Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-11-08 / nr. 103

CURIERUL DE IASSL iarăși voru reîncepe bunele relațiuni intre Aus­tria și Prussia. Din Belgrad, 14 Nov. se anunță, că Russia a făcutu o propunere ca Serbia să primească pe unu generalu rusu de comandante al armatelor sârbesci, in casu, când ar isbucni resb­elul in ori­­entu. Publicămu aoi in trăducerea după te­stul ger­man.Circulara de mare insemnătate a principelui Gortsakoff, relativă la tractatul din 1856. Circulara Principelui Gortsacoff Zavstcoje-Selo 19/al Oct. 1870. Schimbările cele multe urmate una după alta, care au su­­feritu in anii cei de pe urmă transacțiunele destinate ca basă eqilibrului european, au pusu pe cabinetul imperătescu in necesitate de a elam­ina consecințele ce se potu nasce din ele pentru posițiunea politică a Rusiei. Intre aceste transacțiuni este aceea, care atinge celu mai directa pe Rusia, tractatul de la 18/31, Martie 1856. Convențiunea specială intre amendoue statele pe lângă marea neagră, ce formează o aneosă la acest tratatu, con­ține pentru Rusia obligațiunea de a mărgini puterile sale marine până la măsura cea mai mică. Totodată însă aceste tratate i-a oferitu principiul de a neutraliza marea neagră. După opiniunea puterilor garante, acest principiu era menitu spre a delătura ori­care posibilitate a unui conflict, fie intre puterile de pe lângă mare, fie in generalu intre puterile marinare. Era incă menitu ca prin înțelegerea de­plină a Europei să se inmulțască țerile chiemate la folosul neutralităței și prin aceasta a asigura chiar pe Rusia con­tra pericolului unui atacu. O experiență de cinci­sprezece ani a doveditu că este principiu, de care depinde siguranța frontierilor rusesci in partea aceasta, depinde numai de o teorie. In faptu, când Rusia s’a desarmatu in marea neagră și chiar intr’unu modu foarte loialu, prin o declar­ațiune de­pusă pe lăngă protocoalele conferinței, s’a refusatu putința de a face măsurile trebuincioase pentru apărarea marinară ac­tivă in mările și porturile vecine. Turcia și a pădu­it dreptul de a întreține puterile marinare nemărginite in Arh­ipela și in strimtoarele de mare și erau libere Francia și Anglia a constringe flotele lor in marea mediterană. Afară de aceste, după cuvintele tratatului, este interzisa formala și pentru totdeauna intrarea in marea neagră a bandierei de resbelu, fie de la puterile vecine, fie de orice altă putere. ănse in virtutea așa numitului tratatu a strim­­toarelor de mare este închisă trecerea uăilor de resbelu printre aceste strimtori numai in timpul păcei. Din această contradicere urmează că limitele imperiului rusescu din a­­cestu momentu sunt espuse tuturor atacurilor chiar și din partea statelor mai puțin puternice, cănd aceste dispunu de puteri maritime, cărora Rusia nu poate împotrivi decât numai puține văi de o mărime mică. Tratatul de la 18 (30) Martie n’a scapatu ănse de de­­rogațiunile, de care au fostu uimite mulțimea transacțiu­­nilor europene și in fața cărora ar fi greu de a susține, că dreptul inscrisu, basatu pe reafectul tratatelor, ca basă a dreptului publicu și a regulei pentru relațiunile intre state, va manține acea sancțiune morală, precum o fi avutu in alte timpuri. S’a vedut cum principatele Moldova și Valahhia a căror soarte a fostu decisă prin tractatul de pace și prin alătu­ratele protocoale sub garanța puterilor mari, au comisu o serie de circumvoluțiuni, care erau contrarie atât spiritului căt și liberei acestei transacțiuni și carele, au condus ăn­­teia la unire și apoi la alegerea unui principe streinu. Faptele s’au comis cu aprobarea forței, cu aprobarea ma­rilor puteri, sau cel puțin, fără ca aceste să fi ținutu de necesar, a procura autoritate opiniunei lor divergente. Representantele Rusiei a fostu singurul, care a rădicatu vocea sa, pentru ca să atragă atențiunea cabinetelor asu­pra pacienției lor, care este in contradicere cu stipulațiu­­nile clare a tratatului. De­sigur, dacă aceste concesiuni acordate uneia din na­ționalitățile creșcine a Orientului s’ar fi născutu dintr’o ge­nerală înțelegere intre cabinete și intre înalta Poartă in privirea unui principiu admisibilu pentru toată populațiunea creșcinească a Turciei, cabinetul imperialu n’ar pute face decăt numai a aplauda aceste­ Anse concesiunile aceste erau esclusive. Cabinetul imperialu dar a trebuitu să fie uimitu reflendu că abia câțiva ani după inchcerea sa, tratatul de la 18 (30) Martie 1856, s’a pututu călca fără pedeapsă in fața pute­rilor mari întrunite in conferință la Paris și representăndu in unirea lor, inalta autoritate colectivă, pe care era așe­­dată pa­cea Orientului. Această violare nu era singură. De mai multe ori și sub diferite proteeste, intrarea in strimtoarele mărei s’au deschisu pentru b­ăi străine de resbelu și s’a lăsatu să intre in marea neagră chiar escadre întregi, a căror prezență era o violare a caracterului de neutralitate a acestor ape. Intru­căt garanțiile oferite prin tratat, și mai ales, ga­ranțiile unei neutralități afective a mărei neagră au per­­dutu din valoare, introducțiunea năilor cuirasate, care la indheerea tratatului n’a fostu prevedută, a inmulțitu ăncă pentru Rusia pericolul unui resbelu eventualu, fiindcă prin aceasta s’a măritu ăncă inegalitatea puterilor maritime res­pective in proporțiuni considerabile. La această stare de lucruri M. S. Imperatorul era ne­voiții a se întreba: care sunt drepturile și care sunt obli­gațiunile ce se născu pentru Rusia din aceste modificațiuni a stărei generale și din aceste derogațiuni a angajamen­telor care s’au pădu­u fidelu totdeauna cu totul că erau re­­ditate intr’unu sensu discreditoru pentru Rusia. După esamenul seriosu a acestei chestiuni, M. S. impe­riale a ajunsu la conclusiunile următoare, pre cari sunteți invitați a le aduce la cunoscința guvernamentului pe lăngă care sunteți acreditata. Augustul nostru Domnu nu poate permite in dreptu, că tratatele, care nu s’au ținutu in mai multe punte esențiale și generale,­­ să remănă obligătoare in puntele de care a­­tărnă numai interesele directe ale imperiului seu. M. S. Imperiale nu poate permite in faptul că siguranța Rusiei să depindă de o ficțiune, ce n’a pututu resiste pre­­siunei timpului, și că această siguritate a fostu in pericolu prin respectarea din partea Rusiei a obligațiunilor, care nu s’au ținutu in toată integritatea lor. Sperăndu la sentimentele puterilor care au subsemnatu tra­tatul de la 1856, și in consciința ce au aceste puteri in dignitatea lor proprie, imperatorul de ordoană a declara: „­Că M. S. Imperiale nu se mai crede legatu de îndatori­rile tratatului de la 18 (30) Martie 1856, incăt aceste res­­tringu drepturile lui de suveranu pe marea neagră; „că M. S. Imperiale se crede obligatu și in dreptu, de a anansa M. S. Sultanului desfacerea, convențiunei specială și adițională la dilul tratatu, care hotăreșce numerul și mă­rimea năilor de resbelu, ce au dreptu a întreține amen­doue puterile de pe marja neagră. „Că M. S. informează loialminte despre aceasta pe toate puterile care au iscălitu tratatul general», din care acea­stă convențiune face o parte integrantă: „Că M. S. iu acestu raportu redă M. S. Sultanului toate drepturile și că elu reluă pentru sine egalminte și toate drepturile avute mai înainte.“ Achităndu-ne de această datorie veți ave îndatorirea de a constata că Augusta Noastră Majestate n’are nimica alta in vedere decât numai siguranța și dignitatea impe­riului seu. M. S. nu se găndesce nici de­cum de a des­chide chestiunea Orientului. In acestu puntu, precum tot­deauna, M. S. n’are altă dorință decăt aceea a continuă­­rei și a intărirei păcei. Elu susține pe deplin in afirma­rea principiilor generale a tratatului din 1856, care au fii­­matu posițiunea Turciei in concertul europeanu. M. S. este gata de a se înțelege cu puterile care au subsemnatu aceste transacțiuni, fie pentru a confirma stipulațiunile generale, fie pentru a le renoi, fie in sfirșitu pentru a pune in locul lor ori-ce altu aranjamentu care se pare bunu de a asigura pacea Orientului și ecuilibrul europeanu. M. S. Imperiale este convinsu că această pace și acestu ecuilibru va fi o garanție mai mare, dacă voru fi fundate pe base mai drepte și mai solide decăt acele, resultăndu dintr’o posițiune ce nu poate accepta o putere mare ca o condițiune normală a esistenței sale. Sunteți invitatu de a ceti această depeșă Domnului mi­nistru de esterne­ și de a-i lăsa și o copie. Sciri locale. *** (Alegere) Astăz­i va ave loca alegerea a nouă membri eșiți din consiliul comunalu cu o­­casiunea tragerei la sorți. Nu scimu care suntu candidații majorității votanților. Sperămu insă că cetățenii, după atâția ani de calamitate consiliară, voru fi invitatu deja cui să-și dea voturile lor de încredere. Suntemu nerăbdători să vedemu re­­sultatul scrutinei. Să sperămu că va fi bunu! **„. (B­a­n­c­h­e­t­u) Astăzi se implinescu 15­­ zi­­le de cănd milițienii iși făcu exercițiile lor cu ar­mele. D. Maior Hazu și prof. Roșu, din preună cu mai mulți D-ni cetățeni, au luatu decisiunea de a aranja unu banchetu, drept încurajare, pentru acești milițiani. Banchetul va ave locu astăz­i, Duminică, la carele de amend­ă, in ograda Pri­măriei și vor asista mai multe persoane notabile. (Pentru Senatori și deputați.) A­­flămu ca positivu că pentru­­ jdele de 12 și 13 ale curentei, s’a organisatu unu trenu specialu pen­tru transportul D-lor Senatori și deputați de la Bacău pănă la Bucuresci. Trenul va pleca de la Bacău in zi­lele susnumite demineața la 7 oare; acestu serviciu s’a făcutu pentru înlesnirea mergerei D-lor senatori și deputați la Bucuresci, unde va ave locu deschiderea sesiunei ordinare a Camenilor in­­ Ziua de 15 ale curentei, conformu­naltului decretu domnescu. „.** ^Concursu de dare pe ghiață.­ A­­flămu din informațiuni sigure, că s’a pusu in lu­crare inființarea unei societăți de dare pe ghiață cu patine, după exemplul societăților de aseme­nea natură aflătoare prin toate orașele din țările civilisate. Amatorii vor ave întrunire joi, la 12 curentu, 2 oare după amen­ji, in otelul Binder, unde se va alege unu comitetu insărcinatu cu conducerea acestei societăți. Membrii potu să fie și prin urmare potu să participe la aceasta în­trunire—toți cetățenii. Salutămu din toată inima aceasta idee! Procesele și licitațiunile care au a se trata in cursul săptemănei. La Curtea de Apelu Secția I. Luni,­­9 Noemvrie. Proprietarii comunei Trifești și altor comune din Cahul, pen­tru împroprietărire. Marți, 10 Noemvrie. 1 Statul cu răzeșii de pe moșia Băceștii și alții p. pămentu. 2 Anastasiu Petre și Dimitrie Filovu cu I. Deciu, p. bani. 3 David sin Alter cu Nicu Gaman, pentru bani. 4 Meerhofer Leiba cu Smaranda Docan și Statul, p. bani. 5 Mihail Neculai, inculpații pentru furtu. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Sfatul cu moștenitorii del. preotu Petrea p. pămentu. 2 Tapițeriu Mendel cu Bela Leia Sfaru­, pentru bani. 3 Ionescu Tanase, pentru maltratare. 4 Olariu Neculai, pentru scaparea unui arestuiiu. 5 Gh­orghiu Maria cu Lupu Gheorghiu, p. divorsu. Joi, 12 Noemvrie. 1 Arghiropolu Costachi, pentru luare de mită. 2 Cimara Smaranda cu Const. Buțureanu, pentru bani. 3 Caracașn I­an, pentru delictu de calomnie. 4 Ionescu Gh. și 1. Dimitriu cu Gh. Săcineanu, p. bani. 5 Statul cu Elena Suțu, pentru venitul unei moșii. Vineri, 13 Noemvrie. 1 Statul cu Elena Bordean, pentru neplată de besmăn. 2 Casa cu Dimitri și Profira cu Mărgărint Popovici, pen­tru bani. 3 Lungu Gavril, pentru maltratare. 4 Pavli Nicu cu Panaite Criste, pentru bani. 5 Mânu Elena cu societatea de asigurare din Viena, pen­tru bani. Sâmbătă, 14 Noemvrie. 1 Petrovu Vasile cu loan Burchi. 2 Bronștaiu David cu Leia, pentru bani. 3 Codreanu Petrachi, pentru delictu de înșelăciune. 4 Criste Panaite cu Naftanail Popescu, p­ avere. La Curtea de Apelu Secția II. Luni. .9 Noemvrie. 1 Elena Sturza cu Ales. Blancfort, pentru bani. 2 lțic Toper cu David Sfarți, pentru bani. 3 Gustav Herman cu I. Voditzca, pentru adulteriu de Te­reza Voditzca. 4 Depunerea jurămentulu­i. Negruți, procesul D. Tăcu. Marți, 10 Noemvrie. 1 Alecs. Cosmulici cu epitropia de I. E. Cosmulici,­­p. bani. 2 Vasile Costandachi cu Dim. Lefter, pentru înșelăciune. 3 Anghel Const. cu Iordachi Constantin, pentru bani. Mercuri, 11 Noemvrie.­ 1 Neculai Rojniță cu ai lui, pentru nedeplinirea legei pa­tentelor. 2 Statul cu “Vas. Pogor, pentru unu contractu antrepriză. Joi, 12 Noemvrie. 1 A. Ventura cu Efrosina Alecsandrescu Ureche, p. bani. 2 Iconomu Gr. Popărcia cu M. Cristienescu, pentru bani. 3 Maier Hofer cu Smaranda Docan, pentru bani. Vineri, 13 Noemvrie. 1 N. Ornescu cu Dim. Angh­l și alții, pentru bani. 2 T. Liciu, Const. Balmușu, pentru bani. 3 I. D. sin Haim cu l­ic Vecsler, pentru bani. Sâmbătă, 14 Noemvrie. 1 Const. Roșie cu direcția poștelor, pentru chirie. 2­ Contestațiunea creditorilor def. Dimi­trie Dano la tabloul de ordine. La Tribunalu Secția I, iani. 9 Noemvrie. 1 Ionescu Anica contra soțului seu Andrei Ionescu, pentru devorții. 2 Ghica Ștefan contra lui Anastasie Boscu, pentru bani. 3 Maria Lupu contra soțului ei, devorsu. 4 Elena Dobresc­u contra soțului ei Ioan Iamandi, pentru divorsu. 5 Antipa Haralamb cu Herșcu Haimovici. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Samoil Herman contra lui Teodor Silian, pentru bani. 2 Averescu Stefan contra lui Stefan Nedelcu, pe­rin locu. 3 Elena Vișanu cu Lascar Vișanu, pentru devorțu. 4 Costinescu Sevastița contra soțului ei, pentru devorțu. 5 Eredii lui Alecsa Caramfil cu succesiunea vacantă a lui Vasile Caramfil, pentru afaceri de tutelă. Joi, 12 Noemvrie. 1 Fridel Horn contra lui Dimitrie Ghițescu, p. pămentu. 2 Zira Costachi contra lui Iancu N. Cantacuzin, p. bani. 3 Leiba Moscovici contra lui A. lasinschi, pentru bani. 4 Iancu sin Moise cu Victoria Harabalău, pentru bani. Sâmbătă, 14 Noemvrie. 1 Cogălniceanu Grigorie contra Efrosinei Ghica, p. bani. 2 Altăr sin Israil Pitaru contra lui Tachi Vărzărescu, pen­tru bani. 3 Teliman Vasile cu soția sa Safta pentru devorțu. La Tribunalu Secția II. Luni, 9 Noemvrie. 1 Marcu Herșu sin Haim contra lui Moise Vass, pentru bani, (apelu). 2 Ilie Herșcu contra lui Costachi Sofian, pentru bani. 3 M. Scănteeanu cu Al. Baronzi, pentru bani, (apelu). 4 Ancei Vexler cu David Grimberg, pentru bani. Marți, 10 Noemvrie. 1 Maria Popovici cu V. Nicolau, pentru unu imobilu. 2 Ana Ganer cu casa def. Gr. Pavlov, pentru bani. 3 Icon. Alex. Lohan cu Haim Aba Rotimberg și Sura Ro­­sental pentru bani. (oposiție comerciala). 4 Falitul Hie Groper cu creditorii sei. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Zelea Kaiser et comp. Vitner cu Statu, pentru bani. 2 Gh. Petrine cu Al. Cotinescu, pentru bani. 3 Naftulea Sufrin cu Burău Faimblat (comercial). 4 Casa def. Iancu Istrati cu Dimitrie Ciuntulacu, pentru resliarea unei convențiune. Joi, 12 Noemvrie. 1 N. Călinescu cu Icon. Cost. Buțureanu. 2 Cost. Alcaz cu Cost. Gheorghiu, pentru bani. 3 N. Botez cu Dimitrie Gheorghiu, pentru bani (apelu). 4 M. Daniel și fiu cu C. N­. Cosman și Hana Șaes, pentru bani (comercialu). Vineri, 13 Noemvrie. 1 Statul cu Arhimandrit. Climent Neculau, p. niște obiecte. 2 Cost. Popovici cu Cost Rusovici, p. bani (apelu). 3 Maria și Ruxanda J Stefanovici­­ cu I. Popovici, pentru bani (apelu). 4 Alex. Unguru cu Nastasia Botez, (apelu). La Tribunalu Secția III. Luni, 9 Noemvrie. 1 Cererea de poprire a Primăriei de Iassi, pentru 30,000 galbeni la Minist. Finanțelor și a Lucrărilor publice din suma de 880,000 lei ce compania căei Ophenheim are a lua de la guvernu. 2 Oposițiunea Bela Lea Sfarți, la iurmărirea caselor Cai­man Sfarți soțul seu. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Vendarea caselor lui Neculai Proca, p. Gheorghie Pavli. 2 Vendarea unui locu cu o căsuță a def. Cost. Munteanu din disp. N­. 3 Convocarea consiliului familiei casei def. Catinca Pe­trovich Joi, 12 Noemvrie. 1 Convocarea consiliului de familie a casei de I. C. Bosie. 2 Depunerea jurămentului de cătră J Ecaterina Mavrocor­­datu. Vineri, 13 Noemvrie. 1 Vendarea casei Matrona Țucanov din cuart. H, pentru Bernhard Zlass. 2 Oposiția lui Cost. Caracașu, contra comandamentului ce i-a făcutu Ioan Ianov. 3 Oposiția lui Răducanu Botez la vendarea caselor Solta­­nei Rizu. La Tribunalu Secția IV. Luni, 9 Noemvrie. 1 Ștefan Iurașcu cu ai lui, pentru maltratare. 2 Apelul lui Ghidali sin Ușer Straiman, contra cărței de judecată sub No. 508 a jud. plasei Cărligătura. 3 loan Panaitiu, pentru abusu de putere. 4 Laiba Sainfeld, pentru maltratare. 5 Sendra lui Zeifir, pentru maltratare. Marți, 10 Noemvrie. 1 Apelul lui Moise vendătoru de mărănțușuri, contra căr­uței de judecată sub No. 600 a jud. ocol. III. 2 Michel Spaer, pentru insultă. 3 David Caramalău și Toader Cărăușu, pentru înșelăciune. 4 Alter Orenștain, pentru înșelăciune. 5 Alecu Vasiliu, pentru maltratare. Mercuri. 11 Noemvrie. 1 Costachi Crivățu, pentru maltratare. 2 Nahman nepot și Altăr fiii lui Avner Casapu, pentru înșelăciune. 3 Isidor Ignat și Trida soția sa, pentru maltratare. 4 Stefan Ioan, pentru maltratare. 5 Gheorghi Ionescu, pentru ultragiu. Joi, 12 Noemvrie. 1 Moise Caldarariu, pentru maltratare. 2 Apelul lui Leon Ghelber contra cărței de judecată sub No. 175 a jud. ocol. IV. 3 Golda sin Avram, pentru maltratare. 4 Petrachi Rusu, pentru furtu și maltratare. 5 Dimitrie Bogdan, pentru falsificare. 6 Neculai Arghiropolu Cazacu, arestatu pentru furturi. Vineri, 13 Noemvrie. 1 Ștefan Racoviță, pentru maltratare. 2 Aizie Polac Ciubotariu, pentru maltratare. 3 Alecsandru Sturza, pentru ultragiare. 4 Alecsandru Bogomolov, pentru calomnie. 5 Gheorghi Velini, pentru insultă. Sâmbătă, 14 Noemvrie. 1 loan Sulițanu, pentru furtu. 2 loan Topola, pentru maltratare. 3 Iancu Casapu, pentru calomnie. 4 Iosib Pascariu, pentru rumperea unor hărții. 5 Nuhăm Leizer Rosental, pentru înșelăciune. 4 Barbu Sevastița cu Leon Gh. Barbu, pentru alimente. 5 Vasiliu Catinca contra Ecaterinei Bașotă și esecutării tes­tamentari, pentru bani. 6 Dr. Flaișter și Otremba cu Elena Bașotă și esecutorii testamentari, pentru bani. 7 Rusu Ludvig contra Elenei Bașotă și esecutorii testa­­mentar­i, pentru bani.

Next