Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1869 (Anul 2, Nr. 2-26)
1869-02-23 / nr. 8
16. Vlädnicu, a monast. Dancu, idem. 17. Giol omni Ciofresc.i, a mon. Neamțu, de la 1869—1871 VARIETĂȚI. — (Alfons de Lamartine,) renumitul poetu și istoricu francesu a muritu. Lamartine a fost născut in 21 Oct. an. 1790, in Macon. Educațiunea primă i se dede in școala Jesuiților din Belley la otarul Sabandei, mai tărziu merse la Paris si după ce trăi acolo trei ani, plecă in anul 1808 spre Italia unde rennase doi ani, după ce se reinturna in patria sa. Primul productui al activității sale literare apăru la anul 1820 sub titlul „Meditations poetiques“. Opul acesta avu unu succesu atât de însemnat incăt se tipări in 45 mii de esemplare. Succesul acestei încercări primea deschise cariera diplomatică. Dupăolaltă fii aginte in Firența, Neapole, Londra și Toscana. Căsatorindu-se cu o Englesă avută, Lamartine incepu a desvolta unu lucru estraordinar, fără ănse de a părăsi masa. Cel mai insemnat opu al seu din timpul acesta este „Childe Harolds.“ Pe vremea revoluțiunei din Iuliu Lamartine era aginte in Grecia; ocasiunea această o întrebuința spre a studia relațiunele Orientului, ce și avii de resultatu aparerea „Călătoriei in Orientu“ la anul 1835. Cel mai insemnatu opu al său este: „Girondiștii“. Influența cea mai mare supra afacerilor din Francia au avut-o Lamartine sub revoluțiunea din Fevruarie care contra voinței sale pregăti ajungerea lui Napoleon pe tronu. După revoluțiunea anului 1848 se retrase Lamartine de la viața publică și incepu a se ocupa numai cu ședințele; așa scrie: „Istoria revoluțiunei din 1848“, „Istoria Turciei“, Istoria Restaurațiunei.“ Spre finea vieții sale trebui se facă apel la misericordia publicului. Napoleon, inimicul politicu al poetului și poporul francesu ușurare prin contribuțiuni materiale soartea bătrânului. Poporul francesu a perdutu prin moartea lui Lamartine pe unul din cei mai insemnați barbați. — (Incendiu.) In a 16 i. c. teatrul din Köln a devenitu prada flăcărilor mistuitorie, anindiu cu totul. Casele din apropierea lui, deși erau amenințate de elementu, remase scutite și neatinsă, pe cănd germanul casieru teatral, care avea locuința in teatrul, deveni victima focului, impreună cu soția sa și cinci fii ai săi. Estrada din Convențiunea poștală intre România și Austria. Schimbul periodic și regulat de scrisori, de probe de mărfuri și imprimate de orice natură, precum și de article ale poștei grele (Fahrpost) originare din țările respective, sau prvenind din țeri la cari administrațiunile contractante servă sau vor putea servi de intermediu, se va efectua prin mijlocul serviciilor stabilite, sau cari se vor stabili intre teritoriile țărilor contractante, pe căile următoare: 1. Intre Linoutz și Mihaileni. 2. Intre Suceava și Folticeni prin Nemericeni. 3. Intre Soosmezo (Poiana Sărata) și Adjud prin Filipesci; 4. Intre Kronstadt și Bucuresci prin Ober-Tomos și Predeal; 5. Intre Hermanstadt și Rămnicu prin Rothenthurg și Câineni; 6. Intre Orșova și Turnu-Severin prin Verciorova; 7. Intre porturile Dunării prin mijloacele de care dispun administrațiunile contractante, sau vor putea dispune in viitor, pentru schimbul trimitirilor poștale intre aceste porturi, precum și cu interiorul țerilor contractante și cu Turcia și scrierile Levantului. Portul ce se va percepe in Austria va fi ficsat, adecă: 1. Pentru fiecare scrisoare simplă francată, destinată pentru România, la 10 kreițari Austriaci. 2. Pentru fiecare scrisoare simplă nefrancată originară din România la 20 kreițari. In reciproc portul ce se va percepe in România va fi ficsat, adecă: 1. Pentru fiecare scrisoare simplă francată destinată pentru Austria la 25 bani. Pentru fiecare scrisoare simplă nefrancată, originară din Austria la 50 bani. Tacla simplă a scrisorilor originare din România, destinate pentru Bucovina, pentru districtele Bistrița și Naszad, pentru districtele limitrofe pană la riul Maros, și partea frontariei militare limitrofe cu România pănă la Nou-Moldova și vice-versa va fi redusă: a) la 5 kreițari (15 bani) in casa de francare și b) la 10 kreițari (25 bani) in casa de nefrancare. Vor fi considerate ca scrisori simple acelea al căror pond nu va trece peste unu Loth, dacă ele vor fi espediate din Austria pentru România și al căror pond nu întrece 15 grame, dacă ele vor fi espediate din România pentru Austria. Din Loth in Loth (din 15 grame in 15 grame) se va adăuga unu port simplu mai mult. Portul scrisorilor recomandate va trebui intotdeauna să se achite din înainte până la distinație. Orice scrisoare recomandată adresată din una din țerile contractante in ceaaltă va plăti la plecare, peste tacla aplicabile unei scrisori simple ordinare francată de același pond, unu drept fix de 10 kreițari sau 25 bani. Trimițetorul oricărui obiect recomandat va pute cere in momentul depunerii obiectului să i se dea avis despre priimirea sa de distinator. In acest casu va plăti din ’nainte pentru portul avisului o taxă uniformă de 10 kreițari sau 25 bani, dupe cașuri. Foile de reclamațiune adresate dupe cererea trimitetorilor din una din țerile contractante in ceaaltă, vor trebui să fie francate plătind o taxă de 10 kreițari, (25 bani), dacă trimitetorul n’au plătit unn avis de recepțiune. Dacă ănse reclamațiunea va fi fost produsă prin o eroare a poștei, reclamantul va pute cere înapoierea taxei sus-zise. In casa cănd unu obiect recomandat, especiat din țerile contractante pentru ceaaltă, s’ar perde din greșala vre unui amploiat al poștelor, aceia din administrațiunile contractante pe teritoriul căria perderea va fi avut locu, va plăti trimițetorului o indemnitate de 20 fiorini (50 i. n.) in termin de doue luni din clipa reclamațiunei. Dreptul de a reclama espiră după șase luni din clipa remiterii scrisorei. Probele de mărfuri și corecturele (épreuves) de imprimerie, purtând corecțiuni tipografice, precum și manuscrisele alăturate la aceste corecturi și care se raporta la densele, ifiarele, gazetele, operile periodice, cărțile broșate sau legate, broșuri, note de musică, cataloage, prospecte, anunciuri, preciuri curente, etc. imprimate, litografiate sau metalografiate, espectate din una din țerele contractante in coastă vor fi francate până la destinație plătind o tacsă de 2 kreițari, respectiv 5 bani, pentru 2% Loți» (40 grame) sau frăsime in acest pond. Probele de mărfuri, corecturele și imprimatele de orice natură, cari n’ar reuni condițiunile mai sus desprimate, sau al căror port ar fi lăsat in sarcina destinatarilor, vor fi considerate ca scrisori și tratate in consecință. Corespondințele cu destinație pentru statele Germane și marele ducat de Luxemburg sau originare din aceste state, vor fi tratate in toate privințile ca corespondințile preschimbate intre administrațiunile consiuetante. Taxele ce se vor percepe pentru corespondințele preschimbate intre România și biurourile de poștă Austriace stabilite in Turcia vor fi ficsate, adecă: 1. Pentru corespondințele intre locurile limitrofe (Vidin și Calafat, Giurgiu și Rusciuk, Cerna-Vodă și Călărași) : Tacsa unei scrisori simple francate va fi dsată la 5 kreițari (15 bani); tacsa unei scrisori simple nefrancate la 10 kreițari (25 bani); tacsa pentru probe și pentru imprimate la 2 kreițari (5 bani) pentru 2% Lothuri (40 grame). 2. Pentru corespondințele intre locurile din interiorul României de o parte, și Vidin, Rusciuk și Cerna-Vodă de altă parte. Tacsa unei scrisori simple francate va fi ficsată la 10 kreițari (2 bani), tacsa unei scrisori simple nefrancată la 20 kreițari (50 bani). Tacsa pentru probe și pentru imprimate la 2 kreițari (5 bani) pentru 2% Loți (40 grame). 3. Pentru corespondințele intre România de o parte, și biurourile de poștă Austriace stabilite pe țermurile Mărei Negre și in Turcia de Europa (afară de Albania și de insula Candia). Tacsa unei scrisori simple francate va fi ficsată la 15 kreițari, (40 bani); tacsa unei scrisori simple nefrancate la 25 kreițari (60 bani). Tacsa pentru probe și pentru imprimate la 4 kreițari (10 bani) pentru 2% Loți (40 grame). 4. Pentru corespondințele intre Romania de o parte și biurourile de poștă Austriace stabilite in Turcia de Asia, in Egypt, in insula Candiei și in Albania de altă parte. Tacsa unei scrisori simple francată va fi ficsată la 20 kreițari (50 bani); acea a unei scrisori simple nefrancate la 30 kreițari (75 bani); acea pentru probe și pentru imprimate la 4 kreițari (10 bani) pe 2% roți (40 grame.) Cănd valoarea timbrelor de poștă cu care o scrisoare este investită va fi inferioară taxei stabilite pentru a să franca, această scrisoare va trebui să fie considerată ca nefrancată tratată in consecință, cu deducțiune de valoarea timbrelor de poștă nesuficient întrebuințate. Obiectele sub bandă, admise la beneficiul unei moderațiuni de taxă, mijlocind francare obligătorie, vor fi taxate in casa de francare nesuficientă ca scrisori nefrancate, cu deducțiune, a preciului timbrelor de poștă aplicate. Birourile de poștă ale administrațiunilor contractante vor primi și efectua reciproc abonamente ra diare, publicate fie in țerile contractante fie in străinătate, și se vor însărcina și cu expediirea acestor ziare. Taxa ce administrațiunile contractante vor percepe pentru efectuarea abonamentului și espedițiunea parelor care apar in țerile lor respective, va fi de 25% din prețul neto al părului, abstracțiune făcând de drepturile de finance, și va fi impărțită pe din doua intre disele administrațiuni. Minimum acestei taxe este fixata la 80 kreițari (2 lei noi) pe anm. Francarea articolelor poștei grele originare din una din țerile contractante cu destinațiune pentru cealaltă este facultativă. Trimettorii vor pute după voința lor să plătească portul înainte pănă la destinație sau pănă la fruntaria Principatelor-Unite sau ele vor pute lăsa intregit in sarcina destinatarilor. Taxele vor fi percese după tarifele in vigoare in țara de origină și țara de destinațiune. Trimettorul oricărui articul al poștei grele va pute cere in momentul depunerei obiectului să i se dee a visa despre recepțiunea sa de cătră destinatari. In acestu casu va plăti înainte pentru portul avisului taxa stabilită de 10 kr. sau 25 bani. In casa de perdere sau de stricăciune a unui articul al poștei grele, indemnitatea se va plăti după valoarea declarată, afară numai dacă administrațiunea va aduce probe că valoarea declarată este superioară valoarei reale a articolului. Administrațiunile nu i-au asupră-le nici o responsabilitate in cazurile următoare: 1 Dacă stricăciunile n’au fostu constatate indată la sosirea obiectelor și înainte de primirea lor de destinatari. 2 Dacă ambalagiul nu cuprinde nici o urmă esterioară de stricăciune sau de udătură. 3 Dacă, cănd este vorba de unu pacheta cu valoare declarată sau de o scrisoare conținând bani, pondul obiectului la sosire in locul de destinație să găsesce conform cu acela constatata de biuroul espeditor. Unu terminu de șase luni, incepăndu din clipa depunerii obiectului, este acordatu espeditorului pentru a susține drepturile sale la o indemnitate. In convențiunea poștală intre Romănia și confederațiunea Germaniei de Nord s’au ficsatu tot acele tacse ca și pentru Austria 25 bani=2 groșe. Numai tacsa diarelor și altor imprimate este mai mare, adecă % groșe, plecăndu din confederațiune, și 10 bani, plecărdu din Romănia, pentru 40 grame. Prețurile din piața orașului. Spitalul generalal Sfi. Spiridon din Iassi. In 14 Fevruar. se aflau bolnavi .... 282 persoane Intr. de la 14—21 Fevruarie. (45 b. 31 f.) . 76 „ 388 Eșiți vind. de la 14—21 Fevruar. (39 b. 301.) 69 „ Muriți „ „ „ „ ( 2 b. 21.) 473 Remași in 21 Fev. (169 b. 116 f.) . . 285 „ Observațiuni meteorologice. de la 16—22 Fevruarie. Duminică, puțin nou rosu, +3 gr. Luni, venta, dim. +1 gr. noaptea ploaei.—Marți, nourosu, +6 gr. Mercuri, nouros, +5 gr.—Joi dimineață ploaie, +5 gr. pe urmă puțin nouros. —Vineri ninsoare, +2 gr.—Sâmbătă nourosu+3 gr. Mulțumire* Subsemnatul se simte indatorita, a-și exprima recunostința și mulțumirea sa, pentru faptele umane și ostineala prin care D. Panaite Cristea in intervalu de mai mulți ani a sprijinitu procesele mele in arta sa fără nici unu interesu. Primiți, dar această mulțumire atăt din partea mea căt și din partea familiei mele, cu care ve datorimu. Josif E. Immervoll, (316—1) farmacista. Lista pasajerilor intrați In cursul săptămănei. Otelu Moldova. . D. Carol Wolff Cracovanu (ex Ilie Armanu.) $ > » Jorfu L«®. Botoșani * Costachi Aslan Bacău D. Marinciu Dobrea. Huși - „ I. Suruceanu Rävnicu , Panaite Teodoru. » ? > „ Iancu Latif Vaslui » Costachi Bontoș Păuleni < I „ Grigorie Vărnav Loca „ Gherasim Macri, Todireni ", B Carol Cozatoi Bacău , Neculai Finichi Bulbucani , Costachi Boleacu Botușa. » Strulu Hermanu Romanu , Neculai Teodoru , » Jacob Belțiu Lembergu Í > , Emil Castal Tăutești , Beriș Margulis Focșani ? > n Neculai Bobescu Bucure, x Todiriță Galeriu Romanu ;; „ Stefan ApostolescuJ Peatra „ Costachi Gheorghiu , ”( „ X Anton Cerchezu ” ): Otelul Concordia. , Toadir Gheorghi Peatra. . . D. I. Stoichi Bacău Otelu Pârlita. Í » yas,ili,Manu . . . .’ <x Iordachi Popovici Hodru D. Iancu Docan Botușani : ■ „ Anton Golias Austria x D. Deliu Iorgu-Frumosu “ < , Ștefan Antoniu Larga x Const. Scheie Prugureni /„ A. Andronicu Andrieșeni „ 1. Trecker Reuseni / „ Petrachi Pivniceriu Huși x H. Goldfracht Botușani / „ D. Rășcanu Vaslui Rosethal“ Galati j S Otelu An*leterit x Șenhoru Belcești ^ > Prin: N. A. Maurocordatu x îlm. Reichenberg Austria , Itărpășești , Druckind Bârlad ; Prințessa C. Maurocordatu x P. Criste Botușani , D. Ștefănucă Rosetti Ciortești , Costache Teodoru „ <. D-na E. Mavrica Peatra ,r. „ 1 . D. Mihaiță Jora Romanu Otela Viena. < ? D-na Jora D. Antonie Cănciu Tecuciu " ■ D. N. Sachelari di Loca D-na Cănciu „ ] I . A. Mavrocordatu Galați. Bui*éin idle Viena,1 din 2 Martie 5% valută austriacă................................... 6050 Imprumutu 1866 ................................... 65.— Lase 1860 întregi. ..........................................104.50 Acțiunile Bancei........................................ 739.0 . Credita 200 fi................................. 298.50 Londra.............................................................123.10 Argintu.............................................................121.. Galbenul................................................... 5.80 MULȚUMIM ®:. Ca părinte vinu a aduce mulțumirile mele D-lui Ernest Schenck, Profesore la școala protestantă, care in intervalu de 14 luni a parvenitu a face pe copilul meu surdo-mutu, se poată ceti, scrie și pronuncia ori ce cuventu in limba germană, asigurăndu-me că in curăndu ilu va face se cunoască și limba Română. Totodată mĕ simtu datorit a’lu recomanda concetățenilor mei și cu deosebire onor. Ministeriu de Culte și D-lui Primari a Municipiului Iassi, unde sunt destui copii lipsiți de facultățile auzului și graiului și de care trebue să-i fie milă ca părinte bunu a Comunei. Leon Lapp. TEATRU NAȚIONAL sub Direcția Comitetului Teatral din Iassi secondată de D. Teodor Aslan, director. Astăzi, Duminică in 23 Fevruarie 1869. MARE BALU-MASCAT P. Joi in 27 Fevruarie lepresentație Extraordinară in Beneficiul D-nei Maria IMoruzan MARGO Comedie intr’unu actu, tradus de D. T. Porfiriu. Herzea Moccengiu Șansonetă comică. TUZU CALICU Șansonetă comică in două acte. Intendentul Militar a diviziei II. Aduce la cunoscința doritorilor de antreprise pentru lucrări publice, că la 15 Aprilie viitor, se va ține licitație pentru darea in antreprisă construcției Cazarmei, situată pe Platoul Copoului. Planurile, Devisurile și caetele de sarcini și condiții se potu vedea in biurourile D-lui Comandantu a Diviziei II teritorială, unde area se ținea <psa licitație. Licitațiunea se va face de o comisiune prezidată de D. Comandantu a Diviziei II teritorială.