Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-08-02 / nr. 63
Știri ultime. Paris 11 Aug. Ministerul s’a schimbat. In corpul leguitorui Palicao a anunțatu compunerea noului cabinetu: Palicao, resbelu; Chevreau, interne; Magne; Finance; Duvernois, comerciu; Rigaut, marine; David, lucrări publice; Latour d’Auvergne,esterne; Busson, președinte al Consiliului de Statu. Grandperret, Justiție; Brame. Curte: Saarbrück 10 Aug. (Sorginte Prussiană) Armata franceză urmează cu retragerea spre râul Mosel. Cavaleria Prussiană o urmăresce trecând preste linia Saarmion — Grosstonquin — Folquemont — Fouligny — Egestang. Marea provisiune a coloanelor pontoniale și trenuri intregi a liniei ferate sunt inminele Prussiene. Franceșii s’au depărtatu din Sussenstein. In 8 Augustu după amiază-di, fu afișată pe stradele Parisului proclamațiunea următoare a Miniștrilor: ,Francesilor Noi amu spusu adevărul; acuma a venitu rendul la voi, ca să vă împliniți datorința. De la o margine a Franciei pănă la ceilaltă’se repune numai o voace din pieptul tuturora, să se cutremure totu poporul și să se răscoale, spre a purta lupta cea mare. Câteva din regimentele noastre sunt respinse de numărul preponderantu. Armata noastră nu este învinsă. Același spiritu intimedu o influențează necontenitu. Să o ajutămu noi contra unei indrăsneli momentane norocoase. Să-i spunemu noi o vinjoșie tenace, ce domolesce ursita. Să ne răclimămu pe noi înșine și să se retrăngă năvălitorii de valul de oameni, ca la 1792, și să fie nenorocirile noastre de la Sevastopolu școala victorielor noastre. Aru fi o crimă de a despera numai o clipă in salutea patriei și mai cu samă a nu contribui la victoria ei. Sculați-ve! Și voi locuitorilor din centru, apusu și resăritu, pe cari nu-i apasă greutatea cotropitoare a resbelului, alergați cu toții cu o însuflețire unanimă, aduceți ajutoru fraților voștri de la resăritu. Francia, carea e unită la succesu, să fie și mai unită in timpuri grele, și Dumnedeu să binecuvinteze armele noastre!“ CURIERUL DE IASSL Sciri locale. *** (Posta) din străinătate de dovedile incoace numai odată a sositu in urba noastră, și anume: ieri, Sâmbătă, a sositu cea ce trebuia să sosească Vineri, iar cea ce ave să sosească ieri, va sosi poate numai astăzi. Intre asemenea împrejurări, lectorii noștri ne voru ierta, dacă nu le-amu pututu satisface așteptarea cu notițe destul de importante. *** 1.Da e0 De două zile ’ncoace a inceputu o abundență de ploae a se revărsa preste districtul nostru. Cu deosebire ploaea de vineri noaptea, care a duratu pănă sâmbătă, adecă ieri demineață la 9 oare in continuu, a fostu atât de mare, incăt stradele au fostu înecate in unde, inpiedecăndu comunicațiunea mai cu deseversire. Apele incă au inceputu a esunda. Cu deosebire riurile Cacaina și Nicolina s’au versatil atăt de tare, incătu au inecatu mai multe case de prin aproprierea lor și au produsu mai multe stricăciuni și pagube. Bahluiul incă, in urma ploilor din sus, este de temutu că o să se verse la totu momentul. Nu seimu dacă s’au luatu disposițiunile necesare pentru a scuti pe locuitorii din prejuru de pericolele și daunele cu cari ei amenință această apă la casa de esuudare!? *** (Năsipu gratis.) Ploaca ce continuă acum de două dile ’ncoace, a datu de golu toată pavarea stradelor. Acuma se vede, cum s’au lucratu stradele noastre!.. Noi amu spus’o incă de multu, că jumatatea stradelor să Încreadă un locu de pietre—numai cu năsipu. Acuma să vede adevărul vorbelor noastre. Ploaea a spălatu tot năsipul și a remasu numai pietrele goale, cu sute de borti printre ele, și clătinănduse sub totu pasul trecătorilor. Atâta năsipu a fostu pusu printre pietre, incăt adi, căndu ploaea a spalatu acel năsipu și l’a adunatu căte pe la unu căpăta de strade, locuitorii ilu poartă cu carele prin curțile lor și se folosescu de elu, ca de unu lucru ce nu mai trebue nimănui, sau cel puținu ca de unu lucru gratuitu. Dacă pavagiul era compusu din mai multe pietri și mai puțin năsipu, ar fi stradele noastre n’aru fi stricate de ploae, așa precum sunt ele insă aici sunt aduse la o stare ce cere mai pretutindeni o nouă refacere, sau cel puținu o reparare oarecare. *** (De la Palatul Administrativii.) După multele reclame inserate in Ziarul nostru, pentru desfigurarea mareei de pe frontariul Palatului adm. credeamu că in sfirșitu se va regula grabnica rectificare a celor relatate. Aceasta rectificare s’a și făcutu, precum eu și ne văzurămu mai alaltă ori trecăndu pe la Palatu. Această rectificare insă, in locu să spele mănele celor inculpați, incă mai tare ii măngesce. Să ne esplicămu. Amu fostu relatatu mai de mult, că domnii antreprenori, cu ocazia repetării Palatului, au credutu de cuviință a desfigura marca țărei de pe fruntariul lui, lipsindu pe zimbru de coarne. După mai multe reclame in sfirșitu antreprenorii se indatoriră a pune la locu coarnele. Noi indată după aceasta îndatorire, am făcut desceptarea cuvenită ca on. Comisiune să aibă grije, să nu se facă iarăși o schimositură, ci coarnele ce se vor restabili să fie conforme naturei. Amu făcutu aceasta desceptare, pentru că ne temeamu de unu asemene resultatu. Și iată azi vedemm, că temerea, prevederea noastră, nu erau nefundate. Coarnele sunt restabilite, dar, lasă că poleitura promisă chiar D-lui Director a Prefecturei de Județu, lipsesce de pe ele cu desăvărșire, ce este mai principal insă, lipseșce chiar forma naturală ce trebe să o aibă coarnele unui zimbru, așa, că azi figura de pe frontariul Palatului o poți lua dreptu figură de orice animal, numai figură de zimbru nu. Ne mirăm de aceasta, cu atăt mai alesu, că modele, după care puteau să se lucreze coarnele in cestiune, există destule , nu aveau d-nni antreprenori, decăt să iie unu „Monitora“ in mănă și in fruntea lui aflau marca țărei in forma sa cea mai corectă. Deci noi, denunțăndu faptul, credemu a ne fi făcutu datorința și de astă dată, amu dori insă ca eu locu competentu să nu uite a lua cele mai grabnice disposițțiuni, pentru ca numiții antreprenori să invețe odată a ține contu de respectarea mareei țărei noastre, dăndu-i figura cea adevărată, și aceasta mai nainte de a se desființa schelea ce stă incă rădicată dinaintea mareei in chestiune. Sperămu, că nu vomu fi siliți a mai reveni asupra acestei chestiuni. *** (Ripă.) Din dealul Tatarași spre strada Pădure se întinde o ripă, care a inceputu a se mănca așa de sine, incăt mai alesu de unu timpu incoace casele locuitorilor de prin prejurul ei au devenitu in pericol de a se ruina și de a se hului in ripă.—Ar fi bine ca locul competentu să fee măsurile necesare pentru a asigura pe acei locuitori, astupăndu sau celu puțin regulăndu ripa, in chestiune, care și de almintrelea, in starea in care se află, este unu decora foarte uritu pentru orașul nostru. *** (Maltratare.) Primimu cu posta de la unu din cetățanu din Tărgu-Frumosu, următoarea regretabilă relatare: „In ziua de 26 Iulie trecutu la ora 6 post-meridiană, D. Gavril Botezatu comerciantu romănu din acestu orașu, a fostu maltratatu de cătră evreii Danilă Zarafu Pitariu și David sin Iancu din acestu orașu, pentru că au cerutu la celu ănteiu a’i da o datorie pe nisce pește. Maltratarea a urmatu in strada principală in care valmașagu după nenumerați pumni ce a capatatu bietul romănu, apoi evreii l’au isbitu cu coastele de taraba pitării, rupăndu’i 2 coaste. Scena petrecută a urmatu aproape de o jumătate oară, in care timpu nu s’a veZutu pe uliță nici unu agentu administrativu și nici unu serjentu de vilu dintre 3 cari sunt destinați a sta in piață. Bietul romănu se află acum pe patul durerilor și chiar in gura morții, nici unu ajutoru medicalii sau celu puținu observațiune nu i s’a datu pănă a doua zi sara, cu toate că numitul de la maltratare s’a culcatu dinaintea prăvăliei sale și toată noaptea s’a văitatu cerăndu ajutoru medicalu, ănse nu a fostu visitatu de nimene macara că șeful administrației a auzitu toate aceste de la Casinul unde era. — Atragemu dar atențiunea locurilor competente și rugăm pe D. Prim Procuroru a lua grabnice măsuri pentru constatarea acestui facru, mai înainte de a se sevărși bietul romănit din viață, care se poate intămpla foarte lesne după asemine teribilă maltratare. *** (înecatu.) Joi in 23 Iulie, s’a inecatu in Dunăre la Galați unu băetu de evreu, in etate de 17 ani, scăldăndu-se pintre lemnăriile de lângă băile d-lui Gheorghie Zarafu; cadavrul nu s’a găsitu. ______ (G. C.) cele mai sublime, merge alăturea cu frumoasele arte, și astfel prin luminile ce procură aparatele aduse de D. Galino, prin combinațiunea coloritului, prin viața ce dau tablourilor ce represintă publicul va vedea capod’operile de pictură, nu, plasticu aruncate pe pânză, dar mișcăndu-se acționând, el va admira operile gemurilor in sculptură și arhitectură sub mai multe nuanțe de lumini, in fine înaintea ochilor publicului se va desfășura natura și arta in cele mai sublime a lor momente. Am vorbitu pănă acum de aparate și tablouri și de perfecțiunea in care se vor representa, am reservatu la finea articulului nostru stimabililor noștri lectori o surprisă, o surprisă cu atăt mai mare, cu cătu e destinată a ne duce in regiunile necunoscutului. Admirabila invențiune de care vorbimu, nu poate a fi descrisă cu toată esactitatea, ne vomu mărgini la simplele notițe, lăsăndu ca lectorii noștri să se încredințeze in persoană de tot ce este surprinzător in aceste representațiuni. Pe scena representată de aparatu, se acționează o dramă, o dramă fantastică, elucubrațiunea fantasie înflăcărate a unui poet. Fantome, gnome, nimife, elemente, metale, vegetale și animale fiecare joacă căte unu roșu, și transpoartă pe spectator in regiunele unei lumi necunoscute, fantastice ideale. Noi, carii am avutu permisiune a rădica puțin vălul, care acopere deocamdată representațiunile viitoare a D-lui Galino, regretăm permisiunea ce am căpatat, căci paciența noastră este pusă la o probă grea de a aștepta incă cătva timpu pănă la satisfacerea deplină a curiosităței noastre. Credem că publicul amator va resimți totu aceleași regrete, după mica expunere, deși imperfect de mai sus, ne simțim deci datoria’i arata că D. Galino, iși dă toate silințele pentru a putea realisa dorința noastră, și că un curăndu va da in Grădina Pudică o representațiune. Salutămu cu bucurie, și asceptămu cu nerăbdare amusamentul ce ni se prepară! P............ Ceva interesanta. O indiferență regretabilă pentru belele arte se simte in societatea noastră. Musica, această fiică de predilecțiune a muselor, aleie ca unu copilu șovăinda pășesce spre progresii. Pictura, afară de cățiva zeloși amatori, se luptă cu indiferentismul societăței. Sculptura mai nare, putemu dice in țeara noastră representanți. Cu cătă plăcere deci trebue să salutămu orice incercare, destinată a stimula simțul frumosului. Dar plăcerea noastră devine o datorie, cănd in mijlocul societăței noastre se găsesce unu cetățanu, care cu toate restrănsele sale mijloace iși sacrifică ultimul bani pentru a putea cultiva frumosul și este dispusu a face să participe și publicul la sublimele mișcări ale inimei, produse din admirațiunea, ce trebue se simte fie cine la vederea capodoperilor de pictură, sculptură și architectură. D. Mihail Galino, mult prețuitul nostru artistu dramaticii, a bine-meritat aplausele ce le-au cules in exercițiul artei sale. Dar D. Galino, ne va permite a’i oferi incă o unu aplausu pentru lăudabila inițiativă de a ne procura și alte plăceri pe câmpul bețelor arte. D-lui a’adusu, din ultimul seu voiagiu, aparate și tablouri pentru a reproduce in picturi de unu efectu admirabil, panoramele celor mai principale orașe, copiile celor mai celebre tablouri, imaginea celor mai sublime grupe si statue in sculptură. Ceva mai mult, sciința naturală fisiea și chimia in invențiunele sale Inserțiuni și reclame*). Domnule Redactare. Ca cela ce a’ți avutu bună-voință, in binele comunu, a vă insercina cu publicarea unei epistole in foaea redicată de dr. No. 60, ce au găsitu de cuviință unu d-nn Costanu, ami adresa in calitatea mea de sub-prefectura plasa Copou, vinu și eu la rândul meu a ve invita, se bine-voiți a reporta totu prin acestu organu respunsul ce’i datorescu. D-lui Emil Gastanu. Diceți că m’am lăudatu in fața Dv. că a se făcu a se trece intre grăniceri vatarul dv. acesta este tot așa de adevărații, ca și originea d-tate de Francezii și titlurile ce posedați de ingineriu, căt pentru cuvântul că mi-am implinitu dorința, nu vă voiu putea nega, dorința mea nu poate fi alta, decăt a susține căușele juste, și pentru realizarea lor, a sacrifica orice influențe, orice mijloace, de care poate, deacă ve aduceți aminte, chiar și dv. ați intervenitu cătră mine in cereri nedrepte, și nu ați pututu reuși. Că ați fi intentatu acțiune de falsu primarului de Tăutești, aceasta fiind pentru mine o chestiune cu totul secondară nu am decăt a vă nota aice, că Primarele la rândul seu va sei a vă arata in fața justiției, care sunt datoriile de respectu pentru o autoritate, și in cansa aceasta precum și pentru delictul de insultă gravă ce ați făcutu in anul precedenta și pentru care mi se pare că la 24 a curentei sunteți chiemați înaintea Trib. corecțional a da samă cu toată soietatea și echitatea, vom vedea și vei vedea. Despre sequestra la care faceți atilime că mi lați fi pusu pe avere, făcăndumi și acum calculile cele mai precise asupra cauzelor și efectelor acestui incidentu vin și acuma cu toată certitudinea, a vă mărturisi fără nici o căințe, că au fostu mai demnu și de folosit, totodată pentru mine, ca să mă e spuna de a suferi. Consecințele unui sequestra momental, decăt se plătescu d-tale o datorie, care după actele ecsistente intre noi, ca arendașu și sub-arendașul D. A. Beldimanu, ace datorie, se cuvine de factă și de dreptu, a intra in punga proprietarului A. Beldiman, in consecințe d-ta pe comptul d-tale puteți acum pricepe ce se poate sub-ințelege din anunciarea acestei frase, căci pentru publicul ce va o ceti ea este o enigmă foarte lesne de dislogatu. — Pentru condecele ce pretindeți că vi le ași fi datu cu multă nevoe ași putea se vedesfida; totuși ănse in avantajul demnităței d-v. găsescu de cuviință a vă invita, se bine-voiți, ori cănd veți socoti a’mi proba, că miați fi datu vre odinioară, nisce asemenea condici și atuncea, vă voiu zice că spuneți dreptu această fraie din urmă, este scutul meu și iu contra alusiniei ce faceți la dimisiunea mea. Cănd umblă macar de probă nu puteți poseda că miați fi datu vreo condică, pute veți oare să aveți înaintea mea tărâmul acela de sfătuitoru nu o chestiune de culpă de care eu sunt cu totul străin ? Și cănd eu primescu o asemenea sfătuire de la unul ca d-ta care ași putea fi ținuta de a o priimi, fără se credu că mă inșelu? *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autorul articolului.