Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-08-04 / nr. 64

Anul III. Prețul Abonamentului. Ias­i : Pe unu anu 14 lei noi. „ șese luni 7 , „ „ trei „3 % „ Districte: Pe unu anu 16 lei noi. „ șese luni 8 „ „ * trei „ 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hărtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe unu 25 franci sau 8 ruble. APREB­I DE TREI ORI RE SEPTEMANA, IASSI, Marți 4 August 1870. Anund­uri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. I­nserțiuni și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesce și in maree poștale. Redacțiunea și Administrațiunea, in localul Tipografiei Junimea. No. 64, Avisul Importantu In Chestiunea resbelului publicatu in fruntea numerului trecutu al foa­­ei nostre, credemu că n’a scăpatu din vede­rea nici unuia din onor­ noștri cetitori, prin urmare amu credutu de prisosu a­lu mai re­produce, cu atăt mai alesu, că nu lipsea și spaciul. In acelu avisu era anunțată importanta convențiune ce Redacțiunea noastră s’a pro­­pusu a face cu biuroul telegraficu din Viena, pentru a primi depeși oficiale și exacte in chestiunea resbelului și cu plăcere anunțămu, că deja s’au și inscrisu mai mulți onor. ce­tățeni in lista abonamentului estraordinaru (2 galbeni pe lună,) ce amu deschisu in a­­ceastă privință. Avisămu dar încă odată pe toți cei ce se interesează, de a nu uita, că această listă nu va sta deschisă decăt numai pană la 7 ale curentei. Reinoimu deci apelul nostru cătră toți a­­­­matorii, de a ne dă concursul binevoitoru ! Redacțiunea. Buletin­u. „Journal officiel“ din 8 Aug. edițiunea de sa­ră constată, că Franța peste tot este animată de unii patriotismu generale; apoi arată, că victoria definitivă a Hohenzollernilor, și imperiul ce ar re­­sulta din aceasta, ar pretinde să aibă negreșitu porturile marine și prin aceasta aru fi amenințate mai toate puterile europene. Jurnalul oficial ape­­lează la guverne și la popoare, ca să scape Eu­ropa de despotismul prusianu și astfeliu să se sus­­ție equilibriul europeanu. După aceasta se pro­voacă la simpatiile arătate de cătră cele mai mul­te puteri europene in privința Franției. Apoi ape­­leaza la încrederea țarei. In privința conduitei pre­sei francese toaca oficială se esprimă cu recunos­­cință și <hce . Nobila conlucrare a camerei va îm­prumuta armatei noastre puteri noue, in fine în­cheie cu următoarea frasă: „Franța de la 1870 va arăta popoarelor Europei, că este încă tare, că nu e degenerată.“ Toate jurnalele partidelor din Paris, fără escep­­țiune făcu apelu pentru apărarea onorului națio­nal și pentru înarmarea tuturor francezilor capa­bili a prinde armele. Changaruier a fostu in 8 August la imperatul in Metz. Ela voesce să in­tre ca volontarii in armată in casa de a nu i se da nici o comandă. In ședința din 9 Augustu a Senatului francesii la 3 oare după ameazărji, ministrul Parieu făcu ur­mătoarele declarațiuni: Imperatul a promisu să ne convoace, idată ce impregiurările voru fi grave. Imperăteasa n’a voitu să amăne convocarea, până s’ajungă situațiunea a fi periclitată. Noi amu cercatu mari perderi, dar n’amu fostu învinși. Cea mai mare parte a armatei n’a intratu in luptă, ea stă gata pentru a repara desavantagele sufe­rite. Noi ceremu de la Dv. rădicarea masselor, totul este pregătitu. Parisul este pusu in stare de asediu și va putea resiste unui asediu inde­­lungatu. Noi ceremu organisarea generală a gar­­dei naționale, incorporarea unei părți a gardei mobile in armată in acțiune și recrutarea clasei de pe anul 1871 înainte de terminul legalu. Pru­­sienii sperează a trage mari avantagiuri din des­­binările noastre interne. Ei insă se vor inșela in speranțele lor. Căndu ordinea publică va fi tul­burată voma ușa de puterea, ce ne dă starea de asediu. Concordia și ordinea bună. eată salvarea! La 9 Aug. in ședința Camerei din Paris au avutu locu următoarele: Mai antei miniștri ceru­­ră unu votu de încredere de la Cameră. La a­­ceasta Ollivier adaosă, că, dacă alți miniștri intre evenimentele actuale vor fi capabili a conduce a­­facerile mai bine, atunci ministeriul actual se re­trage numai decăt. Latour-Dumoulin propune ca președința Cabinetului să se incredințe­ze genera­lului Trochu. După aceasta Favre, pe baza le­gilor din 1831, cere ca garda civică să se înar­meze și să se organiseze. Nenorocirea ce au in­­timpinatu armele franceze, Favre o atribue acelei circumstări, că unu singura comandante supremu pentru armată, este insuficientu. Elu cere dar, ca împăratul să renunțe numai decăt la rolul său de supremu comandantu, și să conducă numai afacerile țarei. (Iritațiune grozavă. Aprobări in stânga. Desaprobări serioase din dreapta.) Cos­­sagnac combate pe Favre, susțiindu, că propu­nerea lui nu este nici mai multu nici mai puținu, decăt unu semnal pentru începutul unei revolu­­țiuni. (Sgomotu.) Picard cere, ca regimentele aflătoare in Paris, să se trimită la hotară, apoi zice: Dacă poporului parisiani nu i-se voru da arme, elu va fi nevoitu a-și procura singura ar­mele necesare. Picard cere mai departe ca să se schimbe Cabinetul. David Jerome, ca martora oculara alu bătăliei de la Weisenbourg, Zice: Mi­liția pretinde încredere și consimțire. Ferry, in­­trerumpăndu-lu, pronunță nisce cuvinte amenință­toare contra ministeriului. Keratzy cere din nou renunțarea imperatului la rolul de supremu co­mandantu; mai mulți inși ilu chiamă la ordine. După aceasta ședința se suspende. La redeschi­dere Duvernois a făcutu următoarea propunere de ordinea Zilei: Camera este decisă a susține unu Cabinetu, care va fi capabil a organiza apă­rarea țărei, după care trece la ordinea Zilei­ Ol­livier declară, că ministeriul nu poate primi a­­ceastă propunere de ordine de Zi Și cere ca sa se suspende ședința. La redeschidere, Favre pro­pune ca să se inființeze in Cameră unu comitetu de apărare. Propunerea să respinge cu mare ma­joritate. Se primesce însă propunerea lui Kera­try, care este pentru chemarea in activitate a militarilor deja eșiți din serviciu, dar necăsătoriți, adecă militarii din clasele de la anul 1858 pănă la 1864. In fine Ollivier declară, că in urma vo­tului Camerei, imperatricea cu comsițimentul im­­peratorului a insărcinatu pe Policao cu compune­rea unui nou Cabinetu. — Resultatul acestei nouă compuneri, amu arătat’o in n­rul trecutu. Cu această ocasiune, dinaintea palatului came­rei fierbea o mulțime de popora. Intrările in pa­­latu erau închise. S’au prinsu doi indivizi cari se încercau a corumpe cu galbini pe lucrători. Se presupune, că acești doi indivizi erau agenți pruși. In Camera Franței la 1­ August deputatul Kera­tzy a cerut anchetă parlamentară asupra atitudinei anteriorului ministru de resbel Leboeuf. S’a pri­­mitu unanimu unu proiectu propusu de Jules Fa­vre, relativu la înarmarea și reorganisarea gar­dei naționale, pe baza legei din 1831. Generalul Palicao a Zisu ca nesuccesul momentanu va fi urmatu iu curendu de isbăndă sigură. După acea­sta s’a declaratu urgența asupra proiectelor de lege, cari inalță creditul acordatu pentru depar­tamentul de resbelu de la 500 milioane la 1000 milioane, și altul care fiisează cursul legal al bi­letelor de bancă, și mărginescu emisiunea loru la cifra de 1800 milioane. Ambele proiecte de legi s’au primitu cu unanimitate. Din Metz se anunță că spiritul și disposițiunea armatei franceze sunt pline de siguranță. O depeșe cu data Metz 9 Augusta, 1 oară, 25 min­ute Zice. Mareșalul Bazaine va fi insărcinatu cu comanda supremă asupra trupelor intrunite la Metz. Generalul Decamp este numitu Comandantu alu coprului a 3-lea. Mareșalul Mac-Mahon iși strin­­ge armata și se retrage la Nancy. Tot de la Metz cu data 11 august s’a depeșatu la Paris, că pănă atunci nu s’a făcut incă nici o lovitură. Toată Ziua a ploatu. Din Carlsruhe cu data 11 August se anunță că Strasburgul este inconjuratu de cătră nemți din toate părțile. Căile ferate cătră Hagenau, Paris și Lyon sunt ocupate de germani. O invitațiune a generalului Beyer pentru capi­tulare s’a respinsu de catră comandante. O depeșă sosită din Elsas la biuroul Wolff cu data 8 Augusta spune, că in lupta de la Worth numeral celor morți și răniți din partea france­zilor se suie la 5000 oameni și a celor prinși la 6000. Armata germană s’a micșoratu in acea lup­tă cu 3—4000 morți și răniți. Din Florența cu data 11 August aflamu că s’au chematu sub stindarde două classe de militari de ăută la categorie din anii 1842 și 43. Conformu unei depeșe din Florența cu data 9 Augustu, agitările sunt mari pentru efectuarea unei alianțe intre Franța și Italia. Ambasadorul francesu dovedesce cea mai mare activitate. Cial­­dini a conferatu cu regele in astă privință. Si­tuațiunea ministeriului este periclitată. Gramont a trimisu pe firul telegraficu o circulară cătră a­­genții Franției in străinătate cu declararea impe­ratorului, că Franța nu poate încheia pace, pe căt timpu o putere străină se află pe pământul francesu. S’aude, că se va anunță amnestie pentru delicte și crime politice. „Gazeta de Turin“ de la 9 Aug. anunța, că guvernul italianu nu dă bătăliei de la Weisen­bourg o importanță atăt de mare, incăt să se va­dă silitu a interveni. La 9 Aug. pe piața Pilestrina in Civitavechia au avutu locu­oareșicari turburări. S’au rădicatu pe la mai multe locuri flamurele italiane. Jurnalul „Nardodni Listy“ din Praga scrie: Vic­toriile extraordinarie ale Germaniei periclitează foarte de aproape pre Bohemi. Națiunea bohemă cuprinsă intre semințiile germane, este in mare primejdie. Ea trebue să vegheze și să lucreze cu consciință, de­oare­ce in curendu va incepe lupta intre semințiile slave și germane. După cum ne spune o depeșă din Londra cu data 10 Augustu, acolo s’a respănditu scriea des­pre o visită a imperatului Alecsandru in cvartie­­rul principalu prusianu, ce avu de scopu mijloci­rea impăcărei. Stăruințele imperatului Rusiei au fostu Zadarnice. Regele Wilhelm ar fi declaratu că armata germană, victorioasă pănă acum, nu poate renunța la batie, înainte de nouele conflic­te eminente, reușindu an se iarăși invingătorii, numai după intrarea in Parisu va fi aplecata a intra in negoțiațiuni diplomatice. Din Constantinopol aflăm, intre altele, că vice­regele Egiptului s’a obligatu a ține gata 30,000 soldați pentru a veni in ajutorul Porții Otomane la casa de trebuință. Scirea despre conchemarea reservelor turce este constatată. Știre ultimă. Berlin 14 August. Armata franceză a e­­șu­a din posițiunea sa aranjată pentru apărare și s’a retrasa ieri in 13 peste Mosel pănă la riul Nied. Cavaleria prusiană a sositu d’ina­­intea Metz-ului, la Pont-à-Mousson și Nancy. Sciri locale. *** (D­i­u­a Imperatului N­a­p­o­l­e­o­n) s’a serbată ieri la 3 curentu in biserica catolică da­­aici, cu care ocasiune s’a făcutu unu serviciu di­­vinu, de cătră părintele Zapolschi. A asistatu nu­mai Consulul francesu și unu publicu prea puținu numerosu! *** (Suspendare) Sămbăta, la 1 August a sositu la d. Președinte al Comisiunei de aren­darea moșielor Statului dincoace de Milcov—o de­peșă oficială, de la d. Ministru de Finance, cu No. 30601, prin care se anunță, că licitarea mo­șielor Statului incepută de la 25 a lunei trecute, s’a suspensa, urmăndu a să face oareșicari modi­­ficări in condițiunile de arendare, îndată s’a fă­cutu întrebare la ministeriu prin o depeșă: cum remăne cu cele arendate data? Insă pănă a pune foaea sub tiparu nu s’a primitu nici unu respunsu. Inserțiuni și reclame*). Domnule Redactare 1 In numeral trecutu alu foaei d-voastre, au­ in­­seratu unu respunsu la cele relatate de mine in No. 57 alu „Curierului;“ relatări calificate de pam­­fletu (?) de sub-scriitorul respunsului, d-nu I. Hui­ban, prea onor, șefu alu Casieriei centrale alu dis­trictului Iassi. Lumea, care ne cunoasce, pe prea onor, d-nu casiera și pe mine, față mai alesu cu stilul, es­­presiunile și maniera d-sale de a respunde la a­­rătările mele, este acum mai bine decăt ori­când, in posițiune de a ne judeca. Credeam că, cănd unu funcționaru vine și a­­runcă bănueli in publicu asupra unui altu func­ționara alu Statului, este de datoria, celu puținu a acestui din urmă, și ia interesul publicului, ca să se facă lumină deplină, ca, sub velul tăcerei unuia, să nu se acopere adeverul, poate, a fap­telor înaintate de celalaltu. Prea onor, d­in ca­siera declară anse, că se refuză la ori­ce pole­mică in aceea ce privesce modul d-sale de a a­­chita mandatele Statului. Nu remăne alcă decăt, ca autoritatea superioară să renduească o anchetă înaintea căria sunt in măsură de a proba arbitrarul cu care se făcu plă­țile mandatelor la casieria din Iassi. Priimiți etc. I. M. Melik. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autorul articolului.

Next