Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-12-03 / nr. 112
CURIERUL DE IASSI. Din Havre, 9 Dec. se spune, că acolo s’au afișatu o proclamațiune subsemnată de șefi - comandanții districtului și de primari, prin care populațiunea este chemată la lupta de apărare și este conjurată de a nu lăsa, ca Havre să se jefuiească și să se umilească. Convențiunea făcută cu Bavaria, a fostu adoptată in Reichstag cu 195 voturi contra 32. Cu astă ocasiune Liebknecht a făcutu următoarea observațiune „D-voastră a’ți votatu „da“ pentru ca prin „da“ să nu ve dați pe față impotența. Aceste convențiuni din preună cu sceptrul imperătescu îndreptate contra democrației, sunt in contrasta diaînetrala cu interesele poporului. Aceasta împărăție nu se va pute susține, decăt prin forța gendarmeriei, și democrația, întocmai ca Robespierre, trebue să tremure de cate ori aude zgomotul vreunei noui victorii.“ „Times“ din Londra, 8 Dec. salută cu bucurie proclamarea imperiului germanu, ca unu simbolu al unității germane; mai departe o salută, pentru că prin aceasta vede inființarea unei mari puteri centrale continentale, atăt de mult dorită de Englitera. Guvernul englezu, dinpreună cu regina, după cum spune o solie din Londra, 8 Dec. lucrează neobosiții pentru restaurarea păcei, din care causă regina se află in corespondență cu principele ereditara al Prussiei. In Versailles Gambetta este privita ca cel mai principalu impedecătoru al păcei. Conferința din Londra, după cum anunță o depeșă din 9 Dec. este deja unu lucru decisa, cu toate că guvernul din Tours refuză de a participa. Guvernul vienezu este pe deplin si ințelesu cu acela din Londra. — Corpul diplomaticu din Tours s’a mutatu la Bordeaux, din causa, că presența guvernului in Tours impedecă acțiunile resbelice, iar pe de altă parte in Bordeaux guvernul poate dispune de mai multe mijloace pentru continuarea resbelului. Franța, după cum susține o depeșă vieneză din 10 Dec. nu refusă de a participa la conferința din Londra, insă accentuează dificultățile ce vom intimpina negocierile cu acele guverne, cari sunt dușmanele republicei și cari n’au recunoscuta încă legalitatea guvernului republicanii. In Pesta s’a făcutu dilele trecute o sub-scripțiune pentru cumpărarea unei săbii, care să se presinte generalului Ducrot. Dilele din urmă insă s’a decisu, ca suma incursă pe calea acestei subscripțiuni, să se trimită prisonierilor francezi, cari ducu lipsă de hrană și de îmbrăcăminte. Din Constantinopol ea se anunță cu data 10 Dec. că in Aschi lăngă Yemen a isbucnitu o revoluțiune, pentru a cărei suprimare s’au și pornitii o armată de 25.000 oameni. La răndul vechimei, pe: D. Gărdescu Vasile, capitanu la 26 Aug. 1860, din graniță, punctul Oltenița, la vacanța produsă prin înaintarea locotenentului-colonel Mavrodin, trecendu-se la milițiile Roman. Art. IV. lnălțămit la gradul de locotenentu, in arma infanteriei. La răndul vechimei (urmarea seriei din inaltul decretu No. 1.393), pe: D. Atanasiu Dimitrie, sub-locotenentu la 30 Aug. 1861, de la punctul Stirbey, la vacanța produsă prin trecerea locotenentului Naiman in corpul oficierilor de administrație, trecendu-se in regimentul alu 2-lea de infanterie. La răndul vechimei (serie noue), pe: D. Misir Dumitru, sub-locotenentu la 30 Aug. 1864 de la punctul Stefănesci, la vacanța produsă prin punerea in neactivitate a locotenentului Petrovici, de la punctul Conrad, trecendu-se la acelu punctu. Art. V, și celei din urmă. Ministru Nostru secretara de Statu la departamentul de resbel este insărcinata cu esecutarea acestei ordonanțe. (Monitorul, No. 255). Acte oficiale. DECRETE. Art. I-iu. Mutămu pe: D. Hóiban Mihail, locotenentu-colonel din regimentul alu 8-lea de infanterie, la regimentul alu 3-lea de infanterie. D. Burki Nicolae, maior-comandant de batalion la milițiile Roman, comandantu alu batalionului alu 3-le de vânători, in locul maiorului Mavrodin Petre. D. Tereutescu Silivestru, capitanu-comandantu de companie in regimentul 1 de infanterie, in aceași calitate la punctul Oltenița. D. Strâmbeanu George, capitan-comandante de companie la punctul Riu-Vadului, in aceași calitate la regimentul 1 de infanterie. D. Andrei Moise, capitan in milițiile Gorjiu, comandant de companie la Riu-Vadului. D. Casabu Nicolae, capitan-comandante alu punctului Nimriceni, la regimentul alu 7-lea. D. Luchian Gheorghie, capitanu in milițiile Roman, comandanții la punctul Nimirceni. D. Popescu Kiriță, capitanu in milițiile Ilfova, la regimentul alu 6-lea de infanterie. D. Naiman Hecht, locotenentu in regimentul alu 2-lea de infanterie, se trece oficierii de administrație clasa a 2-a, la circumscripțiunea I-iu, in urma esamenului depusu. Art. II. Inălțămu la gradul de locotenent-colonel in administrațiunea centrală pe : D. Cautili Grigorie, majora la 28 Sept. 1868, in funcțiunea de directoru alu personalului și operațiunilor militare ce ocupă. D. Arion Eracle, majora la 26 Sept. 1868, in funcțiunea de directoru alu artileriei și geniului ce ocupă. In infanterie, pe: D. Ipatescu Grigorie, maiora la 10 Maiu 1866, la vacanța produsă prin punerea in neactivitate a locotenentuluicolonel Fălcoianu, trecendu-se la regimentul ala 8-lea ; D. Mavrodin Petra, majora la 3 iuliu 1866, la vacanța produsă prin retragerea la pensiune a locotenentului-colonel Huiban Ioan, trecendu-se la regimentul alu 5-lea; D. Papadopolu Alecsandru, majora la Oct. 1867, la vacanța produsă prin punerea in neactivitate a locotenentului-colonel Balaban, remănendu totu in regimentul alu 6-lea Art. III. Inălățămu la gradul de maiori și asimilați: In corpul intendenței, pe : D. Dumitrescu Ioan, adjunctu clasa a II-a, la 30 Aug. 1863, la gradul de adjunctu clasa I-iI la vacanța produsă prin punerea in neactivitate a adjunctului Gărdescu. In urma infanteriei. La răndul vechimei, pe : D. Petrov Dimitrie, capitan la 3 Oct. 1858, din regimentul alu 7-lea, la vacanța produsă prin înălțarea locotenentului-colonel Ipatescu, trecendu-se in regimentul alu 2-lea de infanterie. La rândul alegerei, pe: D. Ivanovici Mihail, capitanu la 16 iuliu 1863, din regimentul alu 6-lea, la vacanța produsă prin înaintarea locotenentului-colonel Papadopolu, remănendu in același corpi. Solri locale. 3*3 (Espresiuni de condolență). D. H. Cernea locot. de Primaru al urbei Iassi, a adresatu d-lui Dim. Beldiman următoarea notă: „Interpretu fidelu al simțimentelor de condolență pe care consiliul comunalu alu acestei urbe le-a manifestatu in ședința de la 28 ale curentei luni, pentru venerabilul d-v. părinte D. Iordachy Beldimanu, me grăbescu ave areta, că, „consiliul „comunale, adâncu pătrunșii și mișcatu de dure rea morței capului comunei, venerabilul părinte „de familie Iordachy Beldimanu, esprimă intregei „sale familii, prin organul sub-semnatului, profunda sa mâhnire, păstrăndu toți consilierii in „inima lorii o dulce și eternă aducere aminte pen„tru venerabilul patriot” Iordachy Beldimanu, care „in cursul vieței a fostu esemplul onestităței și a „carităței creștine.“ 3*3 (Sosire Funebră.) Eri la 2 Dec. 12 care și jum. de amendi a sosiții trenul din spre Bucuresci, aducăndu corpul defunctului primara al urbei noastre, D. Iordachi Beldiman. Corpul era insoțiti de onor. familie a defunctului. La gară, corpul era asceptatu și primitu de I. P. S. Mitropolitul, P. S. Loru archiereii Suhupanu și Bobulescu, dinpreună cu unu numera mare din inaltul cleru; mai departe a fostu primitu de membrii Consiliului Comunalu, de rudele diverse și de un publicu numeroșii. Șeful garei a primitu trenul in mare ținută. Da la gară cadavrul s’a adusu intre sunetele clopotelor pană la biserica Mitropolei, unde va sta pănă adi la 12 oare, după care se transpoartă la biserica Talpalari, unde va ave locu ceremonia inmormêntărei.— Consiliul Comunal a invitatu pe toate autoritățile publice civile și militare, dinpreună cu corpul profesoral, ca să asiste la aceasta funebră solemnitate.—Incheiemu această notiță, invităndu și noi pe toți cetățenii de a’și manifesta prin presență onoarea datorită acestui venerabilu cetățanu, care in decursu de mai multe decenii a luatu parte activă la toate afacerile urbei noastre și care fără îndoială și a căstigatn dreptul la stima și binecuvântările tuturor ...” (D. Miska Hauser) renumitul virtuosu in violină, despre care amu informații deja publicul Iașanu prin unu articole relativi, publicata in numeral penultimii al fonei noastre, a ținuții luni, la 30 Nov. Concertul d-sale, la care a asistat unu publicu alesu și destul de numerosu. D-sa prin manuarea arcușului, prin dibăcia esecutar ei, prin sentimentul ce scie să inspire in totu vibretul coreei, in totu sonul violinei sale, aprobatu pe deplinu, că aprecierile date asupra D-sale de Ziaristica diferitelor țări cutrierate de D-sa, au fostu și sunt pline de justeță. D. Miska Hauser este necontestabilu unul dintre cei mai renumiți virtuoși ai presintelui. Dacă amu spune or și că, totu n’amu pute să esprimămu fidelu ceea ce d-sa scie să esprime prin violina d-sale sonoră, încântătoare. Publicul a fostu pe deplina mulțumitu, și dacă totuși a regretatu ceva, aceea a fostu, că serata s’a terminatu prea răpede. Dar D-sa, după cum audimu, va mai aranja incă unu concerta, și de astădată in sala teatrului, pentru ca să’lu poată asculta toți amatorii. Salutămu aceasta idee și suntem convinși, că publicul lașului nu va intănlia a’și delecta aucjul prin sonurile dulci-pătrunzătoare, ce D. Hauser scie să scoată cu atâta artă, cu atâta gingășie din inima violinei. 3*3 (Premiu) Relativu la concursul de premiu anunțatu in nrul trecutu al foaei noastre, amu primitu deja trei insinuări.—Intre altele amu primitu și din partea D-lui Scarlatu Pastia (consilierul cu pricina) următoarea notă: Domnule Redactoru, Prin Nr. 111 al foaei D-voastre, védu că ve mirați, de ce nu s’au stricatu și scările de la casele din Beilicu, a consilierului Comunalu, care a fostu insărcinatu cu desființarea scărilor ce vinu pe strade ? și apoi celui ce v’ar respunde la această întrebări ăi promiteți in modu gratuitu foaea D-voastre pe timpii de trei luni. Domnule Redactare ! (cu numele) nevoindu ca din causa mea să plătiți gloaba proverbială, la care v’a espusu patronii, a cărora causă serviți, viu a ve da mijlocul de scapare, care vădu că l’ați perdutu din vedere, adică acela de ai spune așiși ceea ce desiguru solți intru aceste de la rudele și de la amicii D-voastre din strada Armeană, unde mai multe scări au remasu intacte pentru aceleași motive, pentru care au remasu intacte și scările din Beilicn și din alte strade. Primiți, asigurarea considerației mele. Sc. Pastia. D. Pastia intre altele vra să denunțe, că foaea noastră este pusă sub patronagiul nu scimu cui, (d-sa nu ne spune.) Pentru aceasta n’avemu altu respunsu, decăt pura și simplu cuvăntul de „calomnie.“ Susținemu in fața ori și cui, că foaea noastră nu este pusă sub patronagiul nimenui, afară de acela al Cor noștri abonați. D. Pastia, zice, că are buna intențiune de a ne scuti de gloaba proverbială (?), cum ? spunăndu-ne, că noi trebue să scriț de la rudele și amicii noștri din strada armeană, care este motivul nerădicărei treptelor de la casele D-sale din Beilicn. — Noi n’avemu rude pe stada armeană, dar avemu o mulțime de amici, precum are și d-sa pe strada Golia, Frecau, etc. — Consultăndu deci pe amicii noștri din strada armeană, ei ni-au spusu, că ordinul pentru rădicarea treptelor s’a datu și in strada armeană și s’au și rădicatu din mai multe locuri, ba s’a stricatu chiar și unu balcon de feru de la nisce case ale statului. Dacă insă nu s’a esecutatu ordinul cu toată severitatea, a cui este vina? Din nebăgare de samă, D. Pastia, in locu să se descurce, s’a incurcatu mai tare.—Precum se vede dlară, D. Pastia nu mi-a descoperitu nimicu, nu ni-a spusu ceea ce doreamu noi să aflămu. Prin urmare reinoimu incă o lată întrebarea noastră: „care este motivul, că pe când toate treptele de pe la casele altor cetățeni sunt rădicate, treptele de la casele din Beilicu a D-lui Pastia, consilierul insărcinatu cu esecutarea acestui ordin al Primăriei, stau incă și pănă a fi intacte ?“ Terminul concursului se prelungeste pănă la 10 Dec. Respunsurile vor fi supuse unei comisiuni de 3 membri competenți, și autorul celui mai satisfăcătorii respunsu va primi foaea noastră gratis nu numai pe trei, dar pe șase luni de Z 3e. *** (Deva scolasticu) „Gazeta Transilvaniei “publică următoarea mică corespondență din Craiova:, Astă toamnă veniră aici doi studenți de la Blașiu (Transilvania) cu atestate scolastice in regulă, spre a-și continua cursul invățăturei in liceul statului. D. director al liceului văzendu că in atestatele lor nu figurează și limba francesă, care aici este obligată in toate clasele, nu voi să’i primească și se’i înscrie ca școlari ordinari. După intervenirea a doi profesori, directorul făcu întrebare la ministeriu. Onor, ministeriu, auZăndu pe onor. consiliu permanentu al instrucțiunei, respunde cum că: „Școlarii veniți din Transilvania cu atestate legali, nu potu fi admiși ca școlari ordinari in liceu, dacă nu cunoscu limba francesa“. — Numita Ioae face apoi următoarea observatiune: „Ei bine, tot astfelu de reciprocitate facemu oare și noi față cu școlarii cei mulți, cari vina din România la școalele din Brașovu? Ferească D-Zeu! Din contra ni se impută, că suntem prea indulgenți la clasificarea din limba germană și maghiară, cari ambele sunt neprevăzute in atestatele elevilor din România, și cari la gimnasiul din Brașovu figurează ca studii obligate. Rei romani“. 3% (Amu primitu) o reclamă din partea d-lui portăreți Theodora, dreptu respunsu la reclama din nr. III a D-lui Gr. A. Iurupensky. D. Portărelu, basatu pe art. 36 din legea pressei, pretinde publicarea gratuită a reclamei d-sale. Dar d. portărelu interpretă intr’unu modu falsu articolul menționatu, care spune lărauritu, că, la căzu căndu vr’unu incidentu este provocatu din partea redacțiunei, respunsul, iu estensiune pe de două ori mai mare decăt articolul provocătoru, trebue să fie publicații gratis. Pe căte vreme insă reclama d-lui Krupensky a fostu publicată supt rubrica de „inserțiuni și reclame“ pentru cari redacțiunea nu are nici o responsabilitate, pretențiunea d-lui portărelu este afară din limitele legei. Scrie ultimă. O depeșă ministerială, sosită aseară din București, anunță primirea demisiunei D-lor consilieri municipali: Gustea, Tăutu, Maj. Langa, Tăcu, Maj. Hazu, Dudescu, Dimitriu și Măcărescu. CONVOCARE. Societatea studenților din Universitatea de Iassi. Iassi 3 Decemv. 1870. Domnii membri ai societății studenților din Universitatea de Iassi sunt invitați a se intruni in ședință extraordinară. Vineri, la 4 Decemv. 7 oare seara, in localul Universităței, pentru a discuta in chestiunea ședinței publice. Președinte, Secretara I. Bădescu, P. Vidrighinu.