Curierul de Iassi, aprilie-iunie 1868 (Anul 1, Nr. 2-14)
1868-05-26 / nr. 9
CURIERUL DE IALS APARE IN FIECARE DEJASTICA. Duminică, 2Q Main 1868. TSp. 9. „CURIERUL DE 1.1881” SE TIPĂREȘCE ENTAITMI NUMERU DE 2000 ESEMPLARE. Districte. Pe unu ani 10 lei noi „ * Șase luni 5 „ „ „ „ trei „ 2 „ „ 50 bani. Costul Abonamentului din districte se primeșce și in maree de scrisori. Epistole neirau câte mi se priimescu. Pentru anunciurile care se voru publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile se primescu la Administrațiunea acestei foi. IPretuaSaionamentului, Iassi . Pe unu anu 8 lei noi „ ., iese luni 4 „ „ „ trei „ 2 „ „ Redacțiunea și Administrațîunea se află La Tipografia Junimea casele Bancei. Abonamentele se făcu: In Isis si la Tipografia Junimea, in districte prin postași la librăria I.-lor Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Chr. Manu in Botoșani, la comerciantul I. Ch. C. Buicliu in Roman, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Aosetti in Bacău, la librăria D-lor Nebunelii și fiu in Galați, la librăria D-lui Iosif Samitca in Craiova. In Austria la librăria D-lui H. Pardini in Cernăuți și la librăria D-lui S. Piltsch in Sibiu. Prețul Atunciurilor: Unu rendu de 35 litere sau locul seu 15 bani, odată publicata. Costul Anunciurilor din districte se primeșce și in maree de scrisori. Epistolelefrancate nu se priimescu. M A I. E V M A R V B. SEPT E IU A A E I. Ä .H ’>i0a f Patronul «l il ei. loar. vecMu.Stilu .,ou V ! » »• Patronul «Jiiei. ^ IS. Maiu. Junie' ' ' 1 orem. orem. Maiu. Iunie. 1 orem. orem. 2g 7 Duminică. Apost. Carp. 4 15 7 45 30 11 Joi. Părintele Isachie. 4 13 7 47 27 8 Luni. Sfănt. Mucen. Teraspont. 4 15 7 45 31 12 Vineri. Ap. Eremia și Ermeu. 4 13 7 47 28 9 Marți. Cuviosul Nichita. 4 14 7 46 Iunie 1 13 Sâmbătă. Mucenicul Iustin. C 4 11 7 49 29 10 Mercuri. Mucenița Teodosia. 4 13 7 47 _________________________________________ AVISE IMPORTANȚII. Invităm pe toate Onorabile Prefecturi, Primării, Comitetele permanente și Tribunaluri, precum și pe toți particularii, ca să bine-voiască a triimite anunciuri de ori-ce natură la administrațiunea acestei foi, unde vor găsi cea mai mare răspândire. Red. DEPEȘE TELEGRAFICE. Bucuresci 19 Maiu. Camera nu a deschis încă discuțiunea generală asupra proectului drumului de ferii. De la Senatu nimica de importanță. Bucuresci 20 Maiu. M. S. Domnitorul a cumpărații moșia Poenii lângă Iassi. Aceasta este cea antei proprietate a M. S. in România. Bucuresci 22 Maiu. Majoritatea Camerei au votatu eri cu 94 voturi contra 28, luarea in deliberațiune a concesiunilor drumurilor de fieru, Offenheim pentru linia Suceava-Iassi și Roman, Strasberg pentru Bacău, T. Ocna, Focșani, Galați și Bucuresci, Bucuresci, 21 Maiu. Senatul luăndu cunoscințe prin comisiunea rânduită din sinul seu (D-nii Plagino, Costaforu, Brăiloiu și Bozieanu) de cuprinderea Actelor Diplomatice, depuse pe biuroul seu după violența interpelațiunei a D-lui Ionescu, senatoru din partea Universității din Iassi, a trecutu ca satisfăcuții la ordinea clisei. Eri a trecutu și prin Senatu legea Embaticurilor. Cariera se ocupă cu votarea pe articole a Concesiunei căilor ferate care se speră a fi votată in totul mâine. Bucuresci, 25 Maiu. Camera a votătu unu ambrasamentu de drumul de ferii pentru Botoșani, a distrusu sau a micșoratu foarte mult prejudecările cari întăreau convicțiunea, că poporul germanii nu este animatu de sentimente de confraternitate. Regele chiamatu la inalta sa posițiune de cătră voința legitimilor puteri legislative constată că va mania și va pune in profitu drepturile sacre, pe cari principii și popoarele ia confrații, respectăndu in acelașu timpu tractatele, eară nu puterea ce Dumnedeu a pusu in manile sale, și cari drepturi vor servi in presentu și in viitorii de regulă in politica sa. Berlina, 28 Main. Dieta imperială a acceptatu legea despre desființarea arestului de datorie, și unu amendamentu pentru susținerea arestului de asigurare. Viena. Gazeta oficială a publicatu acuma legea despre căsătorie civilă precum și acela asupra relațiunelor dintre deosebitele confesiuni. — Faimele răspăndite despre formarea bandelor Polone la frontierele Galiției să desmințesca in foile oficiale din Varșovia. Belgradit, 28 Maiu (Contra poștelor străine). O foae sârbcească publică o declarațiune solemnă a societății comerciale care desmințesce soirea, că comercianții ar voi a nenționa la principe pentru susținerea poștelor străine, dirt contra societatea comercială si a rugații de repetite ori pentru înființarea unei comunicațiuni naționale cu țările străine. Rusia. Principele Imperătescu a propusu mai multe proiecte de reforme pentru întregul imperiu. Reforma cea mai însemnată e desființarea despărțementului alu treile (poliția secretă), care va trece la ministerial de poliție, sau care va face numai o secțiune a ministeriului de Interne. Alexandria, 30 Maiu. Consulul generalii austriecesc in numele Imperatorului a presentatu urmașului vice-regelui Marele Cordon a ordinului de la Corona de feru. Scrii din afară. Paris, 2 Iunie. Imperatorul și Imperăteasa au plecatu la Rouen pentru a visita acolo esposițiunea agricolă. Imperatorul a ținutu done discursuri, unul câtră primarul și altul cătră Cardinalul de Rouen, amendoue anse fără valore politică.— Este respănditu vorba aice, că trei indiviiji Au incercatu unu atentatu in contra vieței Imperatorului. Berlin 20 Maiu. (Discursul regelui la închiderea parlamentului vamak) resumă resultatele deliberațiunii. — Se speră că acordul va exsista in cestiunile financiare. Parlamentul a fortificatu încrederea mutuale a vaselor germane. Acte oficiale. § (Monitorul oficialii) publică următoarele: In No. 104. Iregulamentu pentru aplicarea și esecutarea legei de înstrăinare a o parte din bonurile Statului. In No. 105. Gradarea Monahului Ionichie de osânda inchisorei de 2 luni. § (Numiri in diferite funcțiuni.) Monitorul oficialii publică intre altele: In No. 103. 1. I. Iacobchi este înaintata la gradul de capelmaistru clasa II. S’au numita: D. Ulinescu George, profesorii de desemnu de peisage și figuri la școala militară; S. S. Ierom. A. Melega, preotu alu regim. 2 de lăncieri. — In No. 105. D. Al. Frundeti, ajutoru de grefă la Trib. Suceava; D. N. Stroescu, portărelu la trib. Iassi. Sunt confirmați: D. Haralambie Bossie, prim comptabilu la casiaria generală de Fălciu, și D. Al. Athanasiad, arhivistii și registratorii la casieria generală de Iassi. Sciri locale. *** (Nou transportu de bani.) La Casieria din Iassi au mai sositu 60 lădi cu monedă națională de aramă, conținăndu fiecare ladă căte 1000 lei noi. *** (Timpurile spartane.) In timpul lui Lycurg, comerciul Spartei se făcea cu bani de feru. Datorete antichității nu s’au perdutu cu totul. Casieria din Iassi, plătesce lefile in lădi cercuite pline cu monedă de aramă. Soțiile impegaților spre a cumpăra capele și mănuși, voru trebui să fie urmate pe strade de o haraba cu patru bivoli, incarcată cu moneda fiberei Romanii. Sperămu că macar in acestu modu ne vom asemăna cu vechii Spartani, pe cari unii din Eroii noștri sau incercatu deja a-i imita. *** (O bandă de studenți), sau datu mai dăuna și nobila misiune de a curați grădina publică de ori-ce elementu Israelitu. Sperămu că Poliția va lua măsuri pe viitori de a nu se mai repeta asemenea scandaluri, ce nu potu afla aprobațiune decăt sub sciințifica cupolă a Colegiului Național. ..* (Măcelarul fără voe.) Septemăna trecută venise unu perceptoru a disp. I, intr’o casă, unde dicendu-i că proprietarul nu se află acuma in Iassi, și are să vie peste câteva diie înapoi, respundea că nu are vreme de a veni incă odată și a lasatu cu silă patentă și unu avertisementu. Proprietarul casei sosindu, găsesce patenta și se vede făcutu măcelaru, o profesiune care nu samană in nimică cu aceea ce exersează. Patenta și avertisementul sunt depuse acuma la Redacțiunea acestei foi, de unde D. perceptoru le poate lua înapoi—daca va avea vreme. *** (Rectificare.) In No. 8 a acestei foi s’a făcutu o eroare de tipariu, anunțindu-se cum că arendașii moșiilor Statului se vor rearenda pe conta lor, mai multe dame văduve și mume de familie credindu cu dreptu cuventu că insuși persoanele se punu in licitațiune, au cerutu informațiuni asupra acelor arendași. Spre a curma acelu echivocu ne grăbim a face cunoscut că moșiele sunt de scosu in licitație, dar nu gracioasele persoane a arendașilor. *** (Nenorocire.) Mercuri, sara pe la 9 oare, la bariera Sărăriei sau intămplatu o nenorocire. D. C. Corbu, fost judecătoru de instrucțiune, viindu călare de la o moșie unde fusese de a vedé prășitul popușoilor, calul l’au trăntitu, remăindu’i piciorul in scară, incăt in astă posițiune fatală, au fost invărtitu de mai multe ori pe pămentu. Barierul sărindu, cu mare nevoie au prinsu calul, și au pusu pe D. Corlin intr’o trăsură ducendu-1 acasă. Ornicul care se perdusă la astă intemplare, sau găsitu. Bolnavulu este mai bine, și scăpatu de vr’o primejdie. *** (Unu căzu criticu.) D. Iorgu Șumulianu, a angajatu pe timpu de unu anu, o mancă la copilul seu. După trecerea de o lună, manea anume Marghioala Cucu, se face neredută și copilul remasă astfelu fără hrană. Nu scimu ce s’a intămplatu, scrmu numai că după multe reclamații făcute de D. Șumulianu, poliția nu poti găsi pe numita sau barbutul ei.—Căi de bune sunt invențiunile cele none care in asemenea coșuri servescu pentru a hrăni pe copii, și aceste sunt nisce estracturi de carne și de lapte ce se află numai la D. Conga; ne grăbimu dată prin aceasta a arata celor care voru mai căde in asemenea împrejurări ca și D. Șumulianu, de a se procura cu asemenea ecstracțiuni. *** (Bărbieritu.) Unul ducăndu-se la o bărbierie a lasat spre mai mare garanție surtucul seu in odaea Bărbierului. După ce au fosturasu, îmbrăcă earăși surtucul, anse cu cea mai mare mirare reduse că și punga cu bani care se afla in surtuc a fostu rasă de 4 Napoleoni și 1 galb. *** (Pradări.) Pe D. Josef Silberman s’a pradatu in ziua de 16, Maiu de 160 galbini și de giuvaere in valoare de 40 galbini. Prădătorii au fostu Meer Giuvaergiu și Iancu Dascalu din care pe celu ănteiu s’a prinsu îndată, și pe alu doilea sau găsitu mai pe urmă la Adolf bucataru in căsele Blaustein, care in înțelegerea lui Caiman Platman a găzduitu pe prădătorul, primindu de la densul 10 irmilici. — Lupu sin Avram au fostu pradatu de doi dorobanți, care i-au luatu 500 lei. Culpabilii sunt Arestați. *** (Viața fericită intre doi amanți) Bucătarul otelului Binder ținea de mai multu timpu o metresă, care, intr’o cearta casnică, l’au ingiungietu in peptu cu unu cuțitu. Rănitul se află acuma in Ospitalu și metreasa sa in mănele justiției. *** (Focuri.) Vineri sura s’a aprinsu gazul intr’o pivniță a unei case din Păcurari și in suburbia Tatarașu casele D-lui Antiohescu, amen-