Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)

1870-05-21 / nr. 39

s’ar presenta de fii mei ce au părăsitu casa pă­­rințască, se declara de nevalabile pană la recu­­noasterea lor de insuși persoana mea, aseminea și chiar actele ce-ar încheia in numele lor, in pro­cese s’au alte cauze, nu se vor recunoasce de­­ cătră mine. Bine-voiți d-le Redactoru a da aceasta publi­­cităței, spre sciința generală. Gheorghie Gorgos. 1870, Maiu 17. Resultatul proces, și a licitațiunilor care s'a tratatu in cursul septemănei trecute de la 11—16 Maiu La Curtea de Apel Secția I. Luni, 11 Main. 1 Anica Gheorghiu cu Catinca Costea, pentru bani.—A jum­­­at nefiind procedura îndeplinită. 2 Leiba Vais cu Leiba Cabana, pentru bani.—Ajum­at pen­tru divergințe de opinii. 3 Etel Munișer cu Moise Caner și alții, pentru bani.—Sus­pendat. 4 Statul și Primăria de Iassi cu Dr. Ioan Damas, pentru salariu.—Ajum­at nefiind procedura indeplinită. Marți, 12 Maiți. 1 Aidicu sin Avram, pentru deliciu de înșelăciune.—Ajum­­at spre a se cita mărturii. .2 Vasile Petrachi, pentru delictu de maltratare.—Decisu condamnăndu-se la amendă. 3 Morții Fainb­erg cu Ușer Langher, pentru maltratare.— Decisu respingându-se apelul lui Langher. •4 Gh. Comise cu lord. Daniil, pentru pămentu.—Ajum­at nefiindu procedura indeplinită. 5 Al. Milo cu D. Hotineanu, pentru bani.—închis prin îm­păcare. Mercuri. 31 Maiu. 1 Maria lui Pavel Ciobanu cu Iancu Popa, p. maltratare.— L’a condemnat pe Popa la 9 lei noi amandă. 2 Ion­iță Avram, pentru maltratare.—Decisu, condamnăndu­­se la 20 lei noi amendă. 3 Sfatul cu Teodor Vasiliu, Iorgu și Elena Bosie, p. bani.— Decisu nefiind Curtea competentă. 4 Soltana Iconomul cu Gh. Iconomul, pentru separațiune de patrimoniu.—A jum­at neputăndu-se complecta ședința cu membrii. 5 Sfatul cu Gh. Lecachi, pentru secvestru.—Ajum­at după cerirea părților. Joi, 14 Maiu. 1 Gh. Victor cu Zaharia Carătașu, pentru neplată de bes­­mănu.—Decisu in favoarea D-lui Victor. 2 Cost. Sîandoca cu Gh. Resmeriță, pentru pămentu.—Idem in favoarea d-lui Rezmeriță, cu dreptu de oposiție. 3 Grigorie Stavăr cu Elena Petrovici, pentru bani.—Decisu in favoarea D-nei Petrovici. 4 Frații Cantacusin cu credit def. D. Sturza, pentru suc­cesiune.—S’a respinsu apelul Cantacuzineștilor Vineri, 15 Maiu. 1 Ștefan Negroponte cu Aglae Spiru, pentru abusu de în­credere.—S’a achitat pe Negroponte și s’a condemnat pe Domnișoara Spiru la 200 galb. daune interese. 2 Ioan Florescu cu Ioan a Iordăchioaei, p. înșelăciune.— S’a respinsu apelul lui Florescu. 3 Matei Călimănescu cu Panaite Criste și Dimitrie Corne, pentru bani.—Ajum­at după cererea părților. 4 Maria Dumanova cu I. Cavalieru, pentru bani.—S’a ajum­­at fiind diverginte de opinii. Sâmbătă, 16 Maiu. 1 Statul cu Vasile Stamati, pentru venituri de pământu.— S’a Condamnat pe Statu la 2000 galb. cătră Stamati. 2 Cost. Dimitriu cu Maria și Rarița Casani—Ajum­at ne­fiind procedura îndeplinită. 3 Iorgu Sigara cu Haia Stelimbergu, pentru bani.—Ajum­at după cererea părților. 4 Iorgu Sigara cu Petru Bălănescu, pentru bani.—S’a res­pinsu apelul lui Sigara cu dreptu de oposiție. 5 Grigorie Hulban cu Statul.—S’a respins cererea de revi­­zuire a Statului. Curtea de Apel Sect­a II. 1 Locuitorii comunei Bărsănești cu Cost. Crupenschi și Em. Sion, pentru împroprietărire.—Ajum­atu. .2 Th. Blanariu, pentru furtu.—Ajum­atu. 3 Elena Vizu și I. Naișon­ cu Meer Hoffer contra tablou­lui ordinului creditorilor lui Gr. Rizu.—Admisu apelulu recunoscăndu dreptul egalu de îndestulare. 4 Lascar Cantacuzin Pașcanu cu Th. Schipor pp. bani.—Ho­tărât in favoarea d-lui Schipor. 1 Bereu sin Solomon cu Copel Haimovici, pentru bani.— Afum­atu. 2 Iancu Pravilă contra lui Th. Ionescu, pentru arestarea ilegală.—Condemnatu. 3 Gh. Cafengiu pentru maltratarea soției sale.—Amânat. 4 Efrosina Balșu cu elli Pisoschi, pentru bani.—Hotărât in favoarea D-nei Balșu. 5 Ioan Ciuntucu, pentru furtu.—Amănatu. 1 Frima Haia cu Herman Masinistu, pentru daune civile.— Ajurnat. 2 Neculai Ventil, pentru furtu.—Achitatu. 3 Angel Constantin cu lord. Constantin, pentru bani.— Ajurnatu. 4 Anastasia Bogomolov cu succesorii def. Loghin Bogomo­lov, pentru avere.—Ajurnat. 1 Hunia sin Nută și Rifca Nută, pentru maltratare.—A­­jurnat. 2 Gavril Goldner cu David Starți, pentru bani.—Decis in absență condemnatu Goldner. 3 Costantin Gheorghiu cu Gh. Petrini, pentru bani.—Ajurnat. 4 Vasile Popovici cu Gh. Antipa, pentru daune civile.— Ajurnat. 1 Al. Cosmolici cu Epit. casei def. Enachi Cosmolici, pen­tru bani.—Decisu in modu preparatoru .2 loan Botezatu, inculpatu p. mituirea polițaiului de Piatra. —Absolvitu. 3 Dr. Colen cu Matei Ganea, pentru bani.—In suspensiune. 4 Levi Goldbaum cu Cost. Casimir, pentru o trată.—Ajurnat 1 Nicolai Dogariu și Vasile Ciubotariu, p. furtu.—Ajurnat. 2 loan Godinescu și Vasile Țintă.—Ajurnatu. ■ 3 Petru Rosset Bălăescu cu Gh. Liciu, p. bani (oposiție).— Inchisu prin învoială. 4 Vasile Adamescu, pentru maltratare.—Condemnatu la 100 lei noi amendă. țanul iea hârtia, se apropie de unul din felina­rele stradei și citesce: „Dacă vei scoate o vor­bă la cetirea acestor rânduri, esei perdutu. Dă’mi iute orologiul și punga D-tale și pleacă fără a face celu mai micu zgomotu, dacă nu voesci să’ți infingu cuțitul in inimă!—Crățeanul aruncă o privire asupra individului ce sta lăngă dănsul și cunoscu după numele acestuia, că amenințarea scrisă era cu totul serioasă. Elu ’i dete­ctară, de­și cu neplăcere, orologiul și punga și se de­­părtă in tăcere. De abia făcuse vre-o două-tzeci de pași și intălnesce pre unu funcționari poli­­țienescu, căruia ’i spuse totu, și care avu feri­cirea de a prinde pre hoții. Adusu dinaintea jus­tiției turul ascultă acusația sub­erendu și jucăn­­du-se cu lanțul orologiului furatu. „Este foarte adevratu ceea ce spune domnul,“ declar­ă, „și de aci urmează, precum ve veți încredința insuși, nu numai că sunt cu totul inocentu la această pr­ădare, că atăt orologiul cu la­nțul cătu și punga mea au devenitu proprietatea mea legale. Din nefericire educația mi-a fostu așa de neglijentă. incăt nu sciu nici să cetescu și nici să scriu. Biletul in cesilunc l’am găsitu eri pe drumu și cred­endu că este poliță sau așa ceva, rugaiu pre acestu domnii, care trecea tocmai pre lăngă mine, ca să mi’lu cetească. D-sa slu ceti și’mi dădu apoi, fără ca săi fi spusu vre­unu cuventu, oro­logiul și punga. Voiam­u să protestezu, dară d-lui se depărtă așa de iute, incăt nu mai avuiu ce face, și văijindu că luase hărtia cu sine, cred­uiț, se înțelege, că hârtia este de cea mai mare im­portanță, și că domnul ar fi voitu să’mi dea o recompensă pentru că i’amu dat’o. Dacă nedrep­tatea este in partea mea, bine, să'mi dea domnul hărtia și eu ăi dau orologiul și punga. Poftim! — După o meditare matură judele declară că, pănă la dovadă contrariă aceste argumente suntu cu totul neatacabile. Acuzatul tu­dară lasat in po­sesia pradei sale, cară reclamantul condamnat la plata cheltuelelor judiciare. (Tr. Carp.) — (O seducere scumpă, dar nereușită.) „Gerichtszeitung“ comunică din Berlinu o istorie autentică despre tânărul Stroussberg, care in timpu foarte scurtu sciu să risipească 200.000 taleri. Cu toate că tată-său declara­ să iu publicu, că nu va mai plăti nimică pentru fiul seu cel risipitoru, acesta află totuși unu mijlocu de a-și procura o sumă însemnată de bani, cu care apoi incepit­ează a petrece. ’Și puse ochii pe o femee tânără, mă­ritată numai de vr’o căte­va luni, și red­ăndu că ea este destul de sănțibilă la distingerile sale, i’și luă indrăsneală a-i face mai multe cadouri prețioasă. Așa, d. e­­i crede intre altele, unu orologiu scumpii de auru și 1000 taleri. Prin a­­ceasta orbi­­re tenăra femee, incăt ea se invoi a accepta planul liberalului seu am­icii, de a în­treprinde cu ele o călătorie mai mare, pană prin Helveta. Se invoiră deci a pleca din Berlin se­parați și a se intălni in Francofurtu la Maina. Tânăra femee și plecă la timpul precisu, Euricu Stroussberg fuse fu impedicatu prin o împrejurare neașteptată. Directorul de biurou al Dr. Strus­­sberg află pre sub mănă, că au inceput o oară­ și a circula polițe nouă de ale fiului șefului seu, preventute cu numele oficialilor săi. Chemă la sine îndată pre mai mulți oficiali, i­esamină și curăndu­l succese a descoperi nouă conjurațiune, noulu complotu țesutu contra pungei șefului seu. Con­­formu datorinței sale, incunoscință indată pre be­­trănul Stroussberg, care concedă pre toți oficialii compromiși, iar pre fiul seu ilu dede pre mana severului maestru de curte, a unui ofițer betrănit, și astfel ’iu especta in Turcia. Se înțelege, că ne­norocitul Seladonu tăcu despre istoria seducerei proiectate, care se află numai după ce bărbatul dispărutei femei veni in casa Dr. Stroussberg spre a-și reclama soția. (Federațiunea.) — (Unu (jiar curioșii) apare in Bordeaux sub titlul: „Concursu de Muses, universele et permanent.“ Acestu diaru e menitu pentru acele talente secre­te, cari in alte diare nu-și capătă locu pentru pu­blicarea creațiunilor lor. Abonații acestui diaru a­­poi au dreptul de a pute publica in­trensul ori­ce lucrări verdi­ uscate. , — (Adunarea femeilor din New-York) ținuta nu de multu in biserica Santa Anna sub președiul lui Dr. Densmore, cu timpu va avea cele mai frumoasă resultate. Scopul adunărei a fostul de a compune o societate zoonomică (in­­vețătura despre viață) care să fie împreunată cu altă igienică (inv. d. sănătate.) Astfel cugetă fe­meile a invăța mamele, ca să-și crească copii atăt corporalminte căt și spiritualminte. In acea adu­nare s’a decisu, ca in fiecare săptămănă să se fie cel puținu o prelecțiune din zoonomia și alta din igienia și că vor compune o bibliotecă din opu­rile cele mai bune. — (Profesorul Morse, părintele telegra­fiei), dreptu recunoscință pentru meritele sale, nu peste multu va avea parte de o distincțiune rară. A­nume telegrafiștii din Pennsylvania au decisu, a surprinde pre prof. Morse, la clioa ono­mastică a lui, cu unu frumosu suveniru. Ideia este primită și in alte locuri și subscrierile dau sume considerabile. Suvenirul — e multu probabil — va fi unu bustu și unu altu suveniru național sau poate chiar o statue. (Familia.) VARIETIȚI. — (Unu nou felu de Brigan­dagiu.) Să me transportămu pentru unu momentu la Chicago, într'o seară unu cetățeanu mergendu printr’o uliță cam depărtată se vede opritu de unu individu, ala­ căruia exteriorii cam nu insuflă încredere: „ji aveți bunătate de a ceti acestu biletul „ Cetă­ CURIERUL DE IA SSL Lista pasagerilor intrați. in orașu vi­dica­­le 17—20 Mai, până la 9 dimineață. Otelu Bindeni. W „ . 1­s <1 Capitan Iliescu Vaslui. 11. M. Cudașovu N­esarabia. . . „ Locot. Vas. Gorgos Idem. Otelu Pitrlita. 1 | Otelu Misir. D. Major Cazacliu București.­­ . D. Eduard Șofer Botoșani. » Bontăști Focșani, j . „ Gligori Zoromi Vaslui. » Cap. Paracliu Vaslui. și „ Aizicu sin Moisi Domnești. „ Iosăpu !< Iacei Roman. . . „ Vlah­opolu Galați. * Vinelor Botoșani. Í > _ . „ Cost. Ionescu Gorbeste. > OteUl Petrea­ Bacalu. » Chiriacu Angelu Roman. "­ ] D. Iosefu Rozenii Galați. „ Vasi­le Bo­tianu Roman, ț. „ Cari Volcu Nftamțn. » Andrei Popovici Idem. ;­­ „ loan Cociu Roman. „ Vasile Adamachi Botoș. < $ „ Pinteii Pivniceriu Huși. » Gheor. Racoviță Tecuciu. „ Gheor. Hóiban Botoșani. » Hanu­lu Rapaport Roman j. „ Pintelii Andriescu Huși. » Segmund Focșăn. Bacău. > ș­i Adolfu Vaiser Idem. . <j Otelu Vangheli. * lancu Docan Botoșani. < > n „ Costachi Codrescu idem. !­­ Macri Galați. » Major Iorgu Manol. Idem. 1 í " o.Tabi­le 11.1 .Cernăuți. > „ otavaru i’atermina Burd. Otelu Concordia. Í „ Cost. Theodoreanu Peatza. 5) B Alter Marcovici Baciu. D. Iancu Kevesen Cotnariu. 5 ) „ Moise Carierii Idem. „ loan Cociu Cristești. 5 ) „ Solomon Sigalov Idem. . Gh. Ceauran Vaslui. 1 ) „ Costin Costan. Bucuresci. n Iacov. Racoviță Vaslui.­­­­ „ Isidor Ilirșu T. Frumos. » lancu Burchi Botoșani. ” „ Gh. Ciouranu Vaslui. „ Gheorghi Leon Vaslui. ”­­ „ Clim. Cleuzingierullărlău. Sfi»sîs*s» ,VBoS«îovei. Ch­an­ges. Pens­ion­atu frances de d-soare. Sub­semnata Olgania S. Gafenco născută Nodri­­ano, după autorisațiunea guvernului, am deschisu de curendu unu Pensionații francesti de d-șoxire aice in Ias si strada Mare, aproape de Mitropolie in casele D-lui Haim Goldimberg. In consequin­­ță dar, am onoare a face cunoscutu tuturora părinților și patronilor, din acestu orașu și dis­tricte, fără distincțiune de ori-ce ritu, cari ar bine-voi a-mi confta educațiunea și instrucțiunea copilelor D-nealor, să se adreseze la subscrisa in localul indicații. Se incunoșciințază tot­odată că in acestu Pensionatu se predau in limba Romană toate studiile obligatorii după programul scoale­­lor publice Primare de 4 clase, asemenea limba Francesă, Germană și Hebrea, atăt teoretice căt și practice de cătră profesori speciali in acele obiecte și autori sați. Asemenea se învață musica vocală, piano și totu feliul de lucruri de mănă. Pănă la esaminele de vară se fregventează a­­cesta Pensionatu de copile esterne, iar de la Sep­temvrie a. c. voiu deschide și unu infernatu bine organ­isatu, in care se va primi copile ca prețul celu mai moieratu. 1870, Maiu 18. Directoară, Olgania S. Gafenco. Iassi.­­Pe moșia Livenii, din plasa Bașeului jude­­țul Dorohoiu, depărtare 2 care de fetefănești, sunt «Le vem dare fenaturi sau sabaturi de vite de la 80 pănă la 400 fălci, cu iazuri in mi­­jlocu. Doritorii să se adreseze la acea moșie. _______________________________________(1015—3)_ Licitațiunea pentru arendarea moși­ei Negreștii din județul Neamțu, a­­mănăndu-se, se face cunoscutu concu­renților că terminul ficsatu din nou pentru aceasta, este la 6 Iunie a. c. BANCA MOLDOVEI. In grădina Pestisei­ se ing.S pentru as*altarea unui bufetii, pe care le dau gratisu doi­itorilor de a se ocupa cu aseme­nea, numai pentru ca onorabilii visitatori se gă­sească cele trebuitoare. (988—4) Moșia Movilenii - bașciauși județul Iassi, plasa Copou­, 2 care depărtare de Iassi, și 1 oară depărtare de Podu-Iloae, cu aca­­rete îndestulătoare, osebite iazuri, moriratoșe și crâșme cu sau fără gospodărie complete, se dă in annedă pe b­ani de la Sf. Gheorghie 1871. Do­ritorii se vor adresa la subscrisul cu locuința in Iasi­ strada Sf. Vineri, sau la Moșie. S. Pavlescu. 988— g) ■

Next