Curierul de Iassi, aprilie-iunie 1868 (Anul 1, Nr. 2-14)
1868-04-07 / nr. 2
CARIERÎlTL DE IASSI. ...Proces^ și liJit^țiunți| La Curtea de Apelu Secția I. ... . Aprilie 8, Luni. Solomon Croitorul cu Ilaim sin Lupii Talpalari, pentru bani. Ioniță Goilavu epitr. casei lui Avacu Solian, cu U-na Maria Pruncu, pentru păstășie de Tomi. D. Boțanu Portărelul ' cuci. Ioniță Herescu, sfinjiu pitită tacselor. Gheorghe Sluțu cu Maria Bonciu născută Cogalniceatiu, pentru bani.. . • í t ■ j • » . ■ ■ > • veni Zinca Cocut.,, Teodor. Boianu și.Hșlpitau Iorgu Boiasiu cu I-na Ținca CHiriacu, incașul urmarirea ,faptitat.De această, din urmă pentru restituirea .dotei, t. Scarlat Bastia, cu ... Maioru lorgii ,Gluca pentru bani. Solomon Zibilis cu casa repos. Adamachi. .. . ........ ■ Aprilie 9. Marți. Locuitorii moșiei .Hangu cu Prințul Mihail Ștuțișa', pentru. delimitarea pimentului. oalinus Locuitorii moșiei Bierescu cu D. Vasilie Calmuțchi pentru : Împroprietărire. r"i " •:<ic,I AL Antonin- inculpatu pentru abusai. de încredere.. . Statul cu I. Petrachi Antonovici, pentru împroprietărire pe o casă și 10 prăji de pe moșia Hârtoapele. Moisi sin Aron Croitoru, pentru furarea unui ceasornicu. Eraim Zeilic Timond cul Iosef.Bensovici pentru maltratare. Vasile Oprea pentru furtu. __________________ i-na Elisa Balșa și Gh. Steluță inculpați pentru violarea domiciliului D-lui Dimitrie Handoca, flavril sin Ițic, Șaim sin Ițic inculpați pentru furiu de cai. Dimitrie Avram inculpații pentru delapidare de bani publici. Gh. Șurubariu inculpatii pentru că ar fi voitu suptă de pe Iacob a lrimiei. Aprilie 10, Mercuri. Căpitanul I. Manoliu contra evreului Rivin sin Hui pentru bani. PLmăria Urbei Calmi contra ÎS Dimitrie Cara-Vastru ,monopolul băuturilor spirituoase și altele. D. Gh. Sevescu cu D. V. Miclescu pentru 830 mor.țt ..soi și 100 morțe sacară. i Aîecol Spiro cu Const. Eni și Gr. Onimi escu pentru lichipionaisia Csenia Stroescu. cu, casa repos. Const. Pouilion pentru bani. . . ■ D. K. Corne, M. Cerchezu și.Const. Hristodulo Cerchezi cu Leila Cabana și Moise Idei Vecsier pentru niște bonuri rurale. Iconom. Dimitrie Mardăriu cu D-na Smaranda, născută Man. .casa pentru bani. . .... . Andrei Spiro Pavel cu D-na Profira Roseti nascută. Boldur Costachi pentru bani. Aprilie Al. Joi.. ., și Vasile .Doroban pentru că au bătutu pe lord. Lichii și Vasilie Gherasim. . ■ »Inrmaoa mimmri ' miss din o Maria .Gogii pentru maltratarea prin lovitură pre Soții seu, Lóriet, Dragonescu, Tiihä Tint ölti și'L'Onât. 'Săutării jientru' pentru maltratarea ‘ D-ters.1 Dimitrie Tofan,Stefan Tofan și Pavel Dimitriu.. .... Vasile Cealiu pentru furtii. Anton Irimea Și‘ Paveel Iftesti (pentru maltratarea lui Th. ...Budicul tasie, Ibisofii sinijtiu almnistiu,vca averei. Prestarea, imämentului de cătră 1). N. úridon in chestie cu ciuturia fantului H. Ștefănescu pentru baiu.. Ni ( ăiju,.qni)Consti u'ta sa pentru divorț. .[ . ^ Forosii.aiîomitii cu sea cu Ecaterina Cuza pientru bani.Marin Jiriighiei ch Toader Caracașu jicntrto 14 boi. Ilie Varnalău cu loan Pruncu și Ecaterina Pruncu pentru bani. Mieii. Ca,simir eu,Eugenie Alcazu pentru,bani. . ■ Aprilie 13, Sămdară. Răzeșii de Mesteacăn cu D. lanen Eni: pentru pămentu. Secția II. ................. Aprilie 8, Luni, Gheorghie Ciurac contra sentenței Tribunalului judei.Vasluiu dată in procesul dintre sus numitul cu ginerele Șeii Pavel Mihailscu ochiiit bani. 1 D. Marin Diăhgi si contra ,sentinței Tribunalului doi Vasluiu (lată nn.cuuși,, dintre, D-sa cu 1). T. Gh. Roseti pentru mai multe' (téssfá'gfibii'iT Reiza Peristeiu și. soțul .sefi giențin alimentam '' " Jrprmen' Mjhțu . 1,10 11 . * Gh. Beclieșui bontra sehtihteîi THbtihöHíKii FalchT datg in causa cea are vui D. .Const. Stoeanovici pentru bani. Ițic sin Strai contra Tribunalului județialu. Zoțlic sin David cu soțiea lui Idiș Frima pentru separarea patrimoniei. Alecsandru Cantacuzin contra sentinței Tribunalului de lassi Secțiă H, cu Răducanu Hartularu, Iorgandopolu și alții pentru bani. Aprilie 10. Mercuri, D-na Ecaterina Iconomu cu Herșcu Chelner pentru bani. D. loan Cațichi cu .D. ilean ți Carpaiii pentru bani. Laba, Mocăi cu Hanul Toți pentru bani. Aprilie 11, Joi, Mihai Cozmen contra, sentinței Tribunalului județului Iassi Secția IV-a .Corecțională, dată in procesul intentatți asupra pentru introfijherele de bancnoți falși in țară." lăncii sin Mendel condemnatu ,pentru furtu, I>. Zaharia David cu Gh. Tipur pentru nisce producte ce au cumpărații de pe moșia Albeștii. Nicolai Culian, Tontra DD. Petru Ciurea și Dimitrie Gheorghiu. Aprilie 12] Vineri. Sala Țiplica Contra sentinței Tribunalului de Iassi Secția 11 dată in procesul ce au intentatu D. V. Dimitriu. Acțiunea Procuroriei făcută de Dl Ad. Landsberg contra membrilor comerciali de pe lângă Tribunalul judeciara de Botoșani. D. Zaharia (Triste cu I). Nicolai Alim-pentru salariu. Aprilie 13. Săuileiii., D. C. Papadopopu procuratoresc T. Nicolai Culianu acționează pe D. Al. VelisaHe ex-Președinție Trib. de Vaslui. La Tribunalul Secția I. Aprilie 8, Jmhí. L r.a Profira loan născută Stanmti cu soțul seu I. Dimitrie loan pentru despărțenie. D. Petru Papadopo în plenipotentul TL lui Vasilie ‘ Adama Chi cu D-na RaVLi Balșu pentru cercetarea apelului făcutu in contra cărței de judecată pronunciată de judec. Secția III pentru posesie. ■ D-na Catinca Grigoriu cu soțul seu Mihai Grigoriu pentru despărțenie. D-na Catinca Panaitescu cu soțul seu Const. Panaitescu pen I D-nS^rofit^n’opovici soț^, sen Const. Popovici pentru Aprilie 10. Mercuri. D-na Paraschiva Romano născută Dobrea cu soțul seu Dimitrie Romano, pentru, despărțenie. . D-na Paraschva RöBland lia Senta Dobrea Cu !4c|uf* feti Dimitrie Romano pentru alimentare. Aprilie 11, .Joi. D-na Efrosina Stamati cu soțul seu Gr. Stamati pentru dest. SfSlaSfi J/ I ^ “|'Í1T' /f rL'\mirJcm >| | Procesul de deversa dintre I-na Sofia Lazarin și I. Gheorghiu Lazarini.-------—----------------r~------------*-------—------. ■ Aprilie 19, Vineri. . . , D-nid, Aloi și Goldstein cu soția sa Lifșa pentru despărțenie. D-na Anastasia Zamfirescu cu soțul seu Vasile Zamfirescu pentru despărțeilife. limaoa A. dinii ai iș jalaotf ilii Ațp Pifafa M Â'Sâmbătă. ■ «I<>e. i D-na Maria Constantinov născuta Botez contra soțului seu Dimitrie Constantinov pentru despărțenie. Reiza Peristeiu cu soțul seu Avram Perlstein pentru despărțenie.r I ti au..iș illenrideid lol-d aidinlil D-na Ana Mantu cu soțul seu Hristodor Mantu pentrui divorsu. . . ci i!.. D-na Ana Mantu cu soțul seu II. Mantu pentru alimentare. La Tribunalul secția II. La Tribunalul Secția III. Aprilie 9. Marți. Cercetarea oposițiilor făcute asupra prețului eșitu pe casele repos. Filips Scorțescu. Aprilie 11, Joi. iției D-lui Stefan Vasilianu contra comani au facutu I. Const. Chirilă. . Aprilie 13, si SămbiUă. iei evreicei liana Meir soția lui Zeilic siu oru are locu in cursul septemănei, s'a nărui trecutu.) La Tribunalul Secția IV, Aprilie 8, Luni, Astra Liopova ,și fiica ei Sura Rifca inculpate pentru delictu de înșelăciune, comisii lui Simon sin Iosef. Vasile Mătachi Leber pentru furtul a o păreche boi vânduți lui T. Mantale. loader Munteanu pentru insulta comisă D. Em. Christodulo. Gh. Brânză pentru furt« de vite. Aprilie 9, ■Mcb ț. Avram Șvarțberg inculpatu pentru ajunsul de încredere comisu lui Zisu.geomfin... . ..... Moșcu Ene Gradinariu apelează contra cărței de judecată a ocolului V, jmpostu pentru că, au ishpușcatu cu pistolul, prin fereasta lui trigore IMacobu. A, Simipny I. Toader, I.;an Stefan, Gh. siu Toader Ciubotanu, loan Lion Beraru, D. Șarban Caratașu, D- YdiQUi sau'i'su inculpați pentru furarea de neamă din viea D. I.. Cațidin Leica Avramovici pentru, abusul de incredere comisu Arhi mandritului Natanail. April# 12, Vineri, Mihalachi a Preutesei și lîl.a Gafiței inculpați pentru furtul a nisce făbti de btostili Comino. Eroft Brut, Popa inculpați pentru: maltratarea Soției sale Elisaveta. . , Stefan Florea bucătarul patru maltratarea soției sale Sofia și D. Teodor Vasiliu patru maltratarea lui Ștefan Florea. Aprilieli, Sâmbătă, Vasile Alecsa inculpații patru că au calcatu cu calul pe sergentul de orașu Dimitie Munteanu, Ioan a lui Vasile Sberam, sau Zaharia, Manolachii Plavei inculpați pentru înaltrarea reciprocă, și pescSorul moșiei Geplenița pentru maltrisarea lui Vasile Sbereanu. , ce se vom trata itima seprimării. JL JL a. JL V— VASIIETI ȚI. — (Vicolu). In Sămbătu. Bascelor s’u intemplatu in jurul Viemni unu vicolu așa de mare, iricăt și comunicațiile electrice au fostu impessecate pentru catva timpu. —(Eclipse de soare.) La 18 Augustu acestu anu, va fi visibilă in India o eclipsă de soare totală, care după cun se predice nu a mai fostu. Mai mulți astronomi au plecatu. — (Mijlocu in contra horăiturei). In Lipsea s’au inventatu unu instrument,n foarte bunii contra horăiturei. Acease este făcutu in felini celor pentru surdi care inmiternicesce sunetul. Horăitorului i se pune pe gură cănd doarme fără a simți, capătu anse a instrumentului respunde spre ureche. Îndată ce dormitoriu incepe a horăi vuetu acela se face de i.lce ori mai tare, și astfel asurdindu-lu, se scoală, ii minunica continesce. — (Curioasă inchipuiri de nebuni.) Multe feliuri de nebuni se află. Unu pitaru de exemplu credea că este feuntu, și de aceea se temea a se apropria de solă, și de soare. — Unu nenorocita agricultorii se credea a fi o semăuță de secară, și se ferea de toate paserile. — Unu omu foarte micu și slabu, iși inchipuea, cade grosimea lui nu poate trece pe nici o ușă, deaceea nu părăsim nici odată placa lui.— Unu altu nebunu credea a fi de sțccW și ceru a fi invălitu cu pae, șeijendu apoi nemiștatu pe locu.—Încă unu altul se lua de copacii, plinu preste tot cu fructe, astfel se temea de fricine de elu să apropia. — (Pacatele mumelor cadu pe copii). Din Serbia ni se spune ca fetele și femeile de acolo au obiceiul vătămătoriu de se da pe obrazu cu dresuri, ceea ce curendu le face bătrâne și trecute. Pentru asemene unsori ele alegu cele mai otrăvitoare coloruri metalice, și Care fără nici o rușine spsegdane către farmaciști. Nil de multu y mam! Serla nălJă jli fereastră Oi asemine comstflâțiile mdfcurijilfT;eoplul 5 aceasta, bău din acela lichidu, și in urmarea aceștia, venindu prea tânji» ajutorul medicala, copilul muri. — (Cloșca cu puii de aurțsc) espodițiunea Universală de la Paris din aniii trecutu, s-a trimisa o antichitate insemnată de cătră e guvernul lolnănu. Aceasta anticitate este Cloșca cu puii de aurit găsită in pantenii de la Petroasa. Ea împreună cu puii este de aurii masivii, lucrată cu multă ăita și ginbăcie. Capacitățile arhiologice a Europei au admiratü foarte intita aceasta și a declaratu că ar fi de mare valoare. Engleșii care au mare pasiune pentru ase mine rarități au induplecatu pe guvernul Romăniei, ca lidee pe unu timpu cloșcă teu puii de auru pentru a fi espusă in museul de la Ghesington. Aceasta faptă a guvernului romănu a datu prepusu a se Jide că guvernu ar fi Vincinti telușca cu puii de auru și alte multe anticitaîi ce au fostu espuse in Paris, ănste „Monitorul oficialii“ au demințitu faima, spuntendu că in curend lu acele antichități voru sosi iarăși in țară. —(Guardie de femei). Jurnalul Coloniei din Zoinville (Brasilia) ne spune că Preșidentu l Republicei Paraguay, Generalii Lopez, face recrutație și de femei, astfel pănă acuma au formații o guardie de 75. Cele mai curajoase și cele mai puternice au gradul de oficierii. Unu soldatu salută du pe unu oficieriu, recunoscu in aceasta pe femeea lui, pe care de mult timp« nu o venuse, și voi de bucuria reviderei să o imbrățoșeze. Ănsg oficierul femeescu retenn’eseétidu in aceasta unu cadlu de insubordinație ilu trimise de indată la areatu. ...« _ .. . cs rúQ~„ — (Mortu și viu.) In Iacuș^ăți ville o fată frumoasă care curendu treimea a se mărita se găsi intr’o dimineață moartă in așterinîtu. Medicii privindu-o și căutăndu-o declară că este mai mult decăt moartă. Ea se servi cu cloroforum pentru dinți, și întrebuințase o closă mai mare, infine o ingropă. După cătva timpu părinții copilei strămutăndu-se in altă parte a Americei, vor să așeze acolo și remășițele fiicei lor. Se disgropă, se rădică căpacu secriului și se vedu că cadavru era intorsu cu fața in joș,u și cu degetele mănilor intoarsă fiindu că au sgăretu perna și ș’au ruptu părul din calm. Cloroforum pusese „„ .. în o stare de vn"„”..U..i’o ou ingropato du intr’o cârc „Unu faptu 1 câteva jile si de provincia I domnu D. . .. „ intruri ce lu bună pentru ori-ce in cătelu sa și nevasta ka, se duse să i va tipi pa pe spreotul din parohia sa ca să iu roage să publice anunciurile, pentru căsătoria ș.aț, și după împlinirea termenului tógáié, indeplinindu- se‘ toate formalitățile. D... fuse căsătoritu civilii și bisericește. Trecură opturile, și noui soți iși mâncau cu poftă luna lor de miere, cănd intr’o sară aurji pe cineva bătăndu-le in ușă, deschise și veiifi intrăndu pe preoții. Elu vinea să le declare că i-se spuse de curând că ii suntu rude, și dar că căsătoria lor era nula de vreme ce nu ceruse și nu obținuse dispensa necesară in aseminea cazuri. Ambii soți incepu să ridă și voire să obiecteze că nu se mai putea desface ceea ce se făcuse, dar preotul insista și sfirși prin a le da ordinu ca să stea despărțiți pănă cănd se va pronunța episcopul provinciei; un scurtu ii făcu să se divorce cu binișorul așteptăndu dispensa. Dispensa se făcu să fie așteptată puțin, și junii porumbei despărțiți, supraveghiați cu grijă de păstori, trebue să se mulțumească de a se vedea numai ziua și de a gongoni ca și înaintea unirii lor. In fine dispensa sosi. D.. . și dulcinea sa bea in dica aceea cate unu paharu de rumu la cârciumă, inchinăndu in fericirea viitoarei lor recăsătorii, cănd preotul făcu irupțiune in sală agitând cu triumfu dispensa prețioasă. Fără a perile timpu severul abate se puse să’și facă meșteșugul, mormăi cateva rugăciuni și insfirșitu bine-cuvăntu pentru totdeauna de astă dată pe nenorociții soți. Bată-i dar căsătoriți după toate formele și regulile bisericei intr’o cărciumă, la gura sobei, cu unu paharu de romu iu mănă. Preotul după ce băi și elu păhăruțul seu de romu la nunta improvisată, ceru cinei franci pentru dispensă și se retrase. Cei doi soți erau in fine căsătoriți. f (Cultura vitelor in Englitera). Nici intr’o țară agricultura nu este așa de perfectă ca in Englitera, și acolo cu ostebire cultura vitelor se află la înălțimea cunoscințelor. Țeara posedă 35 milioane de oi, care se nutrescu pe 31 milioane de hectare. Aceste oi producu 65 pănă l 72 milioane de chilograme de lună și dau 36 milioane de chilograme de carne. Vite mari corporate sunt in Englitera 5 milioane, in Steauia : milionu și in Irlanda 3 milioane. De la 3 milioane de vaci englese se ia una verita mare de pe untu și brăniță . Cheshire singur dă anual pentru 1 milionu de Fund-Sterling. Producția laptelui vacelor engleze este eval untu la 3 miliarde de litre, din care 2 miliarde servesce la nutrimentu