Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1869 (Anul 2, Nr. 2-26)

1869-02-23 / nr. 8

16. Vlädnicu, a monast. Dancu, idem. 17. Giol omni Ciofresc.i, a mon. Neamțu, de la 1869—1871 VARIETĂȚI. — (Alfons de Lamartine,) renumitul poetu și istoricu francesu a muritu. Lamartine a fost născut in 21 Oct. an. 1790, in Macon. Educațiunea primă i se dede in școala Je­­suiților din Belley la otarul Saband­ei, mai tărziu merse la Paris si după ce trăi acolo trei ani, plecă in anul 1808 spre Italia unde rennase doi ani, după ce se reinturna in patria sa. Primul productui al activității sale literare apăru la anul 1820 sub titlul „Meditations poetiques“. Opul a­­cesta avu­ unu succesu atât de însemnat incăt se tipări in 45 mii de esemplare. Succesul acestei încercări prime­a des­chise cariera diplomatică. Dupăolaltă fii aginte in Firența, Neapole, Londra și Toscana. Căsatorindu-se cu o Englesă avută, Lamartine incepu­ a desvolta unu lucru estraordinar, fără ănse de a părăsi masa. Cel mai insemnat opu al seu din timpul acesta este „Ch­ilde Harolds.“ Pe vremea revo­­luțiunei din Iuliu Lamartine era aginte in Grecia; ocasiu­­nea această o întrebuința spre a studia relațiunele Orien­tului, ce și avii de resultatu aparerea „Călătoriei in Ori­­entu“ la anul 1835. Cel mai insemnatu opu al său este: „Girondiștii“. Influența cea mai mare supra afacerilor din Francia au avut-o Lamartine sub revoluțiunea din Fevrua­­rie care contra voinței sale pregăti ajungerea lui Napoleon pe tronu. După revoluțiunea anului 1848 se retrase Lamar­tine de la viața publică și incepu­ a se ocupa numai cu șed­ințele; așa scrie: „Istoria revoluțiunei din 1848“, „Istoria Turciei“, Istoria Restaurațiunei.“ Spre finea vieții sale tre­bui se facă apel la misericordia publicului. Napoleon, ini­micul politicu al poetului și poporul francesu ușurare prin contribuțiuni materiale soartea bătrânului. Poporul fran­cesu a perdutu prin moartea lui Lamartine pe unul din cei mai insemnați barbați. — (Incendiu.) In a 16 i. c. teatrul din Köln a devenitu prada flăcărilor mistuitorie, an­indiu cu totul. Casele din apropierea lui, de­și erau ame­nințate de elementu, remase scutite și neatinsă, pe cănd germanul casieru teatral, care avea lo­cuința in teatrul, deveni victima focului, impre­­ună cu soția sa și cinci fii ai săi. Estrad­a din Convențiunea poștală intre România și Austria. Schimbul periodic și regulat de scrisori, de probe de mărfuri și imprimate de ori­ce natură, precum și de arti­cle ale poștei grele (Fahrpost) originare din țările respec­tive, sau p­­rvenind din țeri la cari administrațiunile con­tractante servă sau vor putea servi de intermediu, se va efectua prin mijlocul serviciilor stabilite, sau cari se vor­ stabili intre teritoriile țărilor contractante, pe căile următoare: 1. Intre Linoutz și Mihaileni. 2. Intre Suceava și Folticeni prin Nemericeni. 3. Intre Soosmezo (Poiana Sărata) și Adjud prin Fili­­pesci; 4. Intre Kronstadt și Bucuresci prin Ober-Tomos și Pre­deal; 5. Intre Hermanstadt și Rămnicu prin Rothenthurg și Câineni; 6. Intre Orșova și Turnu-Severin prin Verciorova; 7. Intre porturile Dunării prin mijloacele de care dis­pun administrațiunile contractante, sau vor putea dispune in viitor, pentru schimbul trimitirilor poștale intre aceste porturi, precum și cu interiorul țerilor contractante și cu Turcia și scrierile Levantului. Portul ce se va percepe in Austria va fi ficsat, adecă: 1. Pentru fie­care scrisoare simplă francată, destinată pentru România, la 10 kreițari Austriaci. 2. Pentru fiecare scrisoare simplă nefrancată originară din România la 20 kreițari. In reciproc portul ce se va percepe in România va fi fic­sat, adecă: 1. Pentru fiecare scrisoare simplă francată destinată pen­tru Austria la 25 bani. Pentru fiecare scrisoare simplă nefrancată, originară din Austria la 50 bani. Tacla simplă a scrisorilor originare din România, desti­nate pentru Bucovina, pentru districtele Bistrița și Naszad, pentru districtele limitrofe pană la riul Maros, și partea frontariei militare limitrofe cu România pănă la Nou-Mol­­dova și vice-versa va fi redusă: a) la 5 kreițari (15 bani) in casa de francare și b) la 10 kreițari (25 bani) in casa de nefrancare. Vor fi considerate ca scrisori simple acelea al căror pond nu va trece peste unu Loth, d­acă ele vor fi espediate din Austria pentru România și al căror pond nu întrece 15 gram­e, dacă ele vor fi espediate din România pentru Austria. Din Loth in Loth (din 15 grame in 15 grame) se va adău­­ga unu port simplu mai mult. Portul scrisorilor recomandate va trebui in­tot­deauna să se achite din înainte până la distinație. Ori­ce scrisoare recomandată adresată din una din țerile contractante in cea­altă va plăti la plecare, peste tacla a­­plicabile unei scrisori simple ordinare francată de același pond, unu drept fix de 10 kreițari sau 25 bani. Trimițetorul ori­cărui obiect recomandat va­ pute cere in momentul depunerii obiectului să i se dea avis despre prii­­mirea sa de distinator. In acest casu va plăti din ’nainte pentru portul avisului o taxă uniformă de 10 kreițari sau 25 bani, dupe cașuri. Foile de reclamațiune adresate dupe cererea trim­itetorilor din una din țerile contractante in cea­altă, vor trebui să fie francate plătind o taxă de 10 kreițari, (25 bani), dacă tri­­mitetorul n’au plătit unn avis de recepțiune. Dacă ănse reclamațiunea va fi fost produsă prin o eroare a poștei, reclamantul va pute cere înapoierea taxei sus-zise. In casa cănd unu obiect recomandat, especiat din țerile contractante pentru cea­altă, s’ar perde din greșala vre unui amploiat al poștelor, aceia din administrațiunile contractan­te pe teritoriul căria perderea va fi avut locu, va plăti tri­­mițetorului o indemnitate de 20 fiorini (50 i. n.) in termin de doue luni din clipa reclamațiunei. Dreptul de a reclama espiră după ș­ase luni din clipa re­miterii scrisorei. Probele de mărfuri și corecturele (épreuves) de imprime­rie, purtând corecțiuni tipografice, precum și manuscrisele alăturate la aceste corecturi și care se raporta la densele, ifiarele, gazetele, operile periodice, cărțile broșate sau le­gate, broșuri, note de musică, cataloage, prospecte, anun­­ciuri, preciuri curente, etc. imprimate, litografiate sau me­­talografiate, espectate din una din țerele contractante in c­o­astă vor fi francate până la destinație plătind o tacsă de 2 kreițari, respectiv 5 bani, pentru 2% Loți» (40 grame) sau frăsim­e­­­ in acest pond. Probele de­­ mărfuri, corecturele și imprimatele de ori­ce natură, cari n’ar reuni cond­ițiunile mai sus desprimate, sau al căror port ar fi lăsat in sarcina destinatarilor, vor fi con­siderate ca scrisori și tratate in consecință. Corespondințele cu destinație pentru statele Germane și marele ducat de Luxemburg sau originare din aceste state, vor fi tratate in toate privințile ca corespondințile preschim­bate intre administrațiunile consiuetante. Taxele ce se vor percepe pentru corespondințele pres­chimbate intre România și biurourile de poștă Austriace sta­bilite in Turcia vor fi ficsate, adecă: 1. Pentru corespondințele intre locurile limitrofe (Vi­­din și Calafat, Giurgiu și Rusciuk, Cerna-Vodă și Călărași) : Tacsa unei scrisori simple francate va fi dsată la 5 krei­țari (15 bani); tacsa unei scrisori simple nefrancate la 10 kreițari (25 bani); tacsa pentru probe și pentru imprimate la 2 kreițari (5 bani) pentru 2% Lothuri (40 grame). 2. Pentru corespondințele intre locurile din interiorul României de o parte, și Vidin, Rusciuk și Cerna-Vodă de altă parte. Tacsa unei scrisori simple francate va fi ficsată la 10 krei­țari (2­­ bani), tacsa unei scrisori simple nefrancată la 20 kreițari (50 bani). Tacsa pentru probe și pentru imprimate la 2 kreițari (5 bani) pentru 2% Loți (40 grame). 3. Pentru corespondințele intre România de o parte, și biurourile de poștă Austriace stabilite pe țermurile Mărei Negre și in­­ Turcia de Europa (afară de Albania și de insula Candia). Tacsa unei scrisori simple francate va fi ficsată la 15 krei­țari, (40 bani); tacsa unei scrisori simple nefrancate la 25 kreițari (60 bani). Tacsa pentru probe și pentru imprimate la 4 kreițari (10 bani) pentru 2% Loți (40 grame). 4. Pentru corespondințele intre Romania de o parte și biurourile de poștă Austriace stabilite in Turcia de Asia, in Egypt, in insula Candiei și in Albania de altă parte. Tacsa unei scrisori simple francată va fi ficsată la 20 kreițari (50 bani); acea a unei scrisori simple nefrancate la 30 kreițari (75 bani); acea pentru probe și pentru imprimate la 4 kreițari (10 bani) pe 2% roți (40 grame.) Cănd valoarea timbrelor de poștă cu care o scrisoare este investită va fi inferioară taxei stabilite pentru a să franca, această scrisoare va trebui să fie considerată ca nefrancată tratată in consecință, cu deducțiune de valoarea timbrelor de poștă nesuficient întrebuințate. Obiectele sub bandă, admise la beneficiul unei modera­­țiuni de taxă, mijlocind francare obligătorie, vor fi taxate in casa de francare nesuficientă ca scrisori nefrancate, cu deducțiune, a preciului timbrelor­­ de poștă aplicate. Bi­rourile de poștă ale administrațiunilor contractante vor primi și efectua reciproc abonamente ra diare, publicate fie in țerile contractante fie in străinătate, și se vor însărcina și cu expediirea acestor­­ ziare. Taxa ce administrațiunile contractante vor percepe pen­tru efectuarea abonamentului și espedițiunea­­ parelor care apar in țerile lor respective, va fi de 25% din prețul neto al­­ părului, abstracțiune făcând de drepturile de finance, și va fi impărțită pe din doua intre disele administrațiuni. Minimum acestei taxe este fixata la 80 kreițari (2 lei noi) pe anm. Francarea articolelor poștei grele originare din una din țerile contractante cu destinațiune pentru cealaltă este fa­cultativă. Trimet­torii vor pute după voința lor să plătească portul înainte pănă la destinație sau pănă la fruntaria Principa­­telor-Unite sau ele vor pute lăsa intregit in sarcina desti­natarilor. Taxele vor fi percese după tarifele in vigoare in țara de origină și țara de destinațiune. Trimet­torul ori­cărui articul al poștei grele va pute ce­re in momentul depunerei obiectului să i­ se dee a visa des­pre recepțiunea sa de cătră destinatari. In acestu casu va plăti înainte pentru portul avisului taxa stabilită de 10 kr. sau 25 bani. In casa de perdere sau de stricăciune a unui articul al poștei grele, indemnitatea se va plăti după valoarea decla­rată, afară numai dacă administrațiunea va aduce probe că valoarea declarată este superioară valoarei reale a artico­lului. Administrațiunile nu i-au asupră-le nici o responsabili­­tate in cazurile următoare: 1 Dacă stricăciunile n’au fostu constatate indată la sosi­rea obiectelor și înainte de primirea lor de destinatari. 2 Dacă ambalagiul nu cuprinde nici o urmă esterioară de stricăciune sau de udătură. 3 Dacă, cănd este vorba de unu pacheta cu valoare de­clarată sau de o scrisoare conținând bani, pondul obiectu­lui la sosire in locul de destinație să găsesce conform cu acela constatata de biuroul espeditor. Unu terminu de șase luni, incepăndu din clipa depunerii obiectului, este acordatu espeditorului pentru a susține drep­turile sale la o indemnitate.­­ In convențiunea poștală intre Romănia și confede­­rațiunea Germaniei de Nord s’au ficsatu tot acele tacse ca și pentru Austria 25 bani=2 groșe. Numai tacsa dia­relor și altor imprimate este mai mare, adecă % groșe, plecăndu din confederațiune, și 10 bani, plecăr­du din Ro­mănia, pentru 40 grame. Prețurile din piața orașului. Spitalul generala­l Sfi. Spiridon din Iassi. In 14 Fevruar. se aflau bolnavi .... 282 persoane Intr. de la 14—21 Fevruarie. (45 b. 31 f.) . 76 „ 388 Eșiți vind. de la 14—21 Fevruar. (39 b. 301.) 69 „ Muriți „ „ „ „ ( 2 b. 21.) 4­73 Remași in 21 Fev. (169 b. 116 f.) . . 285 „ Observațiuni meteorolo­gice. de la 16—22 Fevruarie. Duminică, puțin nou rosu, +3 gr. Luni, venta, dim. +1 gr. noaptea ploae­i.—Marți, nourosu, +6 gr. Mercuri, nouros, +5 gr.—Joi dimineață ploaie, +5 gr. pe urmă puțin nouros. —Vineri ninsoare, +2 gr.—Sâmbătă nourosu+3 gr. Mulțumire* Sub­semnatul se simte indatorita, a-și exprima recunostința și mulțumirea sa, pentru fap­tele umane și ostineala prin care D. Panaite Cristea in intervalu de mai mulți ani a sprijinitu procesele mele in arta sa fără nici unu interesu. Primiți, dar această mulțumire atăt din partea mea căt și din partea familiei mele, cu care ve datorimu. Josif E. Immervoll, (316—1) farmacista. Lista pasaj­erilor intrați In cursul săptămănei. Otelu­ Moldova. . D. Carol Wolff Cracovanu (ex Ilie Armanu.) $ > » Jorfu L«®. Botoșani * Costachi Aslan Bacău D. Marinciu Dobrea. Huși - „ I­. Suruceanu Rävnicu , Panaite Teodoru. » ? > „ Iancu Latif Vaslui » Costachi Bontoș Păuleni < I „ Grigorie Vărnav Loca „ Gherasim­ Macri, Todireni ", B Carol Cozatoi Bacău , Neculai Finichi Bulbucani­­­­ , Costachi Boleacu Botușa. » Strulu Hermanu Romanu­­ , Neculai Teodoru , » Jacob Belțiu Lembergu Í > , Emil Castal Tăutești , Beriș Margulis Focșani ? > n Neculai Bobescu Bucure, x Todiriță Galeriu Romanu ;; „ Stefan ApostolescuJ Peatra „ Costachi Gheorghiu , ”( „ X Anton Cerchezu ” ): Otelul Concordia. , Toadir Gheorghi Peatra. . . D. I. Stoichi Bacău Otelu Pârlita. Í­­ » yas,ili­,Manu . . . .’ <­­­x Iordachi Popovici Hodru D. Iancu Docan Botușani : ■ „ Anton Golias Austria x D. Deliu I­orgu-Frumosu “ < , Ștefan Antoniu Larga x Const. Scheie Prugureni /„ A. Andronicu Andrieșeni „ 1. Trecker Reuseni / „ Petrachi Pivniceriu Huși x H. Goldfracht Botușani / „ D. Rășcanu Vaslui­­ Rosethal“ Galati j S Otelu An*leterit x Șenhoru Belcești ^ > Prin: N. A. Maurocordatu x îlm. Reichenberg Austria , Itărpășești , Druckind Bârlad ;­­ Prințessa C. Maurocordat­u x P. Criste Botușani­­ , D. Ștefănucă Rosetti Ciortești , Costache Teodoru „ <. D-na E. Mavrica Peatra ,r. „ 1 . D. Mihaiță Jora Romanu Otela Viena. < ? D-na Jora D. Antonie Cănciu Tecuciu " ■ D. N. Sachelari di Loca D-na Cănciu „ ] I . A. Mavrocordatu Galați. Bui*éin idle Viena,1 din 2 Martie 5% valută austriacă................................... 60­50 Imprumutu 1866 ................................... 65.— Lase 1860 întregi. ..........................................104.50 Acțiunile Bancei........................................ 739.0 . Credita 200 fi................................. 298.50 Londra.............................................................123.10 Argintu.............................................................121.­. Galbenul................................................... 5.80 MULȚUMIM ®:. Ca părinte vinu a aduce mulțumirile mele D-lui Ernest Schenck, Profesore la școala protestantă, care in intervalu de 14 luni a parvenitu a face pe copilul meu surdo-mutu, se poată ceti, scrie și pronuncia ori ce cuventu in limba germană, asi­­gurăndu-me că in curăndu ilu va face se cunoască și limba Română. Totodată mĕ simtu datorit a’lu recomanda concetățenilor mei și cu deosebire onor. Ministeriu de Culte și D-lui Primari a Municipiu­lui Iassi, unde sunt destui copii lipsiți de facul­tățile auzului și graiului și de care trebue să-i fie milă ca părinte bunu a Comunei. Leon Lapp. TEATRU NAȚIONAL sub Direcția Comitetului Teatral din Iassi secondată de D. Teodor Aslan, director. Astăzi, Duminică in 23 Fevruarie 1869. MARE BALU-MASCAT P. Joi in 27 Fevruarie l­epresentație Extraordinară in Beneficiul D-nei M­­­aria IM­o­r­u­z­a­n M­ARGO Comedie intr’unu actu, tradus de D. T. Porfiriu. Herzea Moccengiu­ Șansonetă comică. TUZU CALICU Șansonetă comică in două acte. Intendentul Militar a diviziei II. Aduce la cunoscința doritorilor de antreprise pentru­ lucrări publice, că la 15 Aprilie viitor, se va ține licitație pentru darea in antreprisă con­strucției Cazarmei, situată pe Platoul Copoului. Planurile, Devisurile și caetele de sarcini și condiții se potu vedea in biurourile D-lui Coman­­­­dantu a Diviziei II teritorială, unde are­a se ținea <psa licitație. Licitațiunea se va face de o comisiune prezi­­dată de D. Comandantu a Diviziei II teritorială.

Next