Curierul de Iassi, aprilie-iunie 1868 (Anul 1, Nr. 2-14)

1868-04-07 / nr. 2

CARIERÎlTL DE IASSI. ...Proces^ și liJit^țiun­ți| La Curtea de Apelu Secția I. ... . Aprilie 8, Luni. Solomon Croitorul cu Ilaim sin Lupii Talpalari, pentru bani. Ioniță Goilavu epitr. casei lui Avacu Solian, cu U-na Ma­ria Pruncu, pentru păstășie de Tomi. D. Boțanu Portărelul ' cuci­. Ioniță Herescu, sfinjiu pitită tacselor. Gheorgh­e Sluțu cu Maria Bonciu născută Cogalniceatiu, pen­tru bani.. . • í t ■ j • »­ . ■ ■ > • v­e­ni Zinca Cocut.,, Teodor. Boianu și.Hșlpitau Iorgu­ Boiasiu cu I­-na Ținca CHiriacu, in­cașul urmarirea ,faptitat.De acea­­stă, din urmă pentru restituirea .dotei, t­. Scarlat Bastia, cu ... Maioru lorgii ,Gluca pentru bani. Solomon Zibilis cu casa repos. Adamach­i. .. . ........ ■ Aprilie 9. Marți. Locuitorii moșiei .Hangu cu Prințul Mihail Ștuțișa', pentru­. delimitarea pim­­entului. oalinus Locuitorii moșiei Bierescu­ cu D. Vasilie Calmuțchi pentru : Împroprietărire. r"i " •:<ic,I AL Antonin- inculpatu pentru abusai. de încredere.. . Statul cu I­. Petrach­i Antonovici, pentru împroprietărire pe o casă și 10 prăji de pe moșia Hârtoapele. Moisi sin Aron­ Croitoru, pentru furarea unui ceasornicu. Eraim Zeilic Timon­d cul Iosef.Bensovici pentru maltratare. Vasile Oprea pentru furtu. __________________ i­-na Elisa Balșa și Gh­. Steluță inculpați pentru violarea­­ domiciliului D-lui Dimitrie Handoca, flavril sin Ițic, Șaim sin Ițic inculpați pentru­ furiu­ de cai. Dimitrie Avram inculpații pentru delapidare de bani­­ publici. Gh. Șurubariu inculpatii pentru că ar fi voitu su­­ptă de pe Iacob a lrimiei. Aprilie 10, Mercuri. Căpitanul I. Manoliu contra evreului Rivin sin Hui pentru bani. PLm­ăria Urbei Calmi contra ÎS Dimitrie Cara-Vas­­tru ,monopolul băuturilor spirituoase și altele. D. Gh. Sevescu cu D. V. Miclescu pentru 830 mor.țt ..soi și 100 morțe sacară. i Aîecol Spiro cu Const. Eni și Gr. O­ni­mi escu pentru li­ch­ipionaisia Csenia Str­oescu. cu, casa repos. Const. Pouilion pentru bani. . . ■ D. K­. Corne, M. Cerchezu­ și.Const. Hristodulo Cerchezi cu Leila Cabana și Moise Idei Vecsier pentru niște­ bo­nuri rurale. Iconom. Dimitrie Mardăriu cu D-na Smaranda, născută Man­­. .casa pentru bani. . .... . Andrei Spiro Pavel cu D-na Profira Roseti nascu­tă. Boldur Costachi pentru bani. Aprilie Al. Joi.. ., și Vasile .Doroban pentru că au bătutu pe lord. Lichii și Va­­silie Gherasim­. . ■ »Inrm­aoa m­im­mri ' m­iss din o Maria .Gogii pentru maltratarea prin lovitură pre Soții­ seu, Lóriet, Dragon­escu­, Tiihä Tint ölti și'L'Onât. 'Săutării jientru' pen­­tru maltratarea ‘ D-ters.1 Dimitrie Tofan,­­Stefan Tofan și Pavel Dimitriu.. .... Vasile Cealiu pentru furtii. Anton Irim­­ea Și‘ Paveel Iftesti (pentru maltratarea lui Th. ...Budicul tasie, Ibisofii sinijti­u a­lmnistiu,vca averei. Prestarea, imämentulu­i de cătră 1). N. úridon in chestie cu ciuturia fantului H. Ștefănescu pentru baiu.. N­i ( ăiju,.qni)Consti­ u'ta sa pentru divorț. .[ . ^ Forosii.a­iîomitii cu sea cu Ecaterina Cuza pientru bani.­­Marin Jiriighiei ch Toader Caracașu jicntrto 14 boi. Ilie Varnalău cu loan Pruncu și Ecaterina Pruncu­ pentru bani. Mieii. Ca,simir eu,Eugenie­ Alcazu pentru,bani. . ■ Aprilie 13, Săm­dară. Răzeșii de Mesteacăn cu D. lanen Eni: pentru pămentu. Secția II. ................. Apr­ilie 8, Luni, Gheorghie Ciur­ac contra sentenței Tribunalului judei.Vas­­­luiu dată in procesul dintre sus numitul cu ginerele Șeii Pavel Mihailscu ochii­it bani. 1 D. Marin Diăhgi s­i contra ,sentinței Tribu­nalului doi Vasluiu (lată nn.cu­uși,, dintre, D-sa cu 1). T. Gh. Roseti pentru mai m­ulte' (téssfá'gfibii'iT Reiza Peristeiu­­ și. soțul .sefi giențin alimentam '' " Jrprmen' Mjh­țu . 1,1­0 11 . * Gh. Becl­ieșui bon­tra sehtihteîi THbtihöHíKii FalchT d­atg in causa cea are vui D. .Const. Stoeano­vici pentru bani. Ițic sin Strai contra Tribunalului județialu. Zoțlic sin David cu soțiea lui Idiș Frima pentru separarea patrim­oniei. Alecsandru Cantacuzin contra sentinței Tribunalului de lassi Secțiă H, cu Răducanu Hartularu, Iorgandopolu și alții pentru­ bani. Aprilie 10. Mercuri, D-na Ecaterina Iconom­u cu Herșcu Chelner pentru bani. D. loan Cațichi cu .D. ilean ți Carpaiii pentru­­ bani. Laba, Mocăi cu Hanul Toți pentru bani. Aprilie 11, Joi, Mihai Cozm­en contra, sentinței Tribunalului județului Iassi Secția IV-a .Corecțională, dată in procesul­­ intentatți asu­­­pra pentru introfijh­erele de bancnoți falși in­ țară." lăncii sin Men­del condem­natu ,pentru furtu, I>. Zaharia David cu Gh. Tipur pentru nisc­e producte ce au cumpărații de pe moșia Albe­știi. Nicolai Culian, Tontra DD. Petru Ciurea și Dim­itrie­ Ghe­­orghiu. Aprilie 12] Vineri. Sala Țiplica Contra sentinței Tribunalului de Iassi Secția 11 dată in procesul ce au intentatu D. V. Dimitriu. Acțiunea Procuroriei făcută de Dl Ad. Landsberg contra membrilor comerciali de pe lângă Tribunalul judeciara de Botoșani. D. Zaharia (Triste cu I). Nicolai Alim-pentru salariu. Aprilie 13. Săuileiii­., D. C. Papadopopu procuratoresc T­. Nicolai Culianu acțio­­nează pe D. Al. VelisaHe ex-Președinție­ Trib. de Vaslu­i. La Tribunalul Secția I. Aprilie 8, Jmhí. L­ r.a Profira loan născută Stanmti cu soțul seu I­. Dimitrie loan pentru despărțenie. D. Petru Papadopo în plenipoten­tul TL lui Vasilie ‘ Adam­­a Chi cu D-na RaVLi Balșu pentru cercetarea apelului făcutu in contra cărței de judecată pronunciată de judec. Secția III pentru posesie. ■ D-na Catinca Grigoriu cu soțul seu­ Mihai Grigoriu pentru despărțenie. D-na Catinca Panaitescu cu soțul seu Const. Panaitescu pen­ I D-nS^rofit^n’opovici soț^, sen Const. Popovici pentru Aprilie 10. Mercuri. D-na Parasch­iva Romano născută Dobrea cu soțul seu Di­mitrie Romano, p­entru, despărțenie. . D-na Paraschva RöBland lia Senta Dobrea Cu !4c|uf* feti Di­mitrie Romano pentru alimentare. Aprilie 11, .Joi. D-na Efrosina Stamati cu soțul seu Gr. Stamati pentru des­t. SfSlaSfi J/ I ^ “|'Í1T' /f rL'\mirJcm­ >| | Procesul de deversa dintre I­-na Sofia Lazarin și I­. Ghe­orgh­iu Lazarini.-------—----------------r~------------*-------—------­. ■ Aprilie 19, Vineri.­­ . . , D-nid, Aloi și Goldstein cu­ soția sa Lifșa pentru despărțenie. D-n­a­ Anastasia Zamfirescu cu soțul seu Vasile Zamfirescu pentru despărțeilife. limaoa A. dinii­ ai iș jalaotf ilii Ațp Pifafa M­ Â'Sâ­mbătă. ■ «I­­<>e. i D-na Maria Constantinov născuta Botez contra soțului seu Dimitrie Constantinov pentru despărțenie. Reiza Peristeiu cu soțul seu Avram Perlstein pentru des­­­părțenie.r I­­ ti au­..iș illenrideid lol-d­ aidinlil D-na Ana Mantu­ cu soțul seu Hristodor Mantu pentrui di­­vorsu. . . ci i!­­.­. D-na Ana Man­tu cu soțul seu II. Mantu pentru alimentare. La Tribunalul secția­ II. La Tribunalul Secția III. Aprilie 9. Marți. Cercetarea oposițiilor făcute asupra prețului eșitu pe casele repos. Filips Scorțescu. Aprilie 11, Joi. iției D-lui Stefan Vasilianu contra coman­­i­ au facutu I­. Const. Chirilă. . Aprilie 13,­ si Săm­biUă. iei evreicei liana Meir soția lui Zeilic siu oru are locu in cursul septemănei, s'a nărui trecutu.) La Tribunalul Secția IV, Aprilie 8, Luni, Astra Liopova ,și fiica ei Sura Rifca inculpate pentru de­­lictu de înșelăciune, comisii lui Simon sin Iosef. Va­sile Mătachi Leber pentru furtul a o­ păreche boi vân­duți lui T. Mantale. loader Munteanu pentru insulta comisă D. Em. Christodulo. Gh. Brânză pentru furt« de vite. Aprilie 9, ■Mcb­ ț­. Avram Șvarțberg inculpatu pentru ajunsu­l de încredere co­­misu­ lui Zisu.geomfin... . ..... Moșcu Ene Gradin­ariu apelează contra cărței de judecată a ocolului V, jmpostu pentru că, au ishpu­șcatu cu pisto­lul, prin fereasta lui trigore IMacobu. A­, Simipn­y I. Toader, I.;­an Stefan, Gh. siu Toader Ciubo­­tanu, loan Lion­ Beraru, D. Șarban Caratașu, D- YdiQUi sau­­'i'su inculpați pentru furarea de neamă din viea D. I.. Cațidin Lei­ca Avramovici pentru, abusul de incredere comisu Arhi­­ mandritului Natanail. April# 12, Vineri, Mih­alachi a Preutesei și lîl.­a Gafiței inculpați pentru fur­tul a nisce făbti de bt­­ostili Comino. Eroft­ Brut, Popa inculpați pentru: maltratarea Soției sale Elisaveta. . , Stefan Florea bucătarul patru maltratarea soției sale Sofia și D. Teodor Vasiliu patru maltratarea lui Ștefan Florea. Aprilieli­, Sâmbătă, Vasile Alecsa inculpații patru că au calcatu cu calul pe sergentul de orașu Dimitie Munteanu, Ioan a lui Vasile Sberam, sau Zaharia, Manolachii Plavei inculpați pentru înaltrarea reciprocă, și pescSorul moșiei Geplenița pentru maltrisarea lui Vasile Sbereanu. , ce se vom­ trata iti­ma seprim­ării. JL JL a. JL­­ V— V­A­SII­E­T­I Ț­I. — (Vicolu). In Sămbătu. Bascelor s’u intem­­platu in jurul Viemni unu vicolu așa de mare, iricăt și comunicațiile electrice au­­ fostu impesse­­cate pentru catva timpu. —­(Eclipse de soare.) La 18 Augustu acestu anu, va fi visibilă in India o eclipsă de soare totală, care după cun se predice nu a mai fostu. Mai mulți astronomi au plecatu. — (Mijlocu in contra horăiturei). In Lip­sea s’au­ inventatu unu instrument,n foarte bunii con­tra horăiturei. Acease este făcutu in felini celor pentru surdi care inmiternicesce sunetul. Horăi­­torului i se pune pe gură cănd doarme fără a simți, capătu anse a instrumentului respunde spre ureche. Îndată ce dormitoriu incepe a horăi vuetu acela se face de i.lce ori mai tare, și astfel asur­­dindu-lu, se scoală, ii minunica continesce. — (Curioasă inchipuiri de nebuni.) Mul­te feliuri de nebuni se află. Unu pitaru de exem­plu credea că este­­ fe­untu, și de aceea se temea a se apropria de solă, și de soare. — Unu neno­rocita agricultorii se credea a fi o sem­ăuță de se­cară, și se ferea de toate paserile. — Unu omu foarte micu­ și slabu, iși inchipuea, cade grosi­mea lui nu poate trece pe nici o ușă, deaceea nu părăsim nici odată placa lui.— Unu altu nebunu credea a fi de sțccW și ceru­ a fi invălitu cu pae, șeijendu apoi nemiștatu pe locu.—Încă unu al­tul se lua de copacii, plinu preste tot cu fructe, astfel se temea de­­ fri­cine de elu să apropia. — (Pacatele mumelor cadu pe copii). Din Serbia ni se spune ca fetele și femeile de acolo au obiceiul vătămătoriu de se da pe obrazu cu dresuri, ceea ce curendu le face bătrâne și trecute. Pentru asemene unsori ele alegu cele mai otrăvi­toare coloru­ri metalice, și Care fără nici o rușine spsegdan­­e către­ farmaciști. Nil de multu y mam! Serla nălJă jli fereastră Oi asemine com­­stflâțiile mdfcurijilfT;­eoplul 5 aceasta, bău din acela lichidu, și in urmarea aceștia, venindu prea tânji» ajutorul medicala, copilul muri. — (Cloșca cu puii de aurțsc) espo­­dițiunea Universală de la Paris din aniii trecutu, s-a trimisa o­ antichitate insemnată de cătră e gu­­vernul l­olnănu. Aceasta anticitate este Cloșca cu puii de­ aurit găsită in panten­ii de la Petroasa. Ea împreună cu puii este de aurii masivii, luc­rată cu multă ăi­ta și ginbăcie. Capacitățile ar­­hiologice a Europei au adm­iratü foarte intita a­­ceasta și a declaratu că ar fi de mare valoare. Engleșii care au ma­re pasiune pentru ase mi­ne ra­rități au induplecatu pe­ guvernul Romăniei, ca li­dee pe unu timpu cloșcă teu puii de auru pentru a fi espusă in museul de la Ghesington. Aceasta faptă a gu­vernului rom­ănu a datu pre­­pusu a se­­ Jid­e că gu­vernu ar fi Vincin­ti­ telușca cu puii de auru și alte­ multe anticitaîi ce au fostu espuse in Paris, ănste „Monitorul oficialii“ au de­­mințitu faima, spuntendu că in curend lu acele anti­chități voru sosi iarăși in țară. —­(Guardie de femei). Jurnalul Coloniei din Zoinville (Brasilia) ne spune­ că Pr­eșidentu l Re­­publicei Paraguay, Generalii Lopez, face recruta­­ție și de femei, astfel pănă­ acuma au formații o guardie de 75. Cele mai cu­rajoase și cele mai puternice au gradul de oficierii. Unu soldatu salută du pe unu oficieriu, recunoscu in aceas­ta pe femeea lui, pe care de­ mult timp« nu o ve­­­nu­se, și voi de bucuria reviderei să o imbrățo­­șeze. Ănsg oficierul femeescu retenn’eseétidu in aceasta unu cadlu de insubordinație ilu trimise de indată la areatu. ...­« _ .. . c­s rúQ~„ — (Mortu și viu.) In Iacu­ș^ăți ville o fată frumoasă care curendu treimea a se mă­rita se găsi intr’o dimineață moartă in așterinîtu. Medicii privindu-o și căutăn­du-o declară că este mai mult decăt moartă. Ea se servi cu­ clorofo­­rum pentru dinți, și întrebuințase o closă mai mare, infine o ingropă. După căt­va timpu părin­ții copilei strămutăndu-se in altă parte a Ameri­­cei, vor să așeze acolo și remășițele fiicei lor. Se disgropă, se rădică căpacu secriului și se ved­u că cadavru era intorsu cu fața in joș,u și cu de­getele m­ănilor intoarsă fiindu că au sgăr­etu perna și ș’au ruptu părul din calm. Cloroforum pusese „„ ..­­ î­n o stare de vn"„”..U.­.i’o o­­u ingropato d­u intr’o cârc „Unu faptu­­ 1 câteva­­ jile si d­e provincia I domnu D. . .. „ intru­­­ri­ ce lu bună pentru ori-ce in căt­elu sa și nevasta ka, se duse să i va tipi pa pe spreotul din­ parohia sa ca să­ iu roage să publice anunciurile, pentru­ căsătoria ș.aț, și du­pă împlinirea termen­ulu­i tógáié, indeplin­in­d­u­- se‘ toa­te formalitățile. D... fuse căsătoritu civilii și bi­­sericește. Trecură optu­­rile, și no­ui soți iși mân­cau cu poftă luna lor de miere, cănd intr’o sară aurji pe cineva b­ătăndu-le in ușă, deschise și veiifi intrăndu pe preoții. Elu vin­ea să le declare că i-se spuse de curând că ii suntu rude, și dar că căsătoria lor era nula de vreme ce nu ceruse și nu obținuse dispensa necesară in aseminea­ cazuri. Ambii soți incepu să ridă și voire să obiectez­e că nu se mai putea desface ceea ce se făcuse, dar preotul insista și sfirși prin a­ le da ordinu ca să stea despărțiți pănă cănd se va pronunța epis­copul provinciei; un scurtu ii făcu să se divorce cu binișorul așteptăndu dispensa. Dispensa se făcu să fie așteptată puțin, și junii porumbei despăr­țiți, supraveghiați cu grijă de păstori, trebue să se mulțumească de a se vedea numai­­ ziua și de a gongoni ca și înaintea unirii lor. In fine dis­pensa sosi. D.. . și dulcinea sa bea in dica aceea cate unu paharu de rumu la cârciumă, inchinăndu in fericirea viitoarei lor recăsătorii, cănd preotul făcu irupțiune in sală agitând cu triumfu dispen­sa prețioasă. Fără a perile timpu severul abate se puse să’și facă meșteșugul, mormăi cate­va ru­găciuni și insfirșitu bine-cuvăntu pentru tot­deauna de astă dată pe nenorociții soți. Bată-i dar căsă­toriți după toate formele și regulile bisericei intr’o cărciumă, la gura sobei, cu unu pah­aru de romu iu mănă. Preotul după ce băi­ și elu păhăruțul seu de romu la nunta improvisată, ceru­ cinei fran­ci pentru dispensă și se retrase. Cei doi soți erau in fine căsătoriți. f (Cultura vitelor in Englitera). Nici intr’o țară agricultura nu este așa de perfectă ca in Englitera, și acolo cu ostebire cultura vitelor se află la înălțimea cunoscințelor. Țeara posedă 35 milioane de oi, care se nutrescu pe 31­­ mili­oane de hectare. Aceste oi producu 65 pănă l 72 milioane de chilograme de lună și dau 36­ milioane de chilograme de carne. Vite mari cor­porate sunt in En­glitera 5 milioane, in­­ Steauia : milionu și in Irlanda 3 milioane. De la 3 mili­oane de vaci­ englese se ia una verita mare de pe untu și brăniță . Chesh­ire singur dă anual pen­tru 1 milionu de Fund-Sterling. Producția lap­telui vacelor engleze este eval untu la 3 miliarde de litre, din care 2 miliarde servesce la nutrimentu

Next