Curierul de Iassi, aprilie-iunie 1868 (Anul 1, Nr. 2-14)

1868-05-26 / nr. 9

CURIERUL DE IALS­ APA­RE I­N FIECARE DEJASTICA. Duminică, 2Q Main 1868. TSp. 9. „CURIERUL DE 1.1881” SE TI­PĂ­REȘCE ENTAITMI NUMERU DE 2000 ESEMPLARE. Districte. Pe unu ani 10 lei noi „ * Șase luni 5 „ „ „ „ trei „ 2 „ „ 50 bani. Costul Abonamentului din districte se primeșce și in maree de scrisori. Epistole nei­rau câte mi se priimescu. Pentru anunciurile care se voru publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile se primescu la Administrațiunea a­­cestei foi. IPretuaS­ai­onamentului, Iassi . Pe unu anu 8 lei noi „ ., iese luni 4 „ „ „ trei „ 2 „ „ Redacțiun­ea și Admini­strațîunea se află La Tipografia Junimea casele Bancei. Abonamentele se făcu: In Isis si la Tipografia Junimea, in districte prin postași la librăria I.-lor Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Chr. Manu in Botoșani, la comerciantul I­. Ch. C. Buicliu in Roman, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Aosetti in Ba­cău, la librăria D-lor Nebunelii și fiu in Galați, la librăria D­-lui Iosif Samitca in Craiova. In Austria la librăria D-lui H. Pardini in Cernăuți și la librăria D-lui S. Piltsch in Sibiu. Prețul Atunciurilor: Unu rendu de 35 litere sau locul seu 15 bani, odată publicata. Costul Anunciurilor din districte se primeșce și in maree de scrisori. Epistole­lefrancate nu se priimescu. M A I. E V M A R V B. SEPT E IU A A E I. Ä .H ’>i0a­ f Patronul «l il ei. loar.­ vecMu.­­Stilu .,ou V ! » »• Patronul «J­i­i­e­i. ^ IS. Maiu. Junie­­' ' ' 1 ore­m. ore­m. Maiu. Iunie. 1 orem. orem. 2g 7 Duminică. Apost. Carp. 4 15 7 45 30 11 Joi. Părintele Isach­ie. 4 13 7 47 27 8 Luni. Sfănt. Mucen. Teraspont. 4 15 7 45 31 12 Vineri. Ap. Eremia și Ermeu. 4 13 7 47 28 9 Marți. Cuviosul Nichita. 4 14 7 46 Iunie 1 13 Sâmbătă. Mucenicul Iustin. C 4 11 7 49 29 10 Mercuri. Mucenița Teodosia. 4 13 7 47 _________________________________________ AVISE IMPORTANȚII. Invităm­ pe toate Onorabile Prefecturi, Pri­mării, Comitetele permanente și Tribunaluri, precum și pe toți particularii, ca să bine-voiască a triimite anunciuri de ori-ce natură la admi­nistrațiunea ace­stei foi, unde vor găsi cea mai mare răspândire. Red. DEPEȘE TELEGRAFICE. Bucuresci 19 Maiu. Camera nu a deschis­ încă discuțiunea ge­nerală asupra proectului drumului de ferii. De la Senatu nimica de importanță. Bucuresci 20 Maiu. M. S. Domnitorul a cumpărații moșia Po­­enii lângă Iassi. Aceasta este cea antei proprietate a M. S. in România. Bucuresci 22 Maiu. Majoritatea Camerei au votatu eri cu 94 voturi contra 28, luarea in deliberațiune a concesiunilor drumurilor de fieru, Offenheim pentru linia Suceava-Iassi și Roman, Stras­­berg pentru Bacău, T. Ocna, Focșani, Galați și Bucuresci,­­ Bucuresci, 21 Maiu. Senatul luăndu cunoscințe prin comisiunea rânduită din sinul seu (D-nii Plagino, Costa­­foru, Brăiloiu și Bozieanu) de cuprinderea Actelor Diplomatice, depuse pe biuroul seu după violența interpelațiunei a D-lui Io­­nescu, senatoru di­n partea Universității din Iassi, a trecu­tu ca satisfăcuții la ordinea clisei. Eri a trecutu și prin Senatu legea Emba­­ticurilor. Cariera se ocupă cu votarea pe articole a Concesiunei căilor ferate care se speră a fi votată in totul mâine. Bucuresci, 25 Maiu. Camera a votătu unu ambrasamentu de drumul de ferii pentru Botoșani, a di­strusu sau a micșoratu foarte mult prejude­­cările cari întăreau convicțiunea, că poporul ger­manii nu este animatu de sentimente de confra­­ternitate. Regele chiamatu la inalta sa posițiune de cătră voința legitimilor puteri legislative con­stată că va mania și va pune in profitu dreptu­rile sacre, pe cari principii și popoarele i­a con­frații, respectăndu in acelașu timpu tractatele, eară nu puterea ce Dumnedeu a pusu in manile sale, și cari drepturi vor servi in presentu și in viitorii de regulă in politica sa. Berlina, 28 Main. Dieta imperială a acceptatu legea despre desființarea arestului de datorie, și unu amendamentu pentru susținerea arestului de asigurare. Viena. Gazeta oficială a publicatu acuma legea despre căsătorie civilă precum și acela asupra relațiunelor dintre deosebitele confesiuni. — Faimele răspăndite despre formarea bande­lor Polone la frontierele Galiției să desmințesca in foile oficiale din Varșovia. Belgradit, 28 Maiu (Contra poștelor străi­ne). O foae sârbcească publică o decl­­arațiune so­lemnă a societății comerciale care desmințesce soirea, că comercianții ar voi a nen­ționa la prin­cipe pentru susținerea poștelor străine, dirt con­tra societatea comercială si a rugații de repetite ori pentru înființarea unei comunicațiuni naționale cu țările străine. Rusia. Principele Imperătescu a propusu mai multe proiecte de reforme pentru întregul imperiu. Reforma cea mai însemnată e desființarea despăr­­țementului alu treile (poliția secretă), care va trece la ministerial de poliție, sau care va face numai o secțiune a ministeriului de Interne. Alexandria, 30 Maiu. Consulul generalii aus­­triecesc in numele Imperatorului a presentatu urmașului vice-regelui Marele Cordon a ordinului de la Corona de feru. Scrii din afară. Paris, 2 Iunie. Imperatorul și Imperăteasa au plecatu la Rouen pentru a visita acolo esposițiu­­nea agricolă. Imperatorul a ținutu done discur­suri, unul câtră primarul și altul cătră Cardinalul de Rouen, amendoue anse fără valore politică.— Este respăn­ditu vorba aice, că trei indiviiji Au incercatu unu atentatu in contra vieței Impera­­torului. Berlin 20 Maiu. (Discursul regelui la în­chiderea parlamentului vam­ak) resumă resultatele deliberațiunii. — Se speră că acordul va exsista in cestiunile financiare. Parlamentul a fortificatu încrederea mutuale a vaselor germane. Acte oficiale. § (Monitorul oficialii) publică următoarele: In No. 104. Iregulamentu pentru aplicarea și esecutarea legei de înstrăinare a o parte din bonurile Statului. In No. 105. Grad­area Monah­ului Ionichie de osânda inchisorei de 2 luni. § (Numiri in diferite funcțiuni.) Monitorul ofi­cialii publică intre altele: In No. 103. 1­. I. Iacobch­i este înaintata la gradul de capelmaistru clasa II. S’au numita: D. Ulinescu George, profesorii de desemnu de peisage și fi­guri la școala militară; S. S. Ierom. A. Melega, preotu alu regim. 2 de lăncieri. — In No. 105. D. Al. Frundeti, aju­toru de grefă la Trib. Suceava; D. N. Stroescu, portărelu la trib. Iassi. Sunt confirmați: D. Haralambie Bossie, prim comptabilu la casiaria generală de Fălciu, și D. Al. Atha­­nasiad, arhivistii și registratorii la casieria generală de Iassi. Sciri locale. *** (Nou transportu de bani.) La Casieria din Iassi au mai sositu 60 lădi cu monedă nați­onală de aramă, conținăndu fiecare ladă căte 1000 lei noi. *** (T­i­m­p­u­r­i­l­e spartane.) In timpul lui Lycurg, comerciul Spartei se făcea cu bani de feru. Dato­rete antichității nu s’au perdutu cu to­tul. Casieria din Iassi, plătesce lefile in lădi cer­­cuite pline cu monedă de aramă. Soțiile impe­­gaților spre a cumpăra capele și mănuși, voru trebui să fie urmate pe strade de o haraba cu patru bivoli, incarcată cu moneda fiberei Roma­nii. Sperămu că macar in acestu modu ne vom asemăna cu vechii Spartani, pe cari unii din Eroii noștri sau incercatu deja a-i imita. *** (O bandă de studenți), s­au datu mai dăuna și nobila misiune de a curați grădina pu­blică de ori-ce elementu Israelitu. Sperămu că Poliția va lua măsuri pe viitori de a nu se mai repeta asemenea scandaluri, ce nu potu afla apro­­bațiune decăt sub sciințifica cupolă a Colegiului Național. ..* (Măcelarul fără voe.) Septemăna trecu­tă venise unu perceptoru a disp. I, intr’o casă, unde dicendu-i că proprietarul nu se află acuma in Iassi, și are să vie peste câteva diie înapoi, res­­pundea că nu are vreme de a veni incă odată și a lasatu cu silă patentă și unu avertisementu. Proprietarul casei sosindu, găsesce patenta și se vede făcutu măcelaru, o profesiune care­­ nu samană in nimică cu aceea ce exersează. Patenta și avertisementul sunt depuse acuma la Redac­­țiunea acestei foi, de unde D. perceptoru le poate lua înapoi—daca va avea vreme. *** (Rectificare.) In No. 8 a acestei foi s’a făcutu o eroare de tipariu, anunțindu-se cum­ că arendașii moșiilor Statului se vor rearenda pe conta lor, mai multe dame văduve și mume de familie credindu cu dreptu cuventu că insuși per­soanele se punu in licitațiune, au cerutu informa­­țiuni asupra acelor arendași. Spre a curma acelu echivocu ne grăbim a face cunoscut că moșiele sunt de scosu in licitație, dar nu gracioasele per­soane a arendașilor. *** (Nenorocire.) Mercuri, sara pe la 9 oare, la bariera Sărăriei sau intămplatu o nenorocire. D. C. Corbu­, fost judecătoru de instrucțiune, vi­­indu călare de la o moșie unde fusese de a vedé prășitul popușoilor, calul l’au trăntitu, remăindu’i piciorul in scară, incăt in astă posițiune fatală, au fost invărtitu de mai multe ori pe pămentu. Barierul sărindu, cu mare nevoie au prinsu calul, și au pusu pe D. Corlin intr’o trăsură ducendu-1 a­casă. Ornicul care se perdusă la astă intem­­plare, sau găsitu. Bolnavulu este mai bine, și scăpatu de vr’o primejdie. *** (Unu căzu critic­u.) D. Iorgu Șumu­­lianu, a angajatu pe timpu de unu anu, o man­că la copilul seu. După trecerea de o lună, man­ea anume Marghioala Cucu, se face neredută și copilul remasă astfelu fără hrană. Nu scimu ce s’a intămplatu, scrmu numai că du­pă multe re­clamații făcute de D. Șumulianu, poliția nu poti găsi pe numita sau barbutul ei.—Căi de bune sunt invențiunile cele none care in asemenea co­șuri servescu pentru a hrăni pe copii, și aceste sunt nisce estracturi de carne și de lapte ce se află numai la D. Conga; ne grăbimu dată prin aceasta a arata celor care voru mai căde in ase­menea împrejurări ca și D. Șumulianu, de a se procura cu asemenea ecstracțiuni. *** (B­ă­r­b­i­e­r­i­t­u.) Unul ducăndu-se la o băr­­bierie a lasat spre mai mare garanție surtucul seu in odaea Bărbierului. După ce au fostu­rasu, îm­brăcă earăși surtucul, anse cu cea mai mare mirare reduse că și punga cu bani care se afla in surtuc a fostu rasă de 4 Napoleoni și 1 galb. *** (P­radă­r­i.) Pe D. Josef Silberman s’a pradatu in ziua de 16, Maiu de 160 galbini și de giuvaere in valoare de 40 galbini. Prădătorii au fostu Meer Giuvaergiu și Iancu Dascalu din ca­re pe celu ănteiu s’a prinsu îndată, și pe alu do­ilea sau găsitu mai pe urmă la Adolf bucataru in căsele Blaustein, care in înțelegerea lui Cai­man Platman a găzduitu pe prădătorul, primindu de la densul 10 irmilici. — Lupu sin Avram au fostu pradatu de doi dorobanți, care i-au luatu 500 lei. Culpabilii sunt Arestați. *** (Viața fericită intre doi amanți) Bucătarul otelului Binder ținea de mai multu timpu o metresă, care, intr’o cearta casnică, l’au in­­giungietu in peptu cu unu cuțitu. Rănitul se află acuma in Ospitalu și metreasa sa in mănele jus­tiției. *** (F­o­c­u­r­i.) Vineri sura s’a aprinsu gazul intr’o pivniță a unei case din Păcurari și in su­burbia Tatarașu casele D-lui Antiohescu, amen-

Next