Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-10-22 / nr. 97
Anul ül. Prețul abonamentului. lasst: Pe unu anu 14 lei noi: „ șase luni 7 „ , . trei , 8'.. . Diatriota: Pe 1 anu 16 lei noi , șase luni 8 „ , . trei „ 4 s „ Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. Francia: Pe șase luni 16 frânci. Rosin: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. IASSI, Joi 22 Octomvrie 1870.No. 97. Anunțuri. Rândul de 35 flore sau locul seu la bani. Inserțiul i și Reclame Rândul de ao litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. DE ZilI. AJPATE DE TREI ORI PE SEPTEMANA. Exemplarul SO de vinul. Redacțiunea și Administrațiunea, in localul Tipografiei Junimea. "TaLENDA BUL SEPTEI In EI. 1 -KFMI,11 T I Stilu Stilu nou Dio a. Patronul filei. Räsar. Ajunsu Stila stil nou Dio a. Patronul filei. Räsar. Apusul Țechin. T ___ ______________ _ soar. soar. Țechiu. _ _____________|_____________________________ soar. soar. Oct. Oct. ore moare m Oct. Noev. ore m. orem. 18 30 Duminică. Luca Evanghelist. 7 2 4 59 22 3 Joi. Păr. Averchie Episcop. 7 11. 4 53 19 31 Luni. Prorocul Ioil. Q 7 3 4 58 23 4 Vineri. Ap. Iacov Frate. Domn. 7 12 4 52 20 Noev.l Marți. Muc. Artemie 7 54 57 24 5 Sâmbătă. Muc. Aresta. 7 14 4 51 21 2 Mercuri. Cuv. Harion. 7 9 4 551 25 6 Duminică. Muc. Marchian. 7 154 49 AVISU. D-nii abonați, cari iși voru schimba domiciliul acuma de Sf. Dimitrie, sunt rugați a ne incunosciința despre aceasta, pentru ca să nu sufere dificultăți in primirea fonei. Administrațiune. Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului de Iassi.“) (Presentată in Viena in 30 Oct. la 1 oară 25 min. după ameniji sosită in Iassi, in 31 Oct. la 8 oare 15 min. sara. Berlin. 31 Oct. (Oficialu.) Francesii au alungatu in 28 Oct. avantgardele prusiene din La Bourget, satu fortificatu, spre estu de la St Denis. In 30 Oct. ánse, o divisiune prusiană a alungatu pe inamicu, după o luptă crâncenă și strălucită, din posițiunile luate. S’a făcuta 1200 prisonieri. Perderile prusienilor nu sunt mici. (Resentată in Viena in 31 Oct. la 11 oare 30 min. sara sosită in Iassi, in 1 Noem. la 7 oare 50 min.sara.) Tours. O proclamațiune a lui dambetta anunță capitulațiunea Metzului, declară pe Bazain de trădătorul de agentu al imperatorului și complice al năvălitorilor (envahis*eurs), in fine cere continuarea resbelului. 12,000 prusieni au ocupatu Dijon in 30 Oct. după o luptă de 8 oare și după ce mai înainte orașul fusese bombardatu. Soiii din Intru. Publicămu următoarea depeșă a D-lui Ministru de interne, adresată cu No. 1851 cătră toți unii prefecți: „Vă anunța cu o adevărată satisfacțiune că era 16 curentu a sositu de la Brăila la Bucuresti cu M. S. primul trenu ce face acestu parcursu , fără nici o intrerumpere a trecutu numeroasele riuri ce se află in această cale, peste podurile ce sunt mai complectu terminate; dintre aceste se remarcă mai cu samă podul importantu de peste apa Teleajinului, asupra căruia pentru prima oară trece o locomotivă. M. S. și toate persoanele ce au avutu fericirea de a’lu insoți, au avutu o profundă bucurie, care complectează in parte o operă măreață făcută in resultate bune pentru viitorul României. Nume indoescu D-le Prefectu, că făcăndu cunoscință de această sclie conjudețenilor Dv. toți vor împărtăși această bucurie.“ (Semnat.) Ministru de interne, M. Costachi. O altă depeșă anunță, că D. Ministru de Interne, urmăndu a lipsi de la postur’o 10 ca ad-interim al acelui Ministeriu este insărcinatu D. Grădișceanu, ministru de Finance.“ Buletinu. In chiun cănd s’a anunțatu capitulațiunea Metzului, intregu Berlinul a fostu splendidu iluminatu; s’au făcutu și incă tot mai continuă a se face felu de felii de ovațiuni in teatru, pe piețe, și pe la alte locuri publice; toate casele sunt îmbrobodite cu steaguri de bucurie și triumfu. Deputații orașului adunați in ședință estraordinarii, au adresata cătră regele următoarea depeșă: „Deputații Berlinului trimită M. Tale cele mai câtăoroase felicitări pentru capitularea Metzului și'ți urează atăt M. Tale căt și armatei germane divate entusiastice.“ S’au datu 160 salve de victorie.— Pănă acuma ramorul total al prisonierilor francezi din decursul resbelului actual este 323,000. Din Londra, 28 Oct. se scrie, că capitulațiunea Metzului va fi anunțată lui Thiers la Paris prin unu amploiatu de la ambasada engleză, care pentru acestu scopu a căpătatu unu biletu de liberă trecere prin armata prussiană. Se crede, că Thiers și incă unu delegatu al guvernului din Paris, se vom duce mine la Tours și de acolo cu unu al treile membru al guvernului frances, vom trece la Versailles, pentru a negocia in interesul unei păci preliminare. „N. Fr. Presse“ aduce o depeșă din Berlin cu data 29 Oct. care Jico, că earăși au începută negocierile relative la unu armistițiu, pentru ca astfel, convocarea Constituantei să devină possibilă. Se zice că din causa de economie armata prisonieră din Metz nu va fi transportată in lăuntrul Germaniei, ci va fi așezată inr’o tabără la unu locu prumita in Franța. Ziarul „Pressa vieneză“ publică o depeșă din Brulsela 29 Oct. care zice, că lord Lyons, după capitulațiunea de la Metz, a primit ordini de la guvernul său, ca să facă totul pentru a convinge pe cei din Paris și Tours despre necesitatea absolută ce are Franța pentru a primi toate condițiunile invingătoriului, spre a incheia unu armistițiu.—Se zice că Gambetta ar fi decisa a demisiona. O depeșă de la 27 Oct.jire: „Ca să dea ofensiva, Parisul asceaptă concursul departamentelor. Mont-Valerien domină totul și nu e dominatu de nimicu. El a măturatu intr’o întindere de 6 kilometre toate lucrările inamicului și a distrusu bateriile pe cari Prusianii se încercaseră să le stabilească. Castelul Meudon e pe deplinu distrusu. Corpurile de geniu prusiane au fostu gonite de la Clamart, de la Bas-Meudon și Montretout. Afară de Villejus s’a mai luatu și Cachan. Intr’o altă direcțiune Mont-Valérien a gonitu pe Prusiani până la Rueil și Bougival. Peninsula Genevilliers a fosta luată intr’o recunoascere a cavaleriei și se află d’aci incolo la adăpostu de vr’o cuprindere prusiană.—Focul ce pleacă din Mont-Valerien dobăndesce din <Jima și mai multă putere. Unu turn de marină a lovitu intr’unu postu prusianu, in depărtare tocmai de 5,900 metre.“ O depeșă mai nouă spune, că unu convoiu de 12 cară încărcate cu legume uscate, a fostu prinsu de la Prusiani lăngă Chatillon. Alte sciri aflate cu căteva zile mai nainte spunu că s’a luatu de la Prusiani, in partea despre Bondy, 20 de furgoane cu legume proaspete, cu vinu și altele. Aceste furgoane erau ale armatei de la Lyon, ale cărei însemne le purtau. Ziarele „France“ și „Union“ in numerele cele mai noue se pronunță pentru pace cu orice condițiuni; tot odată ceru convocarea Constituantei, pentru ca să se pună odată capeta regimelui personalu. Din Darmstadt, 29 Oct. se depeșeazlă: „Precum se susține, conferințele ministeriale din Versailles au luatu unu cursu răpede. Bavaria a făcutu concesiuni esențiali. Reformarea Germaniei s’a decisu in principiu. Titlul de imperatoru, probabilmente, este adoptata.“ „Siècle“ din Potiers cu data 27 Oct. anunță că la Tours s’a formatu o partidă ce propagă pacea, in frunte cu: Grény, Thiers, Guizot, Montpyroux și Pourtalég. La Cherbourg 15,000 de marinari excelenți au incetatu de a mai lua parte la apărarea țărei fiindu că opiniunile lor nu convină cu opiniile republicei. Din Brussela, 29 Oct. se anunță, că după cum scrie „Siécle“ in Tours s’a formata o partidă orlanistă sub conducerea lui Thiers, Gréve, Wilson $ Le Févoc.—Noul „Journal la Constituante** va fi fiand acestei partide. Unu decretu mai nou al guvernului Republicei francese a decisu că pe viitoru sigilul statului să poarte de o parte, ca tipu, figura libertății și ca legendă: „In numele poporului francesu;“ de altă parte o coroană de stejarii și de olivit, întrunită cu unu snopii de grău , la mijlocul coroanei: „Republica francesa democratică, una și indivisibile“ și ca legendă: „Libertate, egalitate, fraternitate.„ Social-democrații din Prussia, după cum anunță o depeșă din Berlin cu data 29 Oct. s’au decisu a nu participa la viitoarele alegeri de deputați, făcăndu prin aceasta unu protestu contra demarșelor ce a luatu resbelul actualu. „Pressa“ de la 28 Oct. scrie: „De unu timpii încoace foile străine se ocupă de corespondința secretă a imperatului Napoleon, pe care guvernul apărărei naționale, sau mai bine contele Keratzy s’a decisu a o da publicităței. Scopul publicărei acestor acte este pe de o parte, de a demonstra că nu Franța ci imperatul Napoleon cu guvernul și cu puterea sa legislativă, a declarata resbelul de față, și pe de alta a proba, că cauza desastrelor suferite de Francia de la începutul resbelului este iarăși imperatul cu ai săi. Unele ziare precum d. e. „le Journal des Débats,“ apreciindu publicarea acestora inculpă aseminea pe imperatu,ficăndu că prefecții cari au fost întrebați despre opiniunea publi că in privința resbelului, erau prea buni spre a da intr’unu modu franc nisce respunsuri, cari trebueau să displacă; însa, adaogă acestu jiaru, sub frazeologia administrativă adeverul se ivi la lumină și acesta aadevĕru este, că opiniunea provocată in favoarea resbelului era pentru pace. Este adeveratu că poporul francesu a fostu surprinsu și că n’a avuta ț îndestul timpii spre a-și da pe față adeverata sa opiniune, anse nu este mai puținu adeveratu, că dacă prefecții, care formează oarecum opiniunea publică in departamente, ar fi avutu o conduită mai francă, dacă s’ar fi esprimatu intr’unu modu mai puținu equivoc, guvernul imperial s’ar mai fi gănditu mulțu încă pănă a declara resbelul.“ Camera prussiană, după cum anunță o depeșă din Berlin, va fi disolvată fără îndoială. — Asemenea și guvernul din Florența a luat o demisiune pentru disolvarea corpului legiuitoru. Ziarul „Standard“ din Londra, cu data 28 Oct. susține din nou, că există o alianță prusso-rusască, și invită pe fiarele germane, ca să se pronunțe in aceasta chestiune. Acte oficiale. § Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 221. D. E. Zamfirescu, actualul șefu la vama Sălătrucu, in asemenea calitate la punctul Buliga; d-nu G. C. Cămbășescu, in postul de șefu la vama Sălătrucu;d-n> C. Pusnu, in postul de adjutoru la vama Kilia; d-nu G. M.vim, actualele portărei la trib. Suceava, s’a numitun apu de portărei la acel tribunal; d-nu Al. Orescu, actualul membru de ședință la trib. Oltu, m aceași calitate la trib. Argeșu; d-nu G. Protopopescu, actualul membru la trib. Argeșu, jude instructorii la același tribunal; d-nu N.Băjescu, actualul jude instructorii la trib. Argeșu, membru de ședință la trib. Oltu; d-nu loan Ionescu, actualul grefiera la secțiunea a 2-a a trib. Covurluiu, s’a permutatu in aceași calitate la secț.ia acelui trib. —In No. 222. S’a disolvatu consiliul comunei rurale Urechesci, din jud. Gorjiu, și înlocuiții cu o comisiune interimară, s’a disolvatu consiliul comunei, rurale Dolhesci, din jud. Suceava, și s’a inlocuitu cu o comisiune interimară, d-nu Constantin Antonescu, vechiu elevu alu scoalei de agricultură, s’a numitu pe dina de 1 Oct. preparatoru de fisină și chimiă la acea școală.—In No. 225. Drumurile vicinali din’ jud. Vasluiu s’aprobă in totul, astfeliu precum s’a votatu de consiliul generalu alu acelui județu; d-nu G. Costa-Foru este numitu vice-președinte alu consiliului permaninte, alu instrucțiunei in locul d-lui Aaron Florian, eară d-nii Al. Orescu, P. Cernatescu, I. Zalomiti și I. Maxing sunt numiți membri ai acelui consiliu ; s’a numitu și confirmatu, d-nu I. Barbovici, actualul gardforestiern la circumscripțiunea IV, in postul de șefu alu circumscripțiunii I silvice, d-nu Duma Theodoru, elevu absolvinte alu școalei de agricultură și silvicultură de la Gereatrău; in postul de gard-forestier la circumscripțiunea IV silvică, d-nu C. Popescu, s’a numitu in postul de adjutant ala teuroului de constatare ein județul Prahova; d-nu Aehil Zamfirogu a’% numitu in poiatu[ de advocetu alu Statului pe klngS triț>. Vălcea; d-nu Pandeli Zamfirescu, flip dreptn., actualul membru la trib. Iassi, s’a nu-