Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-09-17 / nr. 82
Anul III. Prețul abonamentului. Iassi: Pe unu anu 14 lei noi. » Șase luni 7 „ „ „ trei „ „ Districte: Pe 1 anu 16 lei noi. » Șase luni 8 „ , * trei » 4 „ „ Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șase luni 16 franci. Rusia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. Exemplarul 50 de bani. Redacțiunea și IASSI, Joi 17 Septemvrie 1870. » E IASSI. IDE TREI ORI JPE SErPTEME-A-VIIA.. CALENDARUL SEPTEMAIIEI. No. 82. Anunenuri. Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inverțiuni și Reclame Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primeseu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țeară se priimesce și in maree poștale. Administrațiunea : in localul Tipografiei Junimea. va js.u«»«u| Vi... I »•«.>... |sr|As?| äI»»«— »*«*• I «•■ ♦ *• '”&|fs? gept. Sept. ore m. ore m. , Sept. Sept. . ore hi. ore in. 1325 Duminică. Muc. Cornilie Sutaș. (§) 6 35 57 ? 17 29 Joi. . Mucenița Sofia. 6 S 5 50 14 26 Luni. (f) Inai. Sf. Cruci. 6 4 5 5 67 18 30 Vineri. Cuviosul Eumenie. 6 10 5 48 15 27 Marti Mucenicul Nichita. 6 5 5 52^ 19 Oct. 1 Sâmbătă. Mucenicul Trofin. 6 12 15 47 16 28 Mercuri Mucenița Eutimia._____________________6 6 5 52^ 20 2 [ Duminică. Muc. Eustatie.________ 6 131 5 46 AVII. Redacțiunea Ionei „Curierul de Iassi“, insciințează pe onor. Publicu că va urma ăncă pănă la finele lunei cu serviciul seu telegraficu, și invită pe toți cari voru voi a se abona la depeșe să bine-voiască a anansa aceasta la Redacțiune. Costul abonamentului pănă la finele lunei, este 20 lei noi. Depeși telegrafice. (Serviciul privat al „Curierului de Iassi.“) (Presentată la Viena in 25 Sept. la 11 oare 15 min. sara, sosită in Iassi, la 26 la 10 oare 35 min. dimineața.) Tours, 25 Sept. împrejurul Parisului au fostueri toată dipa bătălii victorioase pentru francezi. — Alegerile pentru consilierii municipali s’au amănatu. — Guvernul localu de apărare națională, in urma intălnirei lui Jules Barres cu Bismark, a publicatu următoarea proclamațiune: „Prusia era numai decât continuarea resbelului și că Francia să fie degradată la o putere de rang secundari; cere provinciele Elsass și Lotharingia pănă la fortăreța Metz, și ca condițiuni ale unui armistițiu cere predarea forterețelor Strassburg și Mont-Valerien.“ Proclamațiunea cere continuarea resbelului pănă la estremitate. Tours, 25 Sept. Intre Pontoise și l’Isle Adam a avutu locu in 23 Sept. o bătălie mare; acum s’a signalisatu o luptă intre țerani și unu transportu prusianu. Berlin, 25 Sept. Condițiunile armistițiului propusu de Bismark lui Jules Favres sunt: „predarea forterețelor Strasburg, Tours și Verdun.“ Aceste condițiuni s’au respins din partea guvernului francesc. Predarea fortăreței Mont-Valerien nu s’a cerutu. (Presentată in 26 la 11 oare 47 minute dim. sosită in Iassi la 6 oare 30 min. sara.) Tours, 26 Sept. Noutățile din Paris, ajunse aice in 22 prin unu balonu, permitu a desminți categoricu depeșele prusiene relative la o luptă intre cetățeni.—Parisu(P) și Ducrot, cu divisiunele lor, au ocupatu dealurile ce se intindu lăngă Villejuif. Amendon a făcutu in 19 o recunoascere in care a găsitu mase importante a inamicului împărțite in păduri cu multă artilerie; după unu angajamentu viu, partea din dreapta a corpului francesu a fostu nevoită a se retrage din causa că mai nainte s’a inaintatu prea grabnica, partea cealaltă a corpului se concentrase in bună ordine. Cătră 4 oare artileria inamică a luatu mare posițiune pe platoul lăngă Chatillon, din care causă Ducrot a fostu silitu a retrage trupele sale sub protecțiunea fortului Vauves. Artileria noastră a arătatu mare soliditate și garda mobilă s’a ținutu bine difinitivamente trupele s’a concentratu la Paris. Perderile noastre sunt mici anse inamicul a suferitu mu’tu. Demonstrațiuni cătră forturile noastre nu s’au făcutu încă. Bateriile francese au sloboditu astăzi mai multu de 2500mpușcături. Ordinul de zi a lui Trochudice. Artileria noastră a pricinuitu inamicului perderi mari, mai des aprobează purtarea regimentului ănteiu a zuavilor care din causa unei boame necredibile s’au retrasu de doue ori, ș.. <zice că aceasta compromite afacerile resbelului și ordonează de a lua măsuri energice și riguroase in contra acelor soldați nedisciplinați și demoralisați. Este inesacru că inamicul a prinsu mai multe tunuri. Incendiul in fortul Vincennes si stinsu indată. Se zice că dragoni prusiani au ocupatu castelul Meudon. Trochu a făcutu in 21 Sept. o recunoastere de mijloace de apărare la St. Denis, care s’au găsitu foarte remarcabile. Inamicul a ocupatu Bougival, Rueil și Nanterre, unse n’a ajunsu pănă la Courbevoie; la sudu și estu de Suresne se ține inamicul in distanță; avantgardele lui sunt pe drumu la Chatelon. Noi amu trimesu inamicului granate bine dirijate. Unu angamentu ușoru cu vănători s’a signalisatu in dosul munților la Villejuif. Se pare, că de la l’Hay și Chevilly, inamicul vra să dirijeze forțele sale către Sceaux. Inamicul a aședatu baterii intre Courneuve și Bourget. Inamicul s’a arătatu in St Cloud. Monitorul nostru confirmă proclamațiunea guvernului de ost către Europa și dice că vreimu a sfirși lupta cea barbară care decimează popoarele in profitul unor ambițioși. Acceptămu condițiuni acceptabile, însă nu vomu da nici o palmă din pământul nostru și nici o piatră din fortărețele noastre. (Presentată la Viena in 25 la 2 oare 5 minute sara sosită in 26 la 4 oare 5 minute sara.) Berlin, 25 Septemvrie (Oficialii.) Prin capitulațiunea fortăreței Toul au călutit in minele noastre: 109 ofițeri, 2240 soldați, 120 cai, 1 vulturu a gardei mobile, 196 tunuri , din care 48 ghintuite, 3000 puiei, 3000 săbii, 500 cuirase, mare provisiune de materiale pentru resbelu, mijloace de trăitu și furagiu pentru cai. (Presentată in 27 la 7 oare 30 min. sara, sosită in Iassi, la 8 oare 59 min. dim.) Tours, 27 Septemvrie După scirile din Paris, divisiunea generalului Mauduy a făcutu in 23 septemvriu atacu la platourile de pe dealurile de lăngă Villejuif, care au fostu ocupate din partea prusienilor, și a luatu cu asaltu redutele Moulin, Jaques, Villejuif și Haute-Bruyeres. Perderile prusienilor sunt mari. Contraadmiralul Saisset cu 1500 oameni a făcutu o recunoascere escelentă și a isgonitu pe inamicu din Drancy. Generalul Ballanon a isgonitu pe inamicu din Pierrefitte, și după recunoascere, francesii s’au retrasu la St. Denis fără a mai fi atacați de inamicu. (Depeșă privată.) Tours, 25. Unu biletu a lui Gambetta adresata către Cremieux, sosita aice prin unu balonu, a țice: Parisul este gata la o resistență eroică , toți cetățenii atăt cei din partidele estreme căt și cei din reacțiunea vecină, s’au intrunitu pentru a susține guvernul nostru. Dacă veți afla prin depeși prusiane că in Paris au isbucnitu revolte, nu credeți, ei desmințiți energica. Aveau puteri imense, cu toate aprovisionarile și munițiunea necesară pentru a susținea orice asediu. Francia să facă încercări eroice ! Buletinu. Ziarul „Neue freie Presse“ din 23 Sept. publică unu articol relativu la arestarea democratului germanu Jakoby, oratoru republicanii, in care afirmă, că aceasta arestare e unu faptu crudelu și nedreptu, și că din aceasta și din alte fenomene se adeveresce, că libertatea e esilată din Germania pentru mult timpu. Ziarul „Reforma“ din Florența scrie, că propunerea lui Garibaldi, de a intra in armata frncesă, nu numai că s’a primiții de cătră guvernul provisoru, ci s’au datu încă și ordinu prefecților de la Nizza, Marseille si Lyon ca să primească pe marele erou, in trecerea sa p’acolo, cu toate onorurile cuvenite, poftindu’la a veni la Paris. „Gazetta oficială“ din Florența cu data 22 sept. scrie, că perderile trupelor italiene, la ocuparea Romei au fostu: 21 morți, intre cari 3 ofițeri, și 117 răniți, intre cari 5 ofițeri. Din miliția papală s’au prinsu 4800 soldați indigeni și 4500 străini, in total, cu aceia din bătăliile de mai înainte 10,700. Din causa unor turburări in partea Leontină a orașului, papa a rugatu pe generalul Cadorna, ca să trimită trupele spre a restabili ordinea, ceea ce s’a și făcutu. Ministrul de resbelu al Franciei dilele trecute a primita următoarea scrisoare de la Mac-Mahon: „Pourru aux Bois . Sept. 1870. Domnule Ministru, am onoare a ve aduce la cunoscință, că mi s’a datu permisie de cătră autoritățile militare prusiane, de a mă transporta in micul satu Pourru aux Bois, situatu intre Sedan și frontiera Belgiei. Fiind prisonier de resbelu, nu mai pot lua serviciu in cursul acestui resbelu conform capitulației. însă fiind decisu in urma catastrofei ce s’a intemplatu armatei pe care amu comandat’o, a împărți soarta soldaților mei, precum au făcutu cea mai mare parte din ofițerii armatei, voiu cere de la autoritățile prusiane, de a fi internata in vreunu locu din Germania, indată ce va permite starea rănei mele, de a fi transportata, ceea ce după afirmările medicilor va avea locu peste cinci sau șase septemăni. Primiți D-le Ministru asigurarea înaltei mele considerații. Mareșalul Franciei, Mac-Mahon.“ Mareșalul se află acuma mai bine la Pourru aux Bois nu departe de frontiera Belgiei in curtea Mairelui; soția sa se află la densul. Generalul Trochu a pronunțata următoarele cuvinte relative la lupta ce va avea loca sub marii Parisului: „Credu in succesul definitivu , cu toate acestea dacă (ceea ce imi pare impozabil, imposibil) Prusianii ar trece peste liniile de fortificațiune ale Parisului, voiu da comanda baricadelor lui Rochefort. După aceasta desfidu pe Prusian de a intra mai departe.“ — Vorbindu astfeliu generalul era in picioare, plinu de o confiență superbă. Intr’unu colții, Jules Favre iși ștergea o lacrimă. Cănd generalul tăcu, Jeles se sculă, se apropie de densul, și fără a vorbi, ei strinse măna. Toți membri guvernului provisoriu ilu imitară. Ziarul „Voluntarul" citează unu episodu din rușinoasa capitulare de la Sedan, care a făcut a se căită o armată întreagă in puterea inamicului. Acesta episodu eroicu arată ce ar fi pututu face ăncă acei 80,000 de oameni, dacă ar fi fostu comandați de șefi demni de soldații lor. Al treilea regimentu de Zuavi n’a vrut a se primească capitulațiunea. A refusatu se depue armele. In momentul supremu, și-a restrinsu șirurile, pe cari o batae de trei zțile le ciuruise; trombițașul a cantata atacul, și cu o navală d’o aprindere iresistibile, regimentul s’a aruncata asupra maselor confundate ale Prusianilor, in cari a făcutu o spărtură și ș’au deschisu o sângeroasă trecere. Toți acești vitezi soldați vreau să moară, nici măcar unul nu vrea să se predea. Trei sute au trecutu prin masele de inamici, cari îi împresurau.