Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-10-18 / nr. 95
Anul III Prețul abonamentului. Iaași : Pe anu aim 14 lei noi. » șase luni 7 , „ » tr« . 3>/a. . Districte: Pe 1 anu 16 lei noi. » șase luni 8 , „ » trei , i. . Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șase luni 16 franci. Roșia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. IASSI: Duminică 18 Octomvrie 1870. a parib i de trei ori re septemana. CALENDABUL SEPTEM ÂIEI. Anunțțuri. Rândul de 35 1’ore sau locul seu lr bani. Inserviuri și Reclame Rândul de a o litere sau locul seu 1 seu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 50 de bani. Redacțiunea «i Administrați mea in localul Tipografiei Junimea. Stil« Stilu nou Diva. Patronul dilei. Rasar. j Apusul Stila j Stil [ou! ] 1 0a. I Patronul dilei. Răsar. j Apusul vechiu. Y soar. I soar. n caiu. 1 soar.] soar. | Oct. Oct. ore in care ni Oct. | Voev J .. ~ orem.1 orem.* 18 30 Duminică. Luca Evanghelist. 7 2 4 59 1 22 1 3 Joi. | Păr. Averchie Episcop. 7 11 4 53 19 31 Luni. I Prorocul Ioil. 3 7 34 58 23 4 Vineri. Ap. Iacov Frate. Domn. 7 124 521 20 Noev.I Marți. Muc. Artemi« 7 5 4 57 24 5 1 Sâmbătă. | Muc. Arefta. 7 14 4 511 21 2 1 Mercuri. | Cav. Harion._______________________ 7 9 4 55 25 16 | Duminică. | Mac. Marchian.______________________________7 154 491 îip. 95. Depeși telegrafice. (Serviciul privat al „Curierului de Iassi.“) (Presentată in Viena in 26 Oct. 4 oare 15 min. sara; sosită in Iassi, in 28 Oct. ia 2 oare 33 min. sara.) Versailles, 25 Oct. Generalul Werder in 22 Oct. a respinsu armata franceză sub comanda generalului Cambriel, care a avutu posițiunile lângă Rioz și Eluz. După o luptă crâncenă au fost siliți a se retrage de pe riul Aignon cătră Besanton. Din partea noastră au luatu parte la această luptă brigada badensă Degenfeld, trupele brigadelor prințului Guillaume și Keller și doue batalioane din regimentul al 30-lea. Perderile noastre sunt: 3 ofițeri și 100 oameni; noi amu prinsu 2 ofițeri superiori, 13 ofițeri și 100 oameni. (Presentată in Viena in 27 Oct. la 7 oară 45 min. sara sosită in Iassi, in 28 Oct. la 4 oare 15 min. sara. Berlin, (Regele către regină oficialu.) In 27 Oct. armata lui Bazaine și fortereța Metz au capitulatu. Amu făcutu 150,000 prisonieri intre care 20,000 răniți bolnavi. După amiadă au depasu armele. Acestu evenimentu este unul din cele mai importante din epoca resbelului actualii. Scrii din intru. I. S. Domnul, cu ocasiunea nascerii A. S. principesei Maria, a primitii de la majestatea mea Apostolică o scrisoare, ce in lipsa D-lui aginte și consul generale al Austro-Ungariei, a fostu remisă M. S. de către D. de Hengelmuller, girantele acestei agenții. Diarul „Romanul“, in numeral seu de la 10 Octomvrie, intr’o corespondință anonimă, fice că D. ministru al lucrărilor publice ar fi exprimații părerea sa de rea unui dorobanț, că n’ar fi loviții destul de tare pe unul din revoltanții din Ploesci ce trăsese cu unu revolver asupra lui. Acestei invențiuni nereale se dă cea mai energică desmințire. (Comunicații.) Buletinii. La 25 oct. s’au inceputu desbaterile asupra chestiunei unității Germaniei in cartierul general din Versailles, unde va sosi și regele Bavariei, pentru care se pregătesce unu cuartieru deosebitu. La aceste conferințe Prussia are de representanți ai sei pe d-nii Bismark și Delbrück și poate și pe min. de resbelu Roon. Ca ajutori ai lui Bismark voru figura consilierii: Keudell și Bucher. Bavaria este represintată prin min. de esterne Bray, min. de just. Lutz și min. de resbelu gen. Prankh. Würtembergul va fi represintatu prin min. de just. Mittnacht și min. de resb. Suckow; Hessendarmstadtul prin consilierul Hoffmann; Saxonia prin min. preș. Friesen; Baden prin miniștri: Jolly și Freydorf. Din partea deputaților liberali Bismark a invitata pe d-nii Folkenbeck, Lasker și Bennigsen. Despre chestiunile cari au a se trata, se face, că deja domnesc e o deplină înțelegere. O scrisoare din Viena adresată ziarului „Kreuz Zeitung“ spune, că Austria nu va lua inițiativa la reformarea Germaniei, și că nu va esprima nici o opiniune, nici nu va influința in privința aceasta. O depeșă din Brussela cu data 24 oct. spune, că in urma unei ședințe ministeriale din Londra ținută la 23 oct. Granville s’a adresatu prin depeși cătră ambasadele britanice din Berlin, St. Petersburg, Viena și Florența, pentru ca ele să intervină in interesul părților beligerante, astfelu, că acele să facă numaidecât unu armistițiu, prin care adunarea Constituantei franceze ar pute să se întrunească. Răspunsurile ce a primit si Granville lasă a se spera, că in curundu se va face armistițiu. „N. Fr. Presse“ de la 25 aug. scrie, că Granville a făcutu aceasta intermediațiune a sa in urma stăruințelor mai multor bărbați de Statu francezi, deoarece Thiers a declarat’o in Tours, că toate puterile Europene au recomandata că Franța să facă pace chiar și cu condițiunea de desmembrare. „Coresp. Warens“ de la 25 oct. constată prin unu articolu, că motivele cari au indemnatu pe Engliterra să facă pașii sei de intermediațiune, n’au fostu nici decum egoistice, ci inspirate numai de unu adeveratu simții umanitara. „Daily Telegraph“ din Londra cu data 25 oct. confirmă scrrile răspăndite prin filare, scrii ce susținu, că Prussia negociadă cu Eugenia; înțelesul acestei negocieri este restaurarea Eugeniei pe tronul de regentă, peintra ca ea, in numele guvernului legal, să poată sancționa pacea, in casa când aceea ar fi să se contracte fie. Tot numitul firara spune că, imperatricea probabilmente a călătoritu la Versailles. „Times“ cu data 22 oct. publică o depeșă din Berlin, cu următorul cuprinsii: „Prussia este gata de a contracta armistițiu, cu condițiunea, ca Franța să adopte fie in principiu—desmembrarea. Ea, Prussia, nu se indestuiesce numai cu dărâmarea forterețelor din Alsacia și Lorena, deoarece numai cu atăta nu este incă garantată pacea Europei.“ Mișcările lui Garibaldi au inceputu a fi semnalate de fiarele italiane din Genova. După o ultimă solie generalul Garibaldi organi se află cadrele armatei sale in munții Vosgi, cari sunt situați precum se scie aproape de Strasburg și in fața Rinului. Primele trei Brigade sunt deja constituite și puse una sub comanda generalului Bassak compusă de mobili și franc-tireuri intre cari mulți Englesi și Ispanioli. O altă brigadă e compusă numai de Francesi. Și cea de a treia sub comanda lui Menotti Garibaldi se compune din Italieni, Nizzard si Francesi. Insă o depeșă din Genf, 24 oct. filie : „încercările lui Garibaldi sunt zădarnice; Vosgesii au capitulatu; autoritățile provincielor amenințate ceru ca garda națională și garda mobilă să se desarme fie.“ „Le journal de St. Petersburg,“ care n’a incetatu păn’acum de a consilia pe Francia să facă pace, cumpărăndu cea din urmă proclamațiune a D-lui Gambetta, adresată departamentului, cu manifestul de mai înainte al D-lui Jules Favre, exprimă următoarele reflexiuni favorabile unui armistițiu: „D-nu Gambetta, in actul seu de credință ce dicteaflă Franciei, a exprimații o nouă formulă: „Să mui briu mai bine decât să suferimu rușinea unei desmembrari!“ D. Jules Favre disese: „Nici o părticică din teritoriul nostru, nici o peatră din forterețele noastre!“ D. Gambetta nu mai protesteaflă decăt in contra unei desmembrări. Există oare in această diferință intre formula D-lui Jules Favre și formula D-lui Gambetta indiciul unei concesiuni? S’ar putea crede. Dacă este așa, armistițiul este mai uimit decăt oricănd necesariu. Dacă spiritele cele mai hotărite au intrata in calea concesiunilor, este indispensabile de a se lăsa ea nu numai Francia, dar și Germania și Europa, a cărei opiniune conservă oarecare influință morale, să delibere fie in sinul unei păci provisoriu, care să permită ineditecțiunile atentive și o judecată dreaptă. Nisce oameni ardinți, prea multu ardinți, vor putea fice: „pentru ce să se mai delibere fie acum? Toate argumentele pentru sau contra au fostu exprimate, cântărite, judecate. Tonul are cuventul. “ — Nenorociții dară să citească dânșii memoriul cancelariei federale și să spună dacă s’au gănditu la argumentul ce acelu memoriu conține in privința situațiunii ce va urma predarea Parisului, la care Germanii credu tot atât de tare ca și D-na Gambetta la neinvingerea capitalei, argumentu ce arată agonirea unei populațiuni întregi! Nu, această idea de viitoarele orori ale resbelului nu se ivise in mijilocul emoțiunii calamităților presinți. De aceea, nu este adevăratu că s’a fiisu tot. Armistițiul, eată strigătul consciinței și al umanității; strigătul carității; strigătul inimei și al bunului simțu universale!“ Unu raportu din quartierul generale al principelui regale, la Versailles, publicatu in „Monitorul prusianu“ constată că garnisoana din Paria ține mereu in neodihmă pe impresurători. Este adeverata, fice raportul, că această activitate a Francesilor este adesa ori artificiale și n’are decăt motivuri frivoli. Astfel, s’a observații că descărcaturile tunurilor și puscelor sunt mai alesă vine după aceasiă și că aceasta coincidă cu sosirea unei mulțime de Parisiani curioși cari vinu sa vistiefie anteposturile și pentru plăcerea cărora, după cum se poate crede, trupele obicinuescu aceste demonstrațiuni zgomotoase, cari nu lipsesc a ănse de a face oarecari victime printre soldații germani, însărcinați cu serviciul ante-posturilor. „Pressa“ de la 25 Octomvrie scrie: Entusiasmul care domnea in Berlin cătra timpii după începerea resbelului a inceputu a se cam reci. Acuma nu mai este nimeni in acestu centru al germanismului, care să nu dorească pacea din tot sufletul. Acum vedemu că și filaristica germană a inceputu unu limbagiu mai moderata decăt, era celu de pană acum. Foaia „Spennersehe Ztg.“ scrie: „Nu căutămu unu resbelu de rasă, nu căutămu unu resbelu de esterminare, și nu vomu numi astfel ceea ce vedemu că se petrece in Francia. Dorimu pacea, raporturi raționabile cu Francia. Nu urămu pe francezi, căci stimămu și părțile lor cele mai bune, și soimn, că această națiune posede nenumărate personalități demne de toată stima. Suntemu plini de durere de a vedea că Francia eăfiută in prada unor instincte neinblănzite. Încreadă intr’uma moda teribila pentru propria sa perie. Voru trebui decenii spre a repara ruinele ei și a redobândi reputația, de care s’a bucuratu pănă la declararea resbelului de față. Nu suntemu noi de vină la toate acestea, ea singură ’și a pregătita aceste suferințe“. Din St. Petersburg, 25 oct. se anunță, că generalul Werden este însărcinaț și a preda regelui o scrisoare de la imperatul rusescu. „Monitorul“ reproduce după „Noua Gazetta prusiana“ următoarea curioasă notiță: „Ni se vestesce de la Tours că in acestu momentu se află acolo o colecțiune foarte curioasă de revoluționari din toate țerele. Acolo se preumbla, lângă posomoritul asasinu Bakunin din Rusia, făcetorul de orașe deșerte, Castelar, cărui s’a datu acum denumirea de „Gambetta al Spaniei“, unu profesor care n’a invețatu nimicii. In urmă vină Rosetti, desprețuitorul femeilor, șeful democraților din Romania, însoțiții de unu german, numitul Mener. TI cmiosci oare, patrie germană, pe acestu gentelman? Această frumoasă societate sa complecteaslă cu căți-va Brutuși din Portugalia, cu unu revoluționara amatoru engles, ce poartă mănuși liliachii, și cu sermanul Garibaldi, insoțitu de patru bandiți cu barba neagră, dară in realitate oameni nevinovați.“ Se scrie din Florența cu data de 21 că in mai multe biserici s’a afișată, o epistolă a Papei prin care suspendă conciliul, amănandu- pentru timpi lai oportuni, spre a avea mai multă libertate. O telegramă din 21 Octomvrie anuncță că transferarea capitalei Paliei la Roma este unu lucru hotăritu; trebui ănse să se facă prin unu vota al parlamentului. Nu mai lipsesc o dată decăt o simplă formalitate. Din Florența cu data 22 oct. se depășeaflă, că Turcia și Grecia au subscrisu o alianță ofensivă și defensivă, pentru de a opera împreună contra tuturora puterilor, cariera face încercări de ocupațiune in Oriente. _______