Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)

1868-10-20 / nr. 30

CURIERUL DE IASSI APARE IA FIECARE BIMIN­ICA. Duminică, 20 Octom­­­rie 1868. „CURIERUL DE IASSI“ SE TI­PA I­­ESC E IATISTM NEMERE DE 2000 ESEM­PL­A­RE. Mo. 30. : write. E Districte: Pe unu anii 10 lei noi „ „ șese luni 5 „ „ „ „ trei „ 2 „ „ 50 bani. ~ Costul Abonamentului din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole noi­rancate nu se priimescu. Prețul abonam­entului: Iassi : Pe unu anu 8 lei noi „ „ șese luni 4 „ „ i­n trei „ 2 „ „ Redacțiunea și Admin­istrațiunea se află la Tipografia Junimea casele Rancei. Abonamentele se făcu: In Iassi la Tipografia Junimea, in districte prin pustii și la librăria D-Ior Soccec & Comp. in Bucuresci, la librăria D-lui Chr. Many in Botoșani, la comerciantul I­. Ch. C. Buicliu in Roman, la D. Stener, spițeru, in Focșani, la comerciantul Aredic Găină in Berlad, la comerciantul George Acsenti in Ba­cău, la librăria D-lor Nebunesii și fiu in Galați, la librăria P-lui Iosif Samitca in Craiova. Prețul anunciu­rilors Unu rendu de 35 litere sau locul seu 15 bani, odată publicații.­­ Pentru anunciurile care se voru publica de mai multe ori, se va face unu prețu foarte scădutu. Anunciurile se primescu la Administrațiunea a­­cestei foi. Costul Anunciurilor din districte se primesce și in maree de scrisori. Epistole neflancate nu se priimescu. CALEI SI A­R 1 I. S­E­I* T­E­M­A­R­E­I. vecii hi. Stilu “°"| 9­1­0 a­ I Patronul­u 1 i I­c­i. “­j ^r! j tS. Stilu 1,nl 9 1­0 »•______________Patronul­u 1 i I­c­i. ^ ^ Octaviv. Nocm­. N­ prem.l­rem. I Octoviv. Noem. _ ... ori ?. °^.e M­­­ 20 1 Duminică.­­ Mucinicul Arteme. 7 5 4 57 24 5 Jei. Mucinicul A­reft­i. 7 141 4 . 1 21 2 Luni. Cuviosul Ilarion. 7 9 4 55 25 6 Vineri. Mucinicul Marchian. 7 151 4 49. 22 3 Marți. Păr. Averchie Episcop. 7 11 4 53 26 7 Sâmbătă. (1) Mucinicul Dim­irie. 7 16 4 48 23 4 Mercuri.­­ Ap. Iacov frate Domn. 7 12­­4 521 27 8 Duminică. Mucinicul Nistor. 7 181 4 4b1 AVILE IMPORTANTE. Invităm­ pe toate Onorabile Prefecturi, Pri­mării, Comitetele permanente și Tribunaluri, precum și pe toți particulari, ca să bine-vooasca a triimite anunciuri de ori-ce natură la admi­nistrațiunea acestei foi, unde vom­ găsi cea mai mare răspândire. Red. Iassi, 20 Octomvrie. Spre îndeplinirea art. 32 din legea Comunală, și in vederea comunicatului D. Ministru de Inter­ne sub No. 14,286, di­n 31 Augustei 1868, publi­cații in Monitorul No. 201, Duminică in 3 Noem­­vrie viitor, urmează a se întruni colegiul alegăto­rilor comunali pentru alegerea a 17 membri in consiliul comunali. Sub­scrisul in virtutea art. 33 și 34 din acea lege, are onoare a pofti pe toți D-nii alegători preveduți in lista definitivă a anului curentu, pub­licată și afișată de Comitetul Permanenți­ No. 88, să bine-voeasca a se întruni in Duminica indicată mai sus, pentru alegerea menționată, in doue sec­țiuni și anume: Alegătorii din despărțirea a Il-a și a IlI-a in localul Primăriei, iar acei din des­părțirea l-a, a lV-a și a V-a in sala Palatului Administrativ. Primar, I. Antoniadi. Sein din intru. București, 13 Oct. (Monumentu in onoarea Imperatului Napoleon III.) Diarul „Țara“ de eri publică una „Apelu la patriotismul Roma­nilor“ pentru ridicarea unui monumentu pe una din piețile publice a Capitaliei „in onoarea Im­pe­­ratorului Napoleon, Binefăcătorul Romăniei, ero­icei și cavalerescei națiuni francase și puterilor ali­ate ce și-au versații sângele in Crimea spre apă­rarea autonomiei Romăniei“. Acesta apela e is­călițit de D-nii Aristide Pascal, Teodor Văcarescu și N. Blaremberg, care au și subscris suma de 2000 lei noi. — Edițiunea francesâ a­­ Țarului „Țara“ de astăzi publică, că eri biurourile redac­­țiunei erau pline de subscridenți, intre care se aflau și oameni însemnați. — Prin decretul domnescu cu data 9 Octom­vrie se h­otăresce că numirea regimentelor de ca­valerie va fi cea următoare. Regimentul I se va numi „regimentul de vânători călări.“ Regimentul II „regimentul de roșiori.“ Regimentul creații din nou „regimentul de călărași.“ Sol­i din afară. Paris. 20 Oct. — Agenția Havas asigură că guvernul s’a pronunțații in favoarea principelui Asturielor și contra republicei. —­ Intre candidați figurează și numele principelui Napoleon. —­ Liber­tatea, după o telegramă din Constantinopole, dice că streinii acuzați de complici in conspiratiunea contra Sultanului s’au inaintatu consulilor respectivi. Paris, 22 Oct. Ziarul „Le Golo­sil publică o epis­tolă a lui Soraim, dicendu că poporul va fi desc­­vărșitu liber si a alege forma guvernului, dată in care se pledează cu căldură in favoarea monar­h­iei constituționale. Paris, 22 Oct. — „Constituționalul,“ in buleti­nul său, exprimă indoeală asupra veracităței zgo­­motului de alianță intre Rusia și România, dicendu că cabinetul de Petersburg, conservatorii de na­tura sa, va fi de­sigur cel din urmă a incuragia agitațiunea raselor contra integrităței Austriei și Turciei. Paris, 22 Oct. —• Principesa regale de Prusia a trecutu pe aici ducendu-se in Englitera. Principesa, Imperatorul și Imperatricea ’i au datu visită. Paris, 27 Oct. „Epoca“ dice, că ex-regina Isa­bela va sosi mine și va lua aice locuința pentru totdeauna. — Unu telegram din Bucuresci, sositu aice dice, că boala principelui Carol s’a agravatu. Viena, 26 Oct. (Mazziniști in România.) O depeșă din Bucuresci, sosită aice, dice că mo­șia Măgurelile lăngă Bucuresci s’a cumperatu de o companie de Mazziniști. Afară de Genotti și Riciotti, primavera viitoare și generalul Garibaldi va veni la Bucuresci.(?) Berlin, 22 Oct. Se asigură că aceleași mă­suri vor fi luate contra electorului de Hessa ca și contra regelui de Hanovra in urma memoriului seu, (suspensiunea rentelor). Madrid, 20 Oct. Partitul democratica a de­clarații, intr’o numeroasă întrunire, după vii­­les­­bateri, republica federale ca­ singură formă demo­cratică.— Unii decretu ala guvernului suprimă nu­meroase monastiri și conhscST averile lor. — Rios Rosas s’a mimitu președinte alu consiliului de Statu. — Mercuri guvernul va trimite o circulară agenților diplomatici prin care le va explica cu­getările sale. — Marți junta centrale se va disolva, apoi și junta provincială. Madrid, 21 Oct. Unii decretu alu ministeriului de res­belii amnestiează pe toți acei militari, cari au fostu condamnați in revoluțiunea din anul 1866. Unu decretu al ministrului de justiția disolve so­cietatea sf. Vicentiu de Paula. Guvernatorul civili va face inventări ai averei. Se asceaptă alui doile manifestu alu reginei Isabela. Madrid, 22 Oct. Părintele regelui din Portuga­lia primeșce candidatura tronului I spaniola. Madrid, 22 Oct. Unu manifestu alu guver­nului publicații sub formă de circulară diplomatică, revendică suveranitatea națională. El exprimă­ do­­rința in favoarea libertății cultelor, doresce bu­nele relațiuni ale puterilor și nu spune nimica despre forma viitoare a guvernului. Madrid, 22 Oct. Junta centrală s’a disolvatu. Prim acordă, ca ministru de resbelui, trupelor lui Novalich­es, aceleași avan­tage de înaintare ca și celor alte. Madrid, 22 Oct. Junta inaintea disolvării a propusa suspensiunea pedepsei cu moarte și crea­rea colonielor penitenciare. Madrid, 26 Oct. Poporul a arsu astăzi eșafo­­tul ce era încă aședatu pe locul esecuțiunelor. Aceasta a făcut-o ca demonstrațiune in contra pe­depsei de moarte. London, 27 Oct. Lord Stanley a declarata, cu ocasiunea deschiderei bancei de la Liverpol, că politica esterioară a Englitezei aspiră la pacea ge­nerale a tuturor popoarelor. Toate cabinetele crescu ideia resbelului generale, cea ce este o garanță pentru pace. Belgrad, 21 Oct. Eli s’a infățișatu unu nou pro­­cesu pentru asasinatul principelui Mihail, in care figurau optu acuzați: Anton Maistorovici, fost con­silier, Carageorgevici, Reghici, Petrovici de la Smedenova, Lazar Milojevici, sub-prefectul Dro­­ghei, Stanojevici, suplininte la școala mare din Belgrad, și Lila Rusmanovici de la Smederova, complicii cari lucrau pentru asasinare, eară Costa Antonievici, arendașul de la Dragujevați și Stan­ca Trancovici, cafegiul de la Corona din Belgrad, cunoscăndu numai proiectul despre asasinații și ne­­descoperindu nimicu guvernului. — Desbaterile in­­cepute cu cei din urmă pană acum n’au nici o însemnătate. Belgrad, 28 Oct. Gazeta oficială de eri a pu­­blicat­ următorul proiectu de lege : „Fiindcă s’a constatatu că ex-principele Alecsandru Carageor­gevici este autorul complotului Asasinărei Princi­pelui, trebue să­ fu oprima de-a avea vre­ o relațiune cu Serbia pe care a vrutu s’o ruineze. Este con­statatu, că administratorii lui de pe moșiele de aice sunt in înțelegere cu densul, și că aceștia vom­ amenința totdeauna țeara; pentru aceasta guvernul face propunerea, ca să se vândă toate moșiele, care sunt pe numele lui ori a ru­deniilor lui. Dacă ex-principele n’ar vrea să le vândă insuși vendarea lor se va face de guverna și se voru trimite banii la foștii proprietari. Se­natul a adoptatu această lege. Regența a sancți­onat-o, și peste trei luni de zile trebue să fie esecutată. Acte oficiale. § (Numiri in diferite funcțiuni.) Monitorul oficialu publică intre altele următoarele numiri: In No. 229, D. C. I­. Sărețeanu, supleant, și D. Ioan N. Popescu, grefier la tribunalul Ilfov, secția III, D. Bejan, adjutore de grefier la tribunalul Iassi; 1). Dim. Zota, jude de pace la ocolul I din orașul Iassi, D. Sc. Păltineanu, cap de portărel la tribuna­lul Vâlcea; D. M. Romanescu, portărel la curtea de apel din Bucuresci. — In No. 230. D. Ath. Moscuna, membru la curtea de apel din Craiova; D. Gr. Baluța, procurore de secțiune la curtea de apel din Bucuresci, in locul D-lui Ath. Moscuna; D. Th­oma Dimitrescu, procurore de secțiune la trib. Prahova; D. Vie Presbeanu, procurore la trib. Roma­­nați; D. loan Muntenescu, procurore la tribunalul Olt; D. C. I. Polizu, jude instructore, I­. S. Brătășeanu, procurore de secțiune, D. Sake lonescu, supleant la secția I, la trib. Ilfov. Sciri locale­ (Deschiderea solemnă a sesiunei ordinare a Consiliului județeanu) din dis­trictul Iassi, s’a făcutu Marți iu 15 a curentei, la care au asistata toți consilierii. D. Prefecții a județului a datu cetire de espunerea situațiunei morale și materiale a județului. După aceea con­siliul s’a ocupata cu verificarea titlurilor: *** (Consiliul j­u­d­eț­i­an­­). Biuroul se com­pune din DD. Costachi Carp, Dim. Cozadini și Iorgu Tăcu președinți: Costachi Christodolo Cer­chez, vicepreședinte; Alexandru Ureche și Iorgu Bosie. Secretari. — Actualul secretara alu comite­tului permanenții al județului, Dl. Burghelian și-a datu demisiunea; in locul seu s’au alesu trei can­didați: DD. N. Constantiniu, G. Pavlov și Colo­nel Guriță.—­De Luni 21 Octomvrie Consiliul se va ocupa in ședințe publice, cu cercetarea soco­­telelor anului 1867 și cu budgetul anului 1869; asemenea se va regulă și aplicarea legei drumu­rilor județiane. o*# (Schimbări in ramul administra­ti­vu.) D. Petru Voinescu, subprefectul plasei Bra­­niscea, fiul­ Iassi, este numita prefecțui orașului Iassi. D. Teodor Codrescu fostu Prefectu de orașu de aice, este numitu prefectul județului Roman, in locul D. Al. Costăchescu, care este numitu pre­fectu a jud. Argeșu. (Numiri in funcțiuni judiciare). Dl. Ioanachi Negrați este numitu membru la Curtea de Apelu din Iassi in locul D-lui S. Dudescu. Dl. N. Stefăniu, grefiera la ace curte in locul D-lui P. Vasiliu trecutu procurorii la Tribunalul din Fălticeni; Di. L. Arghiropolu, ajutora de grefă clasa I la Curtea de Apelu, in locul D-lui N. Ste­­făniu; D. E. Christoflulo, membru la tril), secț. III. **.„ (Regia tutunului). S’au alesu ca dele­gați din partea debitanților din Iassi D-nii Inge Bober și Vasile Savastos, cari au și plecatu la Bucuresci.

Next