Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)

1870-05-28 / nr. 41

Anul III. Prețul Abonamentului. lasat: Pe unu anu 14 lei noi. „ șese luni 7 „ „ » trei » 3l/s , XS întripte: Pe unu anu 16 lei noi. „ șese luni 8. „ „ » trei , 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hârtie. Strand­a: Pe șese luni 16 franci. Ros­ia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble.a IASSI, Joi 28 Mai 1870. pare ide idotte ORI­EE SEPTEMANA: joia. și duminica. Redacțiunea și Administrațiimea, in localul Tipografiei Junimea. * 25 26 27 No. 41 Anuneniri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inscrțiuții și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesco și in maree poștale. CALE>"»AHIIL jșș f.. s» T­ri va A­X­E I. A. Is'"“ "“I >>' • ■*• I r.t.....­­IUI. I “­ț-| iz'. 1 vS». |sdl"“H Srlt.1’,""­Mai 1 Iunie U orr m­­ ore m­il Mai. Iunie. 1 ore m­­ore ir. 24' 5' Duminică. II Curiosul Simeon. 4 171 7 40 28 9 Joi.­­ Cuv Păr. Nichita 4 16 7 42 25 6 Luni. + Aflarea caii. Sf. loan. 4 17 7 40­ 29 10 Vineri. M­.eenița Teodosia. 4 16 7 43 26 7 Marți. Sf. Apostolu Carp. 3 4 17 7 41,1. 30 11 Sămbătă. Printese Isach­ie 4 16 7 44 27 8 Mercuri.­­ Sf. Mucenicii Teospont. 4 16 7 42. 1 31 12 Duminică. (1) Pogonirea Duh. Se ntn._________ 4 15 7 45 Soiri din vntru. Deputații aleși la Colegiul 1. 1. Iassi, Petru Mavrogheni. 2. Bacău, Dim. Ghica. 3. Berindu, Man. C. Epureanu. 4. Botoșani, D. Ciolacu. 5. Bucuresci, Dimitrie Ghica. 6. Bolgrad, Aristide Pascal. 7. Brăila, loan Cămpineanu. 8. Buzeu, Iatropulo. 9. Cahul, Dimitrie Crăciunescu. 10. Calarași, N. Moscu. 11. Cămpu­lungii, A. G. Golescu. 12. Caracal, A. G. Golescu. 13. Craiova, N. Gr. Racoviță. 14. Dorohoiu, Enric Cortazzi. 15. Focșani, G. Apostoleanu. 16. Folticeni, Maior G. Boeanu. 17. Galați, Lascar Catargiu. 18. Giurgiu, N. Tataranu. 19. Huși, M. Cogălniceanu. 20. Ismail, Alecs. Tulceanu. 21. Peatra, Nicu Bălănescu-Rosetti. 22. Pitești, Maior Mih. Radu. 23. Ploești, Teodor Văcărescu. 24. Roman, N. Calimachi Catargiu. 25. Rămnic-Saratu, C. Grădișteanu. 26. Rămnic-Vălcea, A. Lahovari. 27. Slatina, Col. Manu. 28. Tecuciu, Petru Ciucă. 29. Târgu-Jiu, Const. Blaremberg. 30. Târgoviște, G. Cantacuzino. 31. Turnu-Măgurele, C. Boerescu. 32. Turnu-Severin, C. Scafeșiu. 33. Vasluiu, Iancu Sturza. La 20 Maiu, înălțimea Sa Domnul, a bine­ voitn a trece in inspecție al 4-lea regimentu de infan­terie, care sosise de vr’o câteva zile din Craiova la Bucuresci și se afla casarmata in casarma din Pealul­ Spirii, unde a fostu regimentul l­iu de in­fanterie, pornitu in tabără. Soiri din afară. In Sspania alegerea unui rege ocupă toate spi­ritele. Se spice [că Espartero, cu toate eșu­ările »ale, după primirea ce a făcutu unei deputațiuni, nu s’ar fi decișii ăncă a se sacrifica pentru patrie, acceptând« coroana, spre a pune odată capătu stării de provisoriu și luptelor intestine. In cele din urmă Espartero aru fi respunsu că primeste a fi rege, dacă va fi alesa de Cortesi. O epistolă a lui Prim datată in 30 Miaiu st. n. in 6 Iuniu in Camera din Madrid invită pe toți deputații absenți a asista la ședința ce se va ține și in care se vor discuta cestiuni grave și se va da seamă de silințele ministerului pentru a constitui definitiva unu guvernu. Resultatul inevitabilu al conciliului din Roma va fi, precum s’a prevă­zut, o schismă teribilă in biserica catolică. Deja in Ungaria atitudinea cle­rului este foarte decis si pronunțată contra abso­lutismului papal. Catolicii din Germania vor urma probabilu esemplul Ungariei, fară in Francia se prevede o luptă intre cleru și Guvernu, care va fi silita să rupă ori­ce concordamt și să lase pe Papa in voia întâmplării și a puterii sale infai­libile. O depeșe din 3 Iunie, apărută in jurnalul „Opi­­niune,“ aduce sinele scrii lămurite in privința bandelor revoluționare, ce provocară in Italia mai multe agitațiuni. Anume se spune cu siguranță, că Nathan, șeful unei cete s’a refugiatu in Sin­­tera, părăsindu-și oamenii, cari aseminea au prinsu fuga, urmăriți de trupe. Șapte membri din bandă »’au prinsu, fără vr’unu conflictu violentu.—Rela­tiva sa scriile despre formarea unei bande noue, jurnalele asigură, că nu mai ex­istă nici o bandă. Separațiunea Bisericei armene catolice de cătră Roma este definitivu hotărită. Aseminea și ma­­roniții, scrienii, Melkiții greci, și Copții stăruescu a se despărți de Roma. Acte oficiale.­ ­ Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 103. 1). Const. Racoviceanu, secretara generalii alu ministerului de finance, d-na Mihail Suțu, ingineru civilu, fostu elevu alu școalei imperiale centrale de arte și ma­nufacturi din Paris, s’a numitu directorii alu domenelor și pădurilor Statului in administrația centrală a financelor; d-nu Demetru Cuhanosky, s’a numitu in postul de advocatu alu Statului pe lângă trib. jud. Putna; d-nu George Ioanidi, comptabil rural la casieria jud. Covurluiu; d-nu loan Lu­­pașcu, care a ocupatu postul de comptabil rural la casie­ria generală a jud. Buzeu; s’a autorizatu d-nu Dimitrie Stirbey, secretarul agenției române la Constantinopole; de a gera disa agenție cu incepere de la 23 Aprilie, și pe timpu cât d-nu Dimitrie Sturza titularul, va lipsi in con­cediu. — In No. 104. Consiliul general alu județului Făl­­ciu este disolvatu împreună cu comitetul permanenții, pâ­nă la instalarea noului comitetu alesu de noul consiliu, pre­fectul județului remăne singura însărcinație cu administra­rea intereselor locale ale județului, conformu art. 108 din sus disa lege ; d-nu Ilie Iacovachi, prefectu la jud. Ismail; d-nu Constan­tin Razu­, sub-prefectu la plasa Glavaciocu, din jud. Vlașca; d-nu G. Exarcu, prefectu jud. Bacău; d-nu Gr. Muraru, directoru prefecturii poliției capitalii; d-nui Gr. Marinescu, polițain oraș. Rămin­eu din jud. Vâlcea; s’a di­solvatu consiliul comunei rurale Pleașa, din jud. Prahova, și s’a înlocuiți­ cu o comisiune interimară ; s’a incuviințatu a se numi d-nii Ghiță Constantinescu și Ghiță Cămpeanu, comandanți de companii, in garda cetățănească din comu­na Târgu-Vestei; d-nu Dimitrie Rosetti, actualul președinte la curtea de apel din Iassi, prim-președinte la acea curte; d-nu N. Mandrea, doctoru in dreptu de la facultatea din Berlin, actualul prim-președinte la trib. Iassi, membru la curtea de apel din Iassi, in locul d-lui Leon Negruzzi, tre­­cutu in altu postii ; d-nu C. Lăpedatu, actualul procurorii de secțiune la curtea de apel din Iassi, procurorii general la acea curte, in locul d-lui N. Ganea trecu­tu in altu postu; d-nu N. Istrati, doctoru in dreptu de la facultatea din Pa­ris, actualul președinte la trib. Iassi, procurorii de secțiune la curtea de apel din Iassi, in locul d-lui Lăpedatu, inain­­tatu­ d-nu C. Zissu, doctoru iu dreptu de la facultatea din Paris, actualul președinte de secțiune la trib. Iassi, prim­­reședinte acelui trib. in locul d-lui N. Mandrea înainta­tu­ -nn V. Tasso, care a treminatu cursul de dreptu la facul­tatea din Iassi, actualul membru la trib. de acolo, preșe­dinte de secțiune la trib. Iassi, in locul d-lui N. Istrati, îna­intații ; d-nu N. Celibidachi, doctoru in dreptu de la facul­tatea din Siena, actualii procuroru de secțiune la trib. Iassi, membru la acel trib., in locul d-lui V. Tasso, inaintatu ; d-nu T. Cristodulo, doctoru in dreptu de la facultatea din Giessen Hesse Darmstadt, actualul procuroru de secțiune la trib. Iassi, prim-procuroru la acelu tribunal, in locul va­­cantu, d-nu G. Balaiș, licențiatu in dreptu de la facultatea din Paris, procuroru de secțiune la trib. Iassi, in locul d. N. Celibidachi, trecutu in altu postu ; d-nu G. Roiu, licen­țiatu in dreptu de la facultatea din Paris, procuroru de secțiune la trib. Iassi, in locul d-lui N. Hristodulo, inaintatu; d-nu Theodoru Casacliu, suplinintu la trib. Vasluiu; d-nu Petre Crupenschi, supleante la trib. Ismail; d-nu G. Pă­­tărlăgeariu, se numesce adjutoru de grefă la trib. Teleor­man, s’au inaintatu la grade inginerii următori aflați in serviciul primăriei Bucuresci, avendu indeplinitu stagiul ce­­rutu de reglementul corpului tehnicu și anume: d-nii Al. Poenaru și T. Ilina, actuali ingineri ordinari clasa II, la gradul de ingineri ordinari clasa 1; d-nii N. Roată, N. I. Maxențian, C. Toncoviceanu și loan Capșa, actuali ingineri ordinari clasa III, la gradul de ingineri ordinari clasa II, d-nu Al. Freiwald, actualul conductorii clasa 2-a, la gradul de conductorii clasa I; s’a acordatii inalta autorisațiune d. Emanuel Hillel pentru a primi și purta insemnele ordinu­lui imperiale medjidie clasa 3-a, ce Majestatea Sa Su­ltanul i a conferitu. — In No. 105. Se autorisă ca epitropia spi­talului casei sântului Spiridon din Ias si se accepteze dona­­țiun­ea făcută prin testamentu in folosul spitalului din Tă­­tărași de repausații Dimitrie Cantacuzin Pașcanu și soția Profira Cantacuzin, născută Beldiman, cuprinse in două mo­șii numite Popricanii din Iassi, și Vindirei din jud. Tutova; d-nu C. Nucșoreanu, directoru la prefectura jud. Gorjiu; d-nu Eustațiu Cristescu, sub-prefectu­ra plasa Grădiștea, din jud. Rămnicu-Săratu ; d-nu Dim. Grigoriu, sub-prefectu­ra plasa Cotu-Morii, din jud. Cahul; d-nu Odiseii Bodescu, sub-prefectu la plasa Costangalia; d-nu Dimitrie Bolăgescu, actualul sub-prefectu alu plaiului Cloșanii, din jud. Mehe­dinți, s’a permutatu la plasa Blahnița; d-nu M. Colibășea­­nu, sub-prefectu la plaiul Cloșani­; d-nu N. Orescu, s’a inaintatu in postul vacantu de țiitoru de registre la comi­tetul de licuidare,obligații rurale; d-nu loan Fotea, licen­țiatu in dreptu de la facultatea din Paris, s’a numitu după a sa cerere, prim-președinte la trib. Prahova; d-nu G. Tu­­feanu, licențiatu in dreptu de la facultatea din Bucuresci, președinte la trib. Rămnicu-Săratu­; d-nu Achil Petrescu, membru la trib. Prahova ; d-nu N. A. Dimitrescu, licen­țiatu in dreptu de la facultatea din Paris, membru la trib. Ilfovu; d-nu I. Anast­asiu, actualul procuroru­ la trib. Te­cuciu, in aceeași calitate la trib. Rămnicu-Săratu ; d-nu Eleu­­teriu Viișoreanu, bacalauriatu in litere jude de pace, in orașul Turnu-Severin; d-nu V. Petrescu, adjutoru la jude­le de pace din Turnu-Severin; d-nu P. Constantinescu, adjutoru la judele de pace din plasa Cămpu, județul Ialo­mița; d-nu Nicolai loan, se numesce jude instructore la trib. Cahul; d-nu G. I. Burileanu, adjutoru de grefă la trib. Me­hedinți; d-nu Șt. Cernătescu, adjutoru de grefă la trib. Mehedinți; d-nu loan Rădulescu, portărel la curtea de apel din Craiova; d-nu I. P. Căscioreanu, actualul jude de pace la plasa Jiul de Jos, cu portul Beketu, jud. Doljiu, se per­mută in aceași calitate la plasa cu portul Islazu. — In No. 107. D-nu Tachi Pandele, actualul sub-prefectu alu plășii Jiu de Jos, din jud. Doljiu, in asemenea funcție la plasa Ocolii din același județu; d-nu Alecu Scliva, sub-prefectu la plasa Jiu de Jos; d-nu Corneliu Măldărescu, sub-pre­­fectu la plasa Câmpului; d-nu Iacob Geblescu, sub-prefectu la plasa Dumbrava ; d-nu Ion Zianu, sub-prefectu la plasa Bașeu din Dorohoiu; d-nu C. Rătescu, s'a inaintatu in pos­tul de verificatorii clasa I; s’a aprobatu­ demisia din armată a căpitanului in Reactivitate Cojocăreanu George ; s’a a­­probatu punerea in neactivitate a sub­ locotenentului loan Nicolai, din batalionul miliției Botoșani, pentru infirmități timpurali. — In No. 108. D. Peșicu, s’a numitu in postul de adjutoru alu advocatului Statului pe lângă curțile din Cra­iova ; d-nu Grigore Andreescu, s’a numitu in postul de șefu alu biuroului vamal de la gara Filaretu; d-nu Petru Că­­linescu, s’a numitu șefu de biurou in direcția contribuțiu­­nilor indirecte, secția tutunului; d-nu Cristachi Balașiu, la agenția României din Constantinopole, s’a numitu drago­man la disa agenție, in locul d-lui Canelopolu, chiematu la altă funcțiune; ear in postul de atașatu pe d-nu loan Con­stantin Caravasili, in postul de registratorii de secțiune, la curtea de casațiune și justiție a numitu pe d-nu N. Petres­cu unul dintre copiștii grefei. Scori locale. Consilium­ Comunalu din Iassi. Măria Sa Domnul a confirmatii noul Consiliu al Comunei Iașiloru după cumu urmează: Primari: Dl. Th. Tăutu. Ajutori: D. Maior Const. Lungu, Sandu Dudescu, Al. M. Șendrea, Al. Racoviță, Nicolai Malacescu și Nicolai Papa­­dopolu. Marți la 2 oare după ameniji a și depusn ju­rământul in paraclisul de la palatul administrativ, in presența D-lui Pref. de districtu.­La reî ntoar­­cerea la Primărie, d. membru al Comisiunei inte­rimară d. Stavratu a felicitatu pe n­oii aleși ai Comunei, după care a presintatu situațiunea cas­­sei comunale. D. Primaru a renduitu o comisiu­ne pentru constatarea situațiunei espuse, apoi conformu art. 92 din legea comun­­a numitu de ofițeri ai stărei civile pe d-nii consilieri: Gr. Stur­­dza și G. Mărzescu. — Cu aceasta ocasiune deci, felicitămu in total, din toată inima—pe noul con­siliu destinatu a conduce interesele urbei noastre și ne permiteam nu numai a spera, dar a și crede chiar, că d-lor vor­ fi acei părinți adeverați, de cati comuna noastră a dusu unu doru atăt de mare și îndelungata. (D. Ministru P. C­a­r­p­u) a sositu Mar­­ia trecută de la­ Bucuresci in orașul nostru și a­­stă­­ii pleacă inapoi spre a’și reocupa fotoliul. (întrunire electorală.) Alaltăeri seara s’a ținutu in sala Primăriei o întrunire elec­torală sub președința D-lui Fotu. Celu d’ănteiu care luă cuvântul, a fostu D. A. Vizanti. D-lui printr’o vorbire scurtă iși pusă candidatura la Coleg. III, atingăndu in vorbirea sa căte-va puncte mai însemnate din profesiunea de credință, care s’a impărțitu in foi volante pr intre alegetori. Pro­fesiunea d-sale a fostu primită cu vii aplause. D. Kirulski și ăucă unu domna de­ a cărui nume nu ne aduceam aminte, luară cuvântul spre a combate această candidatură, combaterea produ­să puținu efectu, căci D-nii Lățescu, Cerchezu și Gusti prin vorbirile d-lor, in carii lăudară zelul și patriotismul d-lui Vizanti, ii susținură candi­datura intre aplause. După aceasta d. Vizanti luă din nou cuvântul spre a respunde in căte-va cuvinte d-lui Kim­isky, apoi reprodusă căte­va pa­­saje din diarele romăne și străine, in cari se cu­prindeau feliurite recunostințe pentru d-sa. Pără­­sindu tribuna, D. Guști prin o vorbire scurtă iși pusă și d-sa candidatura, care îndată fu combă­tută de d-nii Cerchezu, Lățescu și Holbanu, fără ănse ca d-nii Guști se peardă prin aceasta sim­patiile cetățenilor. In urmă iarăși vorbi D. Vi­zanti, in vorbirea sa spusă intre altele, că dacă

Next