătuire, în cursul căreia, într’o impresionantă majoritate, cetăţenii municipiului au hotărât ca, pentru apărarea intereselor locuitorilor, este imperios necesar ca primăria să intre, imediat, în posesiunea uzinei. Această hotărâre a fost adusă la cunoştinţa d-lui ministru de interne, care n’a înţeles să admită nici o amânare a soluţiei. Şi d. I. Iuca a pus rezoluţia ca în 24 ore Primăria municipiului Craiova să preia conducerea uzinei concesionate până astăzi soc. A. E. G. Relevând aici gestul d-lui ministru de interne, încasarea amenzilor penale Ministerul de finanţe a trimis cri admir.^lrgiiilor financiare următoarele dispoziţiuni întrucât, din art. 14 al legii lichidării datoriilor arierate din 1 Aprilie 1936, se înţelege că, aplicarea art. 15 şi 16 ale acelei legi, priveşte numai amenzile fiscale, vă rugăm să dispuneți încasarea amenzilor penale — în numerar — potrivit articolelor codului penal, citate mai sus. Arestarea şi anchetarea escrocilor fraţii Kranz la Cerobot CERNĂUŢI, 30. 1 .Autorităţilele poliţieneşti precum şi reprezentantul ministerului public din localitate sunt în cercetarea excrocheriilor săvârşite de fraţii Kranz, care au încercat o nouă falsificare de dolari, după ce acum câţiva ani fuseseră implicaţi într-o similară chestiune de falsificare de bani publici. Speculând naivitatea comerciantului Osias Orvadis a reuşit a încasa de la acesta suma de 300.000 lei, cu concursul complicelui 1. Schruborincz, proprietarul fabricei de pâine „Hercules" împărţind suma frăţeşte. Păgubaşul, reclamând cazul poliţiei aceasta a procedat la arestarea fraţilor Kranz, care in prezent sunt în cercetarea parchetului. Atentat de cale ferată lângă Brăila? BRAILA, 31.— Intre staţiile Deduleşti-Ianca, câţiva necunoscuţi au distrus complet firele de transmisiune, de la semnalul de distanţă. Din această cauză, toate trenurile au suferit întârzieri. Se fac cercetări spre a se da la urma atentatorilor. O măsură nejustificată a serviciului technic al primăriei Arad Interesele funcţionarilor români grav lezate de la redacţia ziarului „Cuvântul" din Arad Una dintre principalele preocupări ale funcţionarilor români de la noi este şi acela de a-şi putea acapara locuri de case şi a se instala definitiv în acest oraş de margine. Şi cum centrul oraşului este de mult în posesiunea minoritarilor, e deci cât se poate de firesc, ca elementul românesc să caute să se plaseze pe terenurile virane ale municipiului nostru, cât mai apropiate de centru. Prin exproprierile ce s’au făcut la timpul său, unii din funcţionarii de la noi au fost înzestraţi cu loturi de case, dar cei mai numeroşi au rămas totuşi fără posibilitatea de a se putea căpătuî, cum s’ar zice. „Curentul” care n’a cruţat niciodată niciun sacrificiu, a insistat mereu pentru proteguirea acestui element, vine deci şi astăzi, din nou, să arate o foarte justificată jalbă a locuitorilor români din oraşul nostru, cari au fost lezaţi printr’o măsură luată mai recent de primăria noastră, a cărei îndreptare o cerem şi pentru care insistăm aci Dar iată despre ce este vorba : In legătură cu distribuţia terenurilor ce s’a făcut, la noi, în ziarul nostru ne-am ocupat foarte des despre nevoile păturii româneşti a acestui oraş, care are încă nevoie de foarte mult sprijin din partea autorităţilor. Prin scrisul nostru am căutat să dăm şi noi puţinul ajutor ce ne stă la dispoziţie şi să fim mereu alături de cauza românească, care nu trebuie neglijată nici un moment şi care trebue să fie permanenta preocupare a oricăror edili, cari s-ar afla la cârma municipiului nostru. Cauza românească este una şi indivizibilă. Fie ea mică, ori mare. Ajutorul celor chemaţi trebue să stea mereu la îndemână şi interesul de a folosi elementului românesc niciodată nu trebue să prevaleze niciunui alt principiu oricare ar fi acela. Şi astfel dacă românii din oraşul nostru sunt siliţi prin forţa împrejurărilor să locuiască în cartierele mărginaşe ale primăriei noastre, e cât se poate de evident că ei au nevoie de comunicaţii bune, cari să-i pună în posibilitatea de a putea avea la orice oră din zi şi seară legătură mereu cu centrul oraşului nostru. A mai expune motivele acestui desiderat, credem că ar fi o oboseală fără de rost. Recomandăm edililor noştri, şi în special serviciului tehnic al primăriei, în subordinele căruia stau autobuzele municipale, ca să ţină seamă de jalba locuitorilor din cartierul Cetatea veche şi Mureşel, cari au fost grav lezaţi, sistându-li-se linia de autobuze ce duce până la Capul Podului, la Aradul nou. SE IMPUNE O REVENIRE ASUPRA DECIZIUNEI LUATE Se știe că primăria noastră a primit spre exploatare încă o linie pentru autobuzele sale. Faptul este îmbucurător, căci prin asta se dă posibilitate locuitorilor din Aradul Nou şi Sănicolul Mic, ca să poată să facă deplasarea la Arad, oridecâte ori o vor ei pe zi şi când au nevoie. Pe de altă parte se măresc veniturile întreprinderii municipale, şi ale oraşului în mod indirect Faptul însă că din partea secţiei de autobuze s’a luat măsuri ca linia No. 1 de autobuse să fie scurtată numai până la Casa Cerca,ală, prejudiciază grav interesele locuitorilor din cartierul Cetatea veche, unde se găsesc numai elemente române, funcţionari în speţă. Şi într’adevăr convingându-ne şi noi despre felul cum se face pe această porţiune deservirea circulaţiei, nu putem decât să stăm alături de jalba funcţionarilor români, de aci insistând pentru revenire asupra măsurii de a nu fi prescurtată linia I-a de a-autobuze, ci lăsată aşa cum a fost ea, concepută de către serviciul tehnic. Pe deasupra veniturilor băneşti, primăria noastră tebuie să caute să mulţumească şi pe funcţionarii municipiului nostru. Soarta lor nu prea este de invidiat. Astfel că o revenire la vechea dispoziţie se impune fără amânare. înainte, posibilitatea de deplasare era din 5 în cinci minute, ori astăzi, prin noua măsură ea este modificată în mod esenţial, astfel că atât funcţionarii, cât şi gospodinele lor pierd foarte mult timp aşteptând plecarea, ori sosirea autobuzelor, spre a-şi îndeplini chemarea lor. Şi apoi, mai este ceva şi mai grav. Cari dintre românii noştri se vor mai sili să-şi construiască locuinţe pe aceste locuri, dacă însăşi primăria le pune piedici în cale şi nu le înlesneşte posibilitatea de a avea o comunicaţie ideală. Sperăm, că justa cerere a funcţionarilor din această parte a oraşului nostru va fi ţinută în seamă, dat fiindcă prin asta se va da într’adevăr dovadă de o chibzuită orânduială românească şi de un principiu de înalt interes pentru cauza românizării oraşelor de pe graniţa de vest. UN EXEMPLU BUN DE URMAT ! Cei c® cunosc oraşele ardelene în general şi pe toate celelalte din fosta stăpânire austro-ungară ştiu că acestea erau nişte focare de iredentism şi de fortificare a ungurismului. La noi ‘sa făcut ora puţin pentru schimbarea fieinomiei acestor oraşe. In Iugoslavia lucrurile sunt schimbate mult. Iar în Cehoslovacia şi mai mult. Ceiace au cunoscut vreodată Bratislava, Pozsonyul de pe vremuri, astăzi nu ştiu dacă mai au impresia că acest oraş ar fi stat atâta timp sub stăpânire streină. Şi în Bratislava, era un centru strein. Şi acolo domnia acelaş sistem. Gospodarii cehoslovaci însă i-au schimbat fizonomia fundamental. Au creiat un nou centru al oraşului, au făcut un nou „corso** pentru pietoni, au zidit o nouă şi modernă piaţă, unde au instalat magazii mari şi întreprinderi înfloritoare cehoslovace. Ei nu s-au cramponat în a cultiva trecutul. L-au înmorântat odată cu luarea în stăpânire a acestui oraş. Oare pentru Arad să nu fie bune aceste principii? Oare nu nu s'ar fi putut creia şi aci un alt centru oraşului? Unul, pe care românii să îu locuiască, unde elementul majoritar să fie stăpân la el acasă. Ba desigur că totul ar fi fost posibil. Nimeni însă nu şi-a pus această problemă dintre conducătorii din fruntea municipiului nostru. Căci dacă un singur moment s'ar fi gândit la asta, atunci desigur nu s‘ar fi luat nici măsuri de acelea, cum este o sesţie! autobuzelor, care să lovească În primul rând în interesele românetşti I. D. DOBICIN Monstruoasa crimă a unor părinţi în Dolj CRAIOVA, 1. — In comuna Tălpoş, judeţul nostru s’a înregistrat o fioroasă crimă a cărei victimă a căzut un copil de 9 luni. Cazul s’a produs în următoarele împrejurări: Acum 9 luni, femeia I. Gh- Furtună din sus numita comună a dat naştere unui prunc de Sex masculin. Cum pruncul prezenta pentru ea o povară, denaturata mamă s’a decis să-l suprime. Această monstruoasă hotărâre, a adus o la cunoştinţa soţului ei anume Alexandru Furtună. Cum acesta a putut fi lesne convins, s’a asociat la crimă . „ Acum câteva zile, într’o după amiază, ambii soţi turmentându-se de băutură, au luat copilul din leagăn şî după ce l’au strangulat, l’au aruncat într’o groapă cu apă din fundul , curţii. Un vecin a descoperit cadavrul nevinovatului prunc şi a anunţat Postul de jandarmi din comună. Cei doi criminali au fost arestaţi şi supuşi cercetărilor. La început au negat crima, însă luaţi de scurt de către şeful de post, în cele din urmă au recunoscut monstruoasa faptă . Cu actele dresate, criminalii părinţi au fost deferiţi parchetului. Jocurile la sigur fac ravagii pe pieţele Brăilei BRAILA. 2. Cu toate dispoziţiunile severe date de către autoriăţi în privinţa stăvilirii aşa ziselor jocuri de noroc, totuşi s'a continuat şi se continuă încă, cu exploatarea naivilor prin cafenele şi prin diferite pieţe ale oraşului prin sistemul neperms al jocurilor „la sigur". Astfel, de sărbători, a funcţionat prin cafenele ,,barbutul“ şi jsieetalat în voie diferitele muşamale cu numere pe ele, prin care experţii în materie atrăgeau mulţimea de cască gură recrutaţi din băeţii de prăvălie, miliari, sătenii pe care o secătuia de ultima centimă. Autorităţile de resort, au datoria de a curma cât mai neîntârziat acest sistem de prădare a mulţimii de către indivizi cu bogate caziere.