Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-11-08 / nr. 103
CURIERUL DE IASSL iarăși voru reîncepe bunele relațiuni intre Austria și Prussia. Din Belgrad, 14 Nov. se anunță, că Russia a făcutu o propunere ca Serbia să primească pe unu generalu rusu de comandante al armatelor sârbesci, in casu, când ar isbucni resbelul in orientu. Publicămu aoi in trăducerea după testul german.Circulara de mare insemnătate a principelui Gortsakoff, relativă la tractatul din 1856. Circulara Principelui Gortsacoff Zavstcoje-Selo 19/al Oct. 1870. Schimbările cele multe urmate una după alta, care au suferitu in anii cei de pe urmă transacțiunele destinate ca basă eqilibrului european, au pusu pe cabinetul imperătescu in necesitate de a elamina consecințele ce se potu nasce din ele pentru posițiunea politică a Rusiei. Intre aceste transacțiuni este aceea, care atinge celu mai directa pe Rusia, tractatul de la 18/31, Martie 1856. Convențiunea specială intre amendoue statele pe lângă marea neagră, ce formează o aneosă la acest tratatu, conține pentru Rusia obligațiunea de a mărgini puterile sale marine până la măsura cea mai mică. Totodată însă aceste tratate i-a oferitu principiul de a neutraliza marea neagră. După opiniunea puterilor garante, acest principiu era menitu spre a delătura oricare posibilitate a unui conflict, fie intre puterile de pe lângă mare, fie in generalu intre puterile marinare. Era incă menitu ca prin înțelegerea deplină a Europei să se inmulțască țerile chiemate la folosul neutralităței și prin aceasta a asigura chiar pe Rusia contra pericolului unui atacu. O experiență de cincisprezece ani a doveditu că este principiu, de care depinde siguranța frontierilor rusesci in partea aceasta, depinde numai de o teorie. In faptu, când Rusia s’a desarmatu in marea neagră și chiar intr’unu modu foarte loialu, prin o declarațiune depusă pe lăngă protocoalele conferinței, s’a refusatu putința de a face măsurile trebuincioase pentru apărarea marinară activă in mările și porturile vecine. Turcia și a păduit dreptul de a întreține puterile marinare nemărginite in Arhipela și in strimtoarele de mare și erau libere Francia și Anglia a constringe flotele lor in marea mediterană. Afară de aceste, după cuvintele tratatului, este interzisa formala și pentru totdeauna intrarea in marea neagră a bandierei de resbelu, fie de la puterile vecine, fie de orice altă putere. ănse in virtutea așa numitului tratatu a strimtoarelor de mare este închisă trecerea uăilor de resbelu printre aceste strimtori numai in timpul păcei. Din această contradicere urmează că limitele imperiului rusescu din acestu momentu sunt espuse tuturor atacurilor chiar și din partea statelor mai puțin puternice, cănd aceste dispunu de puteri maritime, cărora Rusia nu poate împotrivi decât numai puține văi de o mărime mică. Tratatul de la 18 (30) Martie n’a scapatu ănse de derogațiunile, de care au fostu uimite mulțimea transacțiunilor europene și in fața cărora ar fi greu de a susține, că dreptul inscrisu, basatu pe reafectul tratatelor, ca basă a dreptului publicu și a regulei pentru relațiunile intre state, va manține acea sancțiune morală, precum o fi avutu in alte timpuri. S’a vedut cum principatele Moldova și Valahhia a căror soarte a fostu decisă prin tractatul de pace și prin alăturatele protocoale sub garanța puterilor mari, au comisu o serie de circumvoluțiuni, care erau contrarie atât spiritului căt și liberei acestei transacțiuni și carele, au condus ănteia la unire și apoi la alegerea unui principe streinu. Faptele s’au comis cu aprobarea forței, cu aprobarea marilor puteri, sau cel puțin, fără ca aceste să fi ținutu de necesar, a procura autoritate opiniunei lor divergente. Representantele Rusiei a fostu singurul, care a rădicatu vocea sa, pentru ca să atragă atențiunea cabinetelor asupra pacienției lor, care este in contradicere cu stipulațiunile clare a tratatului. Desigur, dacă aceste concesiuni acordate uneia din naționalitățile creșcine a Orientului s’ar fi născutu dintr’o generală înțelegere intre cabinete și intre înalta Poartă in privirea unui principiu admisibilu pentru toată populațiunea creșcinească a Turciei, cabinetul imperialu n’ar pute face decăt numai a aplauda aceste Anse concesiunile aceste erau esclusive. Cabinetul imperialu dar a trebuitu să fie uimitu reflendu că abia câțiva ani după inchcerea sa, tratatul de la 18 (30) Martie 1856, s’a pututu călca fără pedeapsă in fața puterilor mari întrunite in conferință la Paris și representăndu in unirea lor, inalta autoritate colectivă, pe care era aședată pacea Orientului. Această violare nu era singură. De mai multe ori și sub diferite proteeste, intrarea in strimtoarele mărei s’au deschisu pentru băi străine de resbelu și s’a lăsatu să intre in marea neagră chiar escadre întregi, a căror prezență era o violare a caracterului de neutralitate a acestor ape. Intrucăt garanțiile oferite prin tratat, și mai ales, garanțiile unei neutralități afective a mărei neagră au perdutu din valoare, introducțiunea năilor cuirasate, care la indheerea tratatului n’a fostu prevedută, a inmulțitu ăncă pentru Rusia pericolul unui resbelu eventualu, fiindcă prin aceasta s’a măritu ăncă inegalitatea puterilor maritime respective in proporțiuni considerabile. La această stare de lucruri M. S. Imperatorul era nevoiții a se întreba: care sunt drepturile și care sunt obligațiunile ce se născu pentru Rusia din aceste modificațiuni a stărei generale și din aceste derogațiuni a angajamentelor care s’au păduu fidelu totdeauna cu totul că erau reditate intr’unu sensu discreditoru pentru Rusia. După esamenul seriosu a acestei chestiuni, M. S. imperiale a ajunsu la conclusiunile următoare, pre cari sunteți invitați a le aduce la cunoscința guvernamentului pe lăngă care sunteți acreditata. Augustul nostru Domnu nu poate permite in dreptu, că tratatele, care nu s’au ținutu in mai multe punte esențiale și generale, să remănă obligătoare in puntele de care atărnă numai interesele directe ale imperiului seu. M. S. Imperiale nu poate permite in faptul că siguranța Rusiei să depindă de o ficțiune, ce n’a pututu resiste presiunei timpului, și că această siguritate a fostu in pericolu prin respectarea din partea Rusiei a obligațiunilor, care nu s’au ținutu in toată integritatea lor. Sperăndu la sentimentele puterilor care au subsemnatu tratatul de la 1856, și in consciința ce au aceste puteri in dignitatea lor proprie, imperatorul de ordoană a declara: „Că M. S. Imperiale nu se mai crede legatu de îndatoririle tratatului de la 18 (30) Martie 1856, incăt aceste restringu drepturile lui de suveranu pe marea neagră; „că M. S. Imperiale se crede obligatu și in dreptu, de a anansa M. S. Sultanului desfacerea, convențiunei specială și adițională la dilul tratatu, care hotăreșce numerul și mărimea năilor de resbelu, ce au dreptu a întreține amendoue puterile de pe marja neagră. „Că M. S. informează loialminte despre aceasta pe toate puterile care au iscălitu tratatul general», din care această convențiune face o parte integrantă: „Că M. S. iu acestu raportu redă M. S. Sultanului toate drepturile și că elu reluă pentru sine egalminte și toate drepturile avute mai înainte.“ Achităndu-ne de această datorie veți ave îndatorirea de a constata că Augusta Noastră Majestate n’are nimica alta in vedere decât numai siguranța și dignitatea imperiului seu. M. S. nu se găndesce nici decum de a deschide chestiunea Orientului. In acestu puntu, precum totdeauna, M. S. n’are altă dorință decăt aceea a continuărei și a intărirei păcei. Elu susține pe deplin in afirmarea principiilor generale a tratatului din 1856, care au fiimatu posițiunea Turciei in concertul europeanu. M. S. este gata de a se înțelege cu puterile care au subsemnatu aceste transacțiuni, fie pentru a confirma stipulațiunile generale, fie pentru a le renoi, fie in sfirșitu pentru a pune in locul lor ori-ce altu aranjamentu care se pare bunu de a asigura pacea Orientului și ecuilibrul europeanu. M. S. Imperiale este convinsu că această pace și acestu ecuilibru va fi o garanție mai mare, dacă voru fi fundate pe base mai drepte și mai solide decăt acele, resultăndu dintr’o posițiune ce nu poate accepta o putere mare ca o condițiune normală a esistenței sale. Sunteți invitatu de a ceti această depeșă Domnului ministru de esterne și de a-i lăsa și o copie. Sciri locale. *** (Alegere) Astăzi va ave loca alegerea a nouă membri eșiți din consiliul comunalu cu ocasiunea tragerei la sorți. Nu scimu care suntu candidații majorității votanților. Sperămu insă că cetățenii, după atâția ani de calamitate consiliară, voru fi invitatu deja cui să-și dea voturile lor de încredere. Suntemu nerăbdători să vedemu resultatul scrutinei. Să sperămu că va fi bunu! **„. (Banchetu) Astăzi se implinescu 15 zile de cănd milițienii iși făcu exercițiile lor cu armele. D. Maior Hazu și prof. Roșu, din preună cu mai mulți D-ni cetățeni, au luatu decisiunea de a aranja unu banchetu, drept încurajare, pentru acești milițiani. Banchetul va ave locu astăzi, Duminică, la carele de amendă, in ograda Primăriei și vor asista mai multe persoane notabile. (Pentru Senatori și deputați.) Aflămu ca positivu că pentru jdele de 12 și 13 ale curentei, s’a organisatu unu trenu specialu pentru transportul D-lor Senatori și deputați de la Bacău pănă la Bucuresci. Trenul va pleca de la Bacău in zilele susnumite demineața la 7 oare; acestu serviciu s’a făcutu pentru înlesnirea mergerei D-lor senatori și deputați la Bucuresci, unde va ave locu deschiderea sesiunei ordinare a Camenilor in Ziua de 15 ale curentei, conformunaltului decretu domnescu. „.** ^Concursu de dare pe ghiață. Aflămu din informațiuni sigure, că s’a pusu in lucrare inființarea unei societăți de dare pe ghiață cu patine, după exemplul societăților de asemenea natură aflătoare prin toate orașele din țările civilisate. Amatorii vor ave întrunire joi, la 12 curentu, 2 oare după amenji, in otelul Binder, unde se va alege unu comitetu insărcinatu cu conducerea acestei societăți. Membrii potu să fie și prin urmare potu să participe la aceasta întrunire—toți cetățenii. Salutămu din toată inima aceasta idee! Procesele și licitațiunile care au a se trata in cursul săptemănei. La Curtea de Apelu Secția I. Luni,9 Noemvrie. Proprietarii comunei Trifești și altor comune din Cahul, pentru împroprietărire. Marți, 10 Noemvrie. 1 Statul cu răzeșii de pe moșia Băceștii și alții p. pămentu. 2 Anastasiu Petre și Dimitrie Filovu cu I. Deciu, p. bani. 3 David sin Alter cu Nicu Gaman, pentru bani. 4 Meerhofer Leiba cu Smaranda Docan și Statul, p. bani. 5 Mihail Neculai, inculpații pentru furtu. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Sfatul cu moștenitorii del. preotu Petrea p. pămentu. 2 Tapițeriu Mendel cu Bela Leia Sfaru, pentru bani. 3 Ionescu Tanase, pentru maltratare. 4 Olariu Neculai, pentru scaparea unui arestuiiu. 5 Ghorghiu Maria cu Lupu Gheorghiu, p. divorsu. Joi, 12 Noemvrie. 1 Arghiropolu Costachi, pentru luare de mită. 2 Cimara Smaranda cu Const. Buțureanu, pentru bani. 3 Caracașn Ian, pentru delictu de calomnie. 4 Ionescu Gh. și 1. Dimitriu cu Gh. Săcineanu, p. bani. 5 Statul cu Elena Suțu, pentru venitul unei moșii. Vineri, 13 Noemvrie. 1 Statul cu Elena Bordean, pentru neplată de besmăn. 2 Casa cu Dimitri și Profira cu Mărgărint Popovici, pentru bani. 3 Lungu Gavril, pentru maltratare. 4 Pavli Nicu cu Panaite Criste, pentru bani. 5 Mânu Elena cu societatea de asigurare din Viena, pentru bani. Sâmbătă, 14 Noemvrie. 1 Petrovu Vasile cu loan Burchi. 2 Bronștaiu David cu Leia, pentru bani. 3 Codreanu Petrachi, pentru delictu de înșelăciune. 4 Criste Panaite cu Naftanail Popescu, p avere. La Curtea de Apelu Secția II. Luni. .9 Noemvrie. 1 Elena Sturza cu Ales. Blancfort, pentru bani. 2 lțic Toper cu David Sfarți, pentru bani. 3 Gustav Herman cu I. Voditzca, pentru adulteriu de Tereza Voditzca. 4 Depunerea jurămentului. Negruți, procesul D. Tăcu. Marți, 10 Noemvrie. 1 Alecs. Cosmulici cu epitropia de I. E. Cosmulici,p. bani. 2 Vasile Costandachi cu Dim. Lefter, pentru înșelăciune. 3 Anghel Const. cu Iordachi Constantin, pentru bani. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Neculai Rojniță cu ai lui, pentru nedeplinirea legei patentelor. 2 Statul cu “Vas. Pogor, pentru unu contractu antrepriză. Joi, 12 Noemvrie. 1 A. Ventura cu Efrosina Alecsandrescu Ureche, p. bani. 2 Iconomu Gr. Popărcia cu M. Cristienescu, pentru bani. 3 Maier Hofer cu Smaranda Docan, pentru bani. Vineri, 13 Noemvrie. 1 N. Ornescu cu Dim. Anghl și alții, pentru bani. 2 T. Liciu, Const. Balmușu, pentru bani. 3 I. D. sin Haim cu lic Vecsler, pentru bani. Sâmbătă, 14 Noemvrie. 1 Const. Roșie cu direcția poștelor, pentru chirie. 2 Contestațiunea creditorilor def. Dimitrie Dano la tabloul de ordine. La Tribunalu Secția I, iani. 9 Noemvrie. 1 Ionescu Anica contra soțului seu Andrei Ionescu, pentru devorții. 2 Ghica Ștefan contra lui Anastasie Boscu, pentru bani. 3 Maria Lupu contra soțului ei, devorsu. 4 Elena Dobrescu contra soțului ei Ioan Iamandi, pentru divorsu. 5 Antipa Haralamb cu Herșcu Haimovici. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Samoil Herman contra lui Teodor Silian, pentru bani. 2 Averescu Stefan contra lui Stefan Nedelcu, perin locu. 3 Elena Vișanu cu Lascar Vișanu, pentru devorțu. 4 Costinescu Sevastița contra soțului ei, pentru devorțu. 5 Eredii lui Alecsa Caramfil cu succesiunea vacantă a lui Vasile Caramfil, pentru afaceri de tutelă. Joi, 12 Noemvrie. 1 Fridel Horn contra lui Dimitrie Ghițescu, p. pămentu. 2 Zira Costachi contra lui Iancu N. Cantacuzin, p. bani. 3 Leiba Moscovici contra lui A. lasinschi, pentru bani. 4 Iancu sin Moise cu Victoria Harabalău, pentru bani. Sâmbătă, 14 Noemvrie. 1 Cogălniceanu Grigorie contra Efrosinei Ghica, p. bani. 2 Altăr sin Israil Pitaru contra lui Tachi Vărzărescu, pentru bani. 3 Teliman Vasile cu soția sa Safta pentru devorțu. La Tribunalu Secția II. Luni, 9 Noemvrie. 1 Marcu Herșu sin Haim contra lui Moise Vass, pentru bani, (apelu). 2 Ilie Herșcu contra lui Costachi Sofian, pentru bani. 3 M. Scănteeanu cu Al. Baronzi, pentru bani, (apelu). 4 Ancei Vexler cu David Grimberg, pentru bani. Marți, 10 Noemvrie. 1 Maria Popovici cu V. Nicolau, pentru unu imobilu. 2 Ana Ganer cu casa def. Gr. Pavlov, pentru bani. 3 Icon. Alex. Lohan cu Haim Aba Rotimberg și Sura Rosental pentru bani. (oposiție comerciala). 4 Falitul Hie Groper cu creditorii sei. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Zelea Kaiser et comp. Vitner cu Statu, pentru bani. 2 Gh. Petrine cu Al. Cotinescu, pentru bani. 3 Naftulea Sufrin cu Burău Faimblat (comercial). 4 Casa def. Iancu Istrati cu Dimitrie Ciuntulacu, pentru resliarea unei convențiune. Joi, 12 Noemvrie. 1 N. Călinescu cu Icon. Cost. Buțureanu. 2 Cost. Alcaz cu Cost. Gheorghiu, pentru bani. 3 N. Botez cu Dimitrie Gheorghiu, pentru bani (apelu). 4 M. Daniel și fiu cu C. N. Cosman și Hana Șaes, pentru bani (comercialu). Vineri, 13 Noemvrie. 1 Statul cu Arhimandrit. Climent Neculau, p. niște obiecte. 2 Cost. Popovici cu Cost Rusovici, p. bani (apelu). 3 Maria și Ruxanda J Stefanovici cu I. Popovici, pentru bani (apelu). 4 Alex. Unguru cu Nastasia Botez, (apelu). La Tribunalu Secția III. Luni, 9 Noemvrie. 1 Cererea de poprire a Primăriei de Iassi, pentru 30,000 galbeni la Minist. Finanțelor și a Lucrărilor publice din suma de 880,000 lei ce compania căei Ophenheim are a lua de la guvernu. 2 Oposițiunea Bela Lea Sfarți, la iurmărirea caselor Caiman Sfarți soțul seu. Mercuri, 11 Noemvrie. 1 Vendarea caselor lui Neculai Proca, p. Gheorghie Pavli. 2 Vendarea unui locu cu o căsuță a def. Cost. Munteanu din disp. N. 3 Convocarea consiliului familiei casei def. Catinca Petrovich Joi, 12 Noemvrie. 1 Convocarea consiliului de familie a casei de I. C. Bosie. 2 Depunerea jurămentului de cătră J Ecaterina Mavrocordatu. Vineri, 13 Noemvrie. 1 Vendarea casei Matrona Țucanov din cuart. H, pentru Bernhard Zlass. 2 Oposiția lui Cost. Caracașu, contra comandamentului ce i-a făcutu Ioan Ianov. 3 Oposiția lui Răducanu Botez la vendarea caselor Soltanei Rizu. La Tribunalu Secția IV. Luni, 9 Noemvrie. 1 Ștefan Iurașcu cu ai lui, pentru maltratare. 2 Apelul lui Ghidali sin Ușer Straiman, contra cărței de judecată sub No. 508 a jud. plasei Cărligătura. 3 loan Panaitiu, pentru abusu de putere. 4 Laiba Sainfeld, pentru maltratare. 5 Sendra lui Zeifir, pentru maltratare. Marți, 10 Noemvrie. 1 Apelul lui Moise vendătoru de mărănțușuri, contra căruței de judecată sub No. 600 a jud. ocol. III. 2 Michel Spaer, pentru insultă. 3 David Caramalău și Toader Cărăușu, pentru înșelăciune. 4 Alter Orenștain, pentru înșelăciune. 5 Alecu Vasiliu, pentru maltratare. Mercuri. 11 Noemvrie. 1 Costachi Crivățu, pentru maltratare. 2 Nahman nepot și Altăr fiii lui Avner Casapu, pentru înșelăciune. 3 Isidor Ignat și Trida soția sa, pentru maltratare. 4 Stefan Ioan, pentru maltratare. 5 Gheorghi Ionescu, pentru ultragiu. Joi, 12 Noemvrie. 1 Moise Caldarariu, pentru maltratare. 2 Apelul lui Leon Ghelber contra cărței de judecată sub No. 175 a jud. ocol. IV. 3 Golda sin Avram, pentru maltratare. 4 Petrachi Rusu, pentru furtu și maltratare. 5 Dimitrie Bogdan, pentru falsificare. 6 Neculai Arghiropolu Cazacu, arestatu pentru furturi. Vineri, 13 Noemvrie. 1 Ștefan Racoviță, pentru maltratare. 2 Aizie Polac Ciubotariu, pentru maltratare. 3 Alecsandru Sturza, pentru ultragiare. 4 Alecsandru Bogomolov, pentru calomnie. 5 Gheorghi Velini, pentru insultă. Sâmbătă, 14 Noemvrie. 1 loan Sulițanu, pentru furtu. 2 loan Topola, pentru maltratare. 3 Iancu Casapu, pentru calomnie. 4 Iosib Pascariu, pentru rumperea unor hărții. 5 Nuhăm Leizer Rosental, pentru înșelăciune. 4 Barbu Sevastița cu Leon Gh. Barbu, pentru alimente. 5 Vasiliu Catinca contra Ecaterinei Bașotă și esecutării testamentari, pentru bani. 6 Dr. Flaișter și Otremba cu Elena Bașotă și esecutorii testamentari, pentru bani. 7 Rusu Ludvig contra Elenei Bașotă și esecutorii testamentari, pentru bani.