Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-08-04 / nr. 64
Anul III. Prețul Abonamentului. Iasi : Pe unu anu 14 lei noi. „ șese luni 7 , „ „ trei „3 % „ Districte: Pe unu anu 16 lei noi. „ șese luni 8 „ „ * trei „ 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hărtie. Francia: Pe șese luni 16 franci. Roșia: Pe unu 25 franci sau 8 ruble. APREBI DE TREI ORI RE SEPTEMANA, IASSI, Marți 4 August 1870. Anunduri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesce și in maree poștale. Redacțiunea și Administrațiunea, in localul Tipografiei Junimea. No. 64, Avisul Importantu In Chestiunea resbelului publicatu in fruntea numerului trecutu al foaei nostre, credemu că n’a scăpatu din vederea nici unuia din onor noștri cetitori, prin urmare amu credutu de prisosu alu mai reproduce, cu atăt mai alesu, că nu lipsea și spaciul. In acelu avisu era anunțată importanta convențiune ce Redacțiunea noastră s’a propusu a face cu biuroul telegraficu din Viena, pentru a primi depeși oficiale și exacte in chestiunea resbelului și cu plăcere anunțămu, că deja s’au și inscrisu mai mulți onor. cetățeni in lista abonamentului estraordinaru (2 galbeni pe lună,) ce amu deschisu in această privință. Avisămu dar încă odată pe toți cei ce se interesează, de a nu uita, că această listă nu va sta deschisă decăt numai pană la 7 ale curentei. Reinoimu deci apelul nostru cătră toți amatorii, de a ne dă concursul binevoitoru ! Redacțiunea. Buletinu. „Journal officiel“ din 8 Aug. edițiunea de sară constată, că Franța peste tot este animată de unii patriotismu generale; apoi arată, că victoria definitivă a Hohenzollernilor, și imperiul ce ar resulta din aceasta, ar pretinde să aibă negreșitu porturile marine și prin aceasta aru fi amenințate mai toate puterile europene. Jurnalul oficial apelează la guverne și la popoare, ca să scape Europa de despotismul prusianu și astfeliu să se susție equilibriul europeanu. După aceasta se provoacă la simpatiile arătate de cătră cele mai multe puteri europene in privința Franției. Apoi apeleaza la încrederea țarei. In privința conduitei presei francese toaca oficială se esprimă cu recunoscință și <hce . Nobila conlucrare a camerei va împrumuta armatei noastre puteri noue, in fine încheie cu următoarea frasă: „Franța de la 1870 va arăta popoarelor Europei, că este încă tare, că nu e degenerată.“ Toate jurnalele partidelor din Paris, fără escepțiune făcu apelu pentru apărarea onorului național și pentru înarmarea tuturor francezilor capabili a prinde armele. Changaruier a fostu in 8 August la imperatul in Metz. Ela voesce să intre ca volontarii in armată in casa de a nu i se da nici o comandă. In ședința din 9 Augustu a Senatului francesii la 3 oare după ameazărji, ministrul Parieu făcu următoarele declarațiuni: Imperatul a promisu să ne convoace, idată ce impregiurările voru fi grave. Imperăteasa n’a voitu să amăne convocarea, până s’ajungă situațiunea a fi periclitată. Noi amu cercatu mari perderi, dar n’amu fostu învinși. Cea mai mare parte a armatei n’a intratu in luptă, ea stă gata pentru a repara desavantagele suferite. Noi ceremu de la Dv. rădicarea masselor, totul este pregătitu. Parisul este pusu in stare de asediu și va putea resiste unui asediu indelungatu. Noi ceremu organisarea generală a gardei naționale, incorporarea unei părți a gardei mobile in armată in acțiune și recrutarea clasei de pe anul 1871 înainte de terminul legalu. Prusienii sperează a trage mari avantagiuri din desbinările noastre interne. Ei insă se vor inșela in speranțele lor. Căndu ordinea publică va fi tulburată voma ușa de puterea, ce ne dă starea de asediu. Concordia și ordinea bună. eată salvarea! La 9 Aug. in ședința Camerei din Paris au avutu locu următoarele: Mai antei miniștri cerură unu votu de încredere de la Cameră. La aceasta Ollivier adaosă, că, dacă alți miniștri intre evenimentele actuale vor fi capabili a conduce afacerile mai bine, atunci ministeriul actual se retrage numai decăt. Latour-Dumoulin propune ca președința Cabinetului să se incredințeze generalului Trochu. După aceasta Favre, pe baza legilor din 1831, cere ca garda civică să se înarmeze și să se organiseze. Nenorocirea ce au intimpinatu armele franceze, Favre o atribue acelei circumstări, că unu singura comandante supremu pentru armată, este insuficientu. Elu cere dar, ca împăratul să renunțe numai decăt la rolul său de supremu comandantu, și să conducă numai afacerile țarei. (Iritațiune grozavă. Aprobări in stânga. Desaprobări serioase din dreapta.) Cossagnac combate pe Favre, susțiindu, că propunerea lui nu este nici mai multu nici mai puținu, decăt unu semnal pentru începutul unei revoluțiuni. (Sgomotu.) Picard cere, ca regimentele aflătoare in Paris, să se trimită la hotară, apoi zice: Dacă poporului parisiani nu i-se voru da arme, elu va fi nevoitu a-și procura singura armele necesare. Picard cere mai departe ca să se schimbe Cabinetul. David Jerome, ca martora oculara alu bătăliei de la Weisenbourg, Zice: Miliția pretinde încredere și consimțire. Ferry, intrerumpăndu-lu, pronunță nisce cuvinte amenințătoare contra ministeriului. Keratzy cere din nou renunțarea imperatului la rolul de supremu comandantu; mai mulți inși ilu chiamă la ordine. După aceasta ședința se suspende. La redeschidere Duvernois a făcutu următoarea propunere de ordinea Zilei: Camera este decisă a susține unu Cabinetu, care va fi capabil a organiza apărarea țărei, după care trece la ordinea Zilei Ollivier declară, că ministeriul nu poate primi această propunere de ordine de Zi Și cere ca sa se suspende ședința. La redeschidere, Favre propune ca să se inființeze in Cameră unu comitetu de apărare. Propunerea să respinge cu mare majoritate. Se primesce însă propunerea lui Keratry, care este pentru chemarea in activitate a militarilor deja eșiți din serviciu, dar necăsătoriți, adecă militarii din clasele de la anul 1858 pănă la 1864. In fine Ollivier declară, că in urma votului Camerei, imperatricea cu comsițimentul imperatorului a insărcinatu pe Policao cu compunerea unui nou Cabinetu. — Resultatul acestei nouă compuneri, amu arătat’o in nrul trecutu. Cu această ocasiune, dinaintea palatului camerei fierbea o mulțime de popora. Intrările in palatu erau închise. S’au prinsu doi indivizi cari se încercau a corumpe cu galbini pe lucrători. Se presupune, că acești doi indivizi erau agenți pruși. In Camera Franței la 1 August deputatul Keratzy a cerut anchetă parlamentară asupra atitudinei anteriorului ministru de resbel Leboeuf. S’a primitu unanimu unu proiectu propusu de Jules Favre, relativu la înarmarea și reorganisarea gardei naționale, pe baza legei din 1831. Generalul Palicao a Zisu ca nesuccesul momentanu va fi urmatu iu curendu de isbăndă sigură. După aceasta s’a declaratu urgența asupra proiectelor de lege, cari inalță creditul acordatu pentru departamentul de resbelu de la 500 milioane la 1000 milioane, și altul care fiisează cursul legal al biletelor de bancă, și mărginescu emisiunea loru la cifra de 1800 milioane. Ambele proiecte de legi s’au primitu cu unanimitate. Din Metz se anunță că spiritul și disposițiunea armatei franceze sunt pline de siguranță. O depeșe cu data Metz 9 Augusta, 1 oară, 25 minute Zice. Mareșalul Bazaine va fi insărcinatu cu comanda supremă asupra trupelor intrunite la Metz. Generalul Decamp este numitu Comandantu alu coprului a 3-lea. Mareșalul Mac-Mahon iși stringe armata și se retrage la Nancy. Tot de la Metz cu data 11 august s’a depeșatu la Paris, că pănă atunci nu s’a făcut incă nici o lovitură. Toată Ziua a ploatu. Din Carlsruhe cu data 11 August se anunță că Strasburgul este inconjuratu de cătră nemți din toate părțile. Căile ferate cătră Hagenau, Paris și Lyon sunt ocupate de germani. O invitațiune a generalului Beyer pentru capitulare s’a respinsu de catră comandante. O depeșă sosită din Elsas la biuroul Wolff cu data 8 Augusta spune, că in lupta de la Worth numeral celor morți și răniți din partea francezilor se suie la 5000 oameni și a celor prinși la 6000. Armata germană s’a micșoratu in acea luptă cu 3—4000 morți și răniți. Din Florența cu data 11 August aflamu că s’au chematu sub stindarde două classe de militari de ăută la categorie din anii 1842 și 43. Conformu unei depeșe din Florența cu data 9 Augustu, agitările sunt mari pentru efectuarea unei alianțe intre Franța și Italia. Ambasadorul francesu dovedesce cea mai mare activitate. Cialdini a conferatu cu regele in astă privință. Situațiunea ministeriului este periclitată. Gramont a trimisu pe firul telegraficu o circulară cătră agenții Franției in străinătate cu declararea imperatorului, că Franța nu poate încheia pace, pe căt timpu o putere străină se află pe pământul francesu. S’aude, că se va anunță amnestie pentru delicte și crime politice. „Gazeta de Turin“ de la 9 Aug. anunța, că guvernul italianu nu dă bătăliei de la Weisenbourg o importanță atăt de mare, incăt să se vadă silitu a interveni. La 9 Aug. pe piața Pilestrina in Civitavechia au avutu locuoareșicari turburări. S’au rădicatu pe la mai multe locuri flamurele italiane. Jurnalul „Nardodni Listy“ din Praga scrie: Victoriile extraordinarie ale Germaniei periclitează foarte de aproape pre Bohemi. Națiunea bohemă cuprinsă intre semințiile germane, este in mare primejdie. Ea trebue să vegheze și să lucreze cu consciință, deoarece in curendu va incepe lupta intre semințiile slave și germane. După cum ne spune o depeșă din Londra cu data 10 Augustu, acolo s’a respănditu scriea despre o visită a imperatului Alecsandru in cvartierul principalu prusianu, ce avu de scopu mijlocirea impăcărei. Stăruințele imperatului Rusiei au fostu Zadarnice. Regele Wilhelm ar fi declaratu că armata germană, victorioasă pănă acum, nu poate renunța la batie, înainte de nouele conflicte eminente, reușindu an se iarăși invingătorii, numai după intrarea in Parisu va fi aplecata a intra in negoțiațiuni diplomatice. Din Constantinopol aflăm, intre altele, că viceregele Egiptului s’a obligatu a ține gata 30,000 soldați pentru a veni in ajutorul Porții Otomane la casa de trebuință. Scirea despre conchemarea reservelor turce este constatată. Știre ultimă. Berlin 14 August. Armata franceză a eșua din posițiunea sa aranjată pentru apărare și s’a retrasa ieri in 13 peste Mosel pănă la riul Nied. Cavaleria prusiană a sositu d’inaintea Metz-ului, la Pont-à-Mousson și Nancy. Sciri locale. *** (Diua Imperatului Napoleon) s’a serbată ieri la 3 curentu in biserica catolică daaici, cu care ocasiune s’a făcutu unu serviciu divinu, de cătră părintele Zapolschi. A asistatu numai Consulul francesu și unu publicu prea puținu numerosu! *** (Suspendare) Sămbăta, la 1 August a sositu la d. Președinte al Comisiunei de arendarea moșielor Statului dincoace de Milcov—o depeșă oficială, de la d. Ministru de Finance, cu No. 30601, prin care se anunță, că licitarea moșielor Statului incepută de la 25 a lunei trecute, s’a suspensa, urmăndu a să face oareșicari modificări in condițiunile de arendare, îndată s’a făcutu întrebare la ministeriu prin o depeșă: cum remăne cu cele arendate data? Insă pănă a pune foaea sub tiparu nu s’a primitu nici unu respunsu. Inserțiuni și reclame*). Domnule Redactare 1 In numeral trecutu alu foaei d-voastre, au inseratu unu respunsu la cele relatate de mine in No. 57 alu „Curierului;“ relatări calificate de pamfletu (?) de sub-scriitorul respunsului, d-nu I. Huiban, prea onor, șefu alu Casieriei centrale alu districtului Iassi. Lumea, care ne cunoasce, pe prea onor, d-nu casiera și pe mine, față mai alesu cu stilul, espresiunile și maniera d-sale de a respunde la arătările mele, este acum mai bine decăt oricând, in posițiune de a ne judeca. Credeam că, cănd unu funcționaru vine și aruncă bănueli in publicu asupra unui altu funcționara alu Statului, este de datoria, celu puținu a acestui din urmă, și ia interesul publicului, ca să se facă lumină deplină, ca, sub velul tăcerei unuia, să nu se acopere adeverul, poate, a faptelor înaintate de celalaltu. Prea onor, din casiera declară anse, că se refuză la orice polemică in aceea ce privesce modul d-sale de a achita mandatele Statului. Nu remăne alcă decăt, ca autoritatea superioară să renduească o anchetă înaintea căria sunt in măsură de a proba arbitrarul cu care se făcu plățile mandatelor la casieria din Iassi. Priimiți etc. I. M. Melik. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autorul articolului.