Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)
1868-10-20 / nr. 30
CURIERUL DE IASSI APARE IA FIECARE BIMINICA. Duminică, 20 Octomrie 1868. „CURIERUL DE IASSI“ SE TIPA IESC E IATISTM NEMERE DE 2000 ESEMPLARE. Mo. 30. : write. E Districte: Pe unu anii 10 lei noi „ „ șese luni 5 „ „ „ „ trei „ 2 „ „ 50 bani. ~ Costul Abonamentului din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole noirancate nu se priimescu. Prețul abonamentului: Iassi : Pe unu anu 8 lei noi „ „ șese luni 4 „ „ in trei „ 2 „ „ Redacțiunea și Administrațiunea se află la Tipografia Junimea casele Rancei. Abonamentele se făcu: In Iassi la Tipografia Junimea, in districte prin pustii și la librăria D-Ior Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Chr. Many in Botoșani, la comerciantul I. Ch. C. Buicliu in Roman, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Acsenti in Bacău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria P-lui Iosif Samitca in Craiova. Prețul anunciurilors Unu rendu de 35 litere sau locul seu 15 bani, odată publicații. Pentru anunciurile care se voru publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile se primescu la Administrațiunea acestei foi. Costul Anunciurilor din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole neflancate nu se priimescu. CALEI SI AR 1 I. SEI* TEMAREI. vecii hi. Stilu “°"| 910 a I Patronulu 1 i Ici. “j ^r! j tS. Stilu 1,nl 9 10 »•______________Patronulu 1 i Ici. ^ ^ Octaviv. Nocm. N prem.lrem. I Octoviv. Noem. _ ... ori ?. °^.e M 20 1 Duminică. Mucinicul Arteme. 7 5 4 57 24 5 Jei. Mucinicul Arefti. 7 141 4 . 1 21 2 Luni. Cuviosul Ilarion. 7 9 4 55 25 6 Vineri. Mucinicul Marchian. 7 151 4 49. 22 3 Marți. Păr. Averchie Episcop. 7 11 4 53 26 7 Sâmbătă. (1) Mucinicul Dimirie. 7 16 4 48 23 4 Mercuri. Ap. Iacov frate Domn. 7 124 521 27 8 Duminică. Mucinicul Nistor. 7 181 4 4b1 AVILE IMPORTANTE. Invităm pe toate Onorabile Prefecturi, Primării, Comitetele permanente și Tribunaluri, precum și pe toți particulari, ca să bine-vooasca a triimite anunciuri de ori-ce natură la administrațiunea acestei foi, unde vom găsi cea mai mare răspândire. Red. Iassi, 20 Octomvrie. Spre îndeplinirea art. 32 din legea Comunală, și in vederea comunicatului D. Ministru de Interne sub No. 14,286, din 31 Augustei 1868, publicații in Monitorul No. 201, Duminică in 3 Noemvrie viitor, urmează a se întruni colegiul alegătorilor comunali pentru alegerea a 17 membri in consiliul comunali. Subscrisul in virtutea art. 33 și 34 din acea lege, are onoare a pofti pe toți D-nii alegători preveduți in lista definitivă a anului curentu, publicată și afișată de Comitetul Permanenți No. 88, să bine-voeasca a se întruni in Duminica indicată mai sus, pentru alegerea menționată, in doue secțiuni și anume: Alegătorii din despărțirea a Il-a și a IlI-a in localul Primăriei, iar acei din despărțirea l-a, a lV-a și a V-a in sala Palatului Administrativ. Primar, I. Antoniadi. Sein din intru. București, 13 Oct. (Monumentu in onoarea Imperatului Napoleon III.) Diarul „Țara“ de eri publică una „Apelu la patriotismul Romanilor“ pentru ridicarea unui monumentu pe una din piețile publice a Capitaliei „in onoarea Imperatorului Napoleon, Binefăcătorul Romăniei, eroicei și cavalerescei națiuni francase și puterilor aliate ce și-au versații sângele in Crimea spre apărarea autonomiei Romăniei“. Acesta apela e iscălițit de D-nii Aristide Pascal, Teodor Văcarescu și N. Blaremberg, care au și subscris suma de 2000 lei noi. — Edițiunea francesâ a Țarului „Țara“ de astăzi publică, că eri biurourile redacțiunei erau pline de subscridenți, intre care se aflau și oameni însemnați. — Prin decretul domnescu cu data 9 Octomvrie se hotăresce că numirea regimentelor de cavalerie va fi cea următoare. Regimentul I se va numi „regimentul de vânători călări.“ Regimentul II „regimentul de roșiori.“ Regimentul creații din nou „regimentul de călărași.“ Soli din afară. Paris. 20 Oct. — Agenția Havas asigură că guvernul s’a pronunțații in favoarea principelui Asturielor și contra republicei. — Intre candidați figurează și numele principelui Napoleon. — Libertatea, după o telegramă din Constantinopole, dice că streinii acuzați de complici in conspiratiunea contra Sultanului s’au inaintatu consulilor respectivi. Paris, 22 Oct. Ziarul „Le Golosil publică o epistolă a lui Soraim, dicendu că poporul va fi descvărșitu liber si a alege forma guvernului, dată in care se pledează cu căldură in favoarea monarhiei constituționale. Paris, 22 Oct. — „Constituționalul,“ in buletinul său, exprimă indoeală asupra veracităței zgomotului de alianță intre Rusia și România, dicendu că cabinetul de Petersburg, conservatorii de natura sa, va fi desigur cel din urmă a incuragia agitațiunea raselor contra integrităței Austriei și Turciei. Paris, 22 Oct. —• Principesa regale de Prusia a trecutu pe aici ducendu-se in Englitera. Principesa, Imperatorul și Imperatricea ’i au datu visită. Paris, 27 Oct. „Epoca“ dice, că ex-regina Isabela va sosi mine și va lua aice locuința pentru totdeauna. — Unu telegram din Bucuresci, sositu aice dice, că boala principelui Carol s’a agravatu. Viena, 26 Oct. (Mazziniști in România.) O depeșă din Bucuresci, sosită aice, dice că moșia Măgurelile lăngă Bucuresci s’a cumperatu de o companie de Mazziniști. Afară de Genotti și Riciotti, primavera viitoare și generalul Garibaldi va veni la Bucuresci.(?) Berlin, 22 Oct. Se asigură că aceleași măsuri vor fi luate contra electorului de Hessa ca și contra regelui de Hanovra in urma memoriului seu, (suspensiunea rentelor). Madrid, 20 Oct. Partitul democratica a declarații, intr’o numeroasă întrunire, după viilesbateri, republica federale ca singură formă democratică.— Unii decretu ala guvernului suprimă numeroase monastiri și conhscST averile lor. — Rios Rosas s’a mimitu președinte alu consiliului de Statu. — Mercuri guvernul va trimite o circulară agenților diplomatici prin care le va explica cugetările sale. — Marți junta centrale se va disolva, apoi și junta provincială. Madrid, 21 Oct. Unii decretu alu ministeriului de resbelii amnestiează pe toți acei militari, cari au fostu condamnați in revoluțiunea din anul 1866. Unu decretu al ministrului de justiția disolve societatea sf. Vicentiu de Paula. Guvernatorul civili va face inventări ai averei. Se asceaptă alui doile manifestu alu reginei Isabela. Madrid, 22 Oct. Părintele regelui din Portugalia primeșce candidatura tronului I spaniola. Madrid, 22 Oct. Unu manifestu alu guvernului publicații sub formă de circulară diplomatică, revendică suveranitatea națională. El exprimă dorința in favoarea libertății cultelor, doresce bunele relațiuni ale puterilor și nu spune nimica despre forma viitoare a guvernului. Madrid, 22 Oct. Junta centrală s’a disolvatu. Prim acordă, ca ministru de resbelui, trupelor lui Novaliches, aceleași avantage de înaintare ca și celor alte. Madrid, 22 Oct. Junta inaintea disolvării a propusa suspensiunea pedepsei cu moarte și crearea colonielor penitenciare. Madrid, 26 Oct. Poporul a arsu astăzi eșafotul ce era încă aședatu pe locul esecuțiunelor. Aceasta a făcut-o ca demonstrațiune in contra pedepsei de moarte. London, 27 Oct. Lord Stanley a declarata, cu ocasiunea deschiderei bancei de la Liverpol, că politica esterioară a Englitezei aspiră la pacea generale a tuturor popoarelor. Toate cabinetele crescu ideia resbelului generale, cea ce este o garanță pentru pace. Belgrad, 21 Oct. Eli s’a infățișatu unu nou procesu pentru asasinatul principelui Mihail, in care figurau optu acuzați: Anton Maistorovici, fost consilier, Carageorgevici, Reghici, Petrovici de la Smedenova, Lazar Milojevici, sub-prefectul Droghei, Stanojevici, suplininte la școala mare din Belgrad, și Lila Rusmanovici de la Smederova, complicii cari lucrau pentru asasinare, eară Costa Antonievici, arendașul de la Dragujevați și Stanca Trancovici, cafegiul de la Corona din Belgrad, cunoscăndu numai proiectul despre asasinații și nedescoperindu nimicu guvernului. — Desbaterile incepute cu cei din urmă pană acum n’au nici o însemnătate. Belgrad, 28 Oct. Gazeta oficială de eri a publicat următorul proiectu de lege : „Fiindcă s’a constatatu că ex-principele Alecsandru Carageorgevici este autorul complotului Asasinărei Principelui, trebue să fu oprima de-a avea vre o relațiune cu Serbia pe care a vrutu s’o ruineze. Este constatatu, că administratorii lui de pe moșiele de aice sunt in înțelegere cu densul, și că aceștia vom amenința totdeauna țeara; pentru aceasta guvernul face propunerea, ca să se vândă toate moșiele, care sunt pe numele lui ori a rudeniilor lui. Dacă ex-principele n’ar vrea să le vândă insuși vendarea lor se va face de guverna și se voru trimite banii la foștii proprietari. Senatul a adoptatu această lege. Regența a sancționat-o, și peste trei luni de zile trebue să fie esecutată. Acte oficiale. § (Numiri in diferite funcțiuni.) Monitorul oficialu publică intre altele următoarele numiri: In No. 229, D. C. I. Sărețeanu, supleant, și D. Ioan N. Popescu, grefier la tribunalul Ilfov, secția III, D. Bejan, adjutore de grefier la tribunalul Iassi; 1). Dim. Zota, jude de pace la ocolul I din orașul Iassi, D. Sc. Păltineanu, cap de portărel la tribunalul Vâlcea; D. M. Romanescu, portărel la curtea de apel din Bucuresci. — In No. 230. D. Ath. Moscuna, membru la curtea de apel din Craiova; D. Gr. Baluța, procurore de secțiune la curtea de apel din Bucuresci, in locul D-lui Ath. Moscuna; D. Thoma Dimitrescu, procurore de secțiune la trib. Prahova; D. Vie Presbeanu, procurore la trib. Romanați; D. loan Muntenescu, procurore la tribunalul Olt; D. C. I. Polizu, jude instructore, I. S. Brătășeanu, procurore de secțiune, D. Sake lonescu, supleant la secția I, la trib. Ilfov. Sciri locale (Deschiderea solemnă a sesiunei ordinare a Consiliului județeanu) din districtul Iassi, s’a făcutu Marți iu 15 a curentei, la care au asistata toți consilierii. D. Prefecții a județului a datu cetire de espunerea situațiunei morale și materiale a județului. După aceea consiliul s’a ocupata cu verificarea titlurilor: *** (Consiliul județian). Biuroul se compune din DD. Costachi Carp, Dim. Cozadini și Iorgu Tăcu președinți: Costachi Christodolo Cerchez, vicepreședinte; Alexandru Ureche și Iorgu Bosie. Secretari. — Actualul secretara alu comitetului permanenții al județului, Dl. Burghelian și-a datu demisiunea; in locul seu s’au alesu trei candidați: DD. N. Constantiniu, G. Pavlov și Colonel Guriță.—De Luni 21 Octomvrie Consiliul se va ocupa in ședințe publice, cu cercetarea socotelelor anului 1867 și cu budgetul anului 1869; asemenea se va regulă și aplicarea legei drumurilor județiane. o*# (Schimbări in ramul administrativu.) D. Petru Voinescu, subprefectul plasei Braniscea, fiul Iassi, este numita prefecțui orașului Iassi. D. Teodor Codrescu fostu Prefectu de orașu de aice, este numitu prefectul județului Roman, in locul D. Al. Costăchescu, care este numitu prefectu a jud. Argeșu. (Numiri in funcțiuni judiciare). Dl. Ioanachi Negrați este numitu membru la Curtea de Apelu din Iassi in locul D-lui S. Dudescu. Dl. N. Stefăniu, grefiera la ace curte in locul D-lui P. Vasiliu trecutu procurorii la Tribunalul din Fălticeni; Di. L. Arghiropolu, ajutora de grefă clasa I la Curtea de Apelu, in locul D-lui N. Stefăniu; D. E. Christoflulo, membru la tril), secț. III. **.„ (Regia tutunului). S’au alesu ca delegați din partea debitanților din Iassi D-nii Inge Bober și Vasile Savastos, cari au și plecatu la Bucuresci.