Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-11-22 / nr. 109

Anul III. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei 6 „ șase luni 7 „ „ trei „ 3"/2. . Districte: Pe 1 anu 16 lei noi „ șase luni 8 „ „ , trei „ 4 „ . Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. IASSI: Duminică 22 Noemvrie 1870. Frosin: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. Și 13 I­A­S­S­I. A îl ii­im­i­uri. Rândul de 35 Ptrre sau locul seu­ 20 bani. Inserțiur­i și Reclame Rî­ndul de 55 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. APARE 3333 30 OUE ORI RE SEPTEMARIA.. G­em­plarul au­de bani. Redacțiunea și Administrațiunea: in localul Tit­o<> r­ tfiei Junimea.­­ ALEA9ARUL SEPTEMAREI. Francia. Pe șase luni 16 franci. No. 109. Stila Stil­u nou Diet. Patronul chiliei. Kosar-1 Apusu sti­lu Stil non T­­i­o­n. || Patronul «Ilie I. Kosar.| Apusul aceh­iu. T soar. soar. T(Wiul. | ■ 9_____________ _______so»­­.. soar. Noemv. ljecem. i­or« m­oare m Aovm. ■ Dec.­ore­m. ore­m. 22 4 Dum­ijeca. I Apostolul Filimon. 7 42 4 17 26 1­8 Joi. Cuviosul Aspie . 7 44 4 15 23 5 Luni. I Par. Amfilohie Episc. Icon. 7 43 4 17 27 9 Vineri. Cucericul Iacov. Persul. 7 45­ 4 151 24 6 Marți. .­ Climent Papa Romei. 7 43 4 16 28 10 Sâmbătă. Cuviosul Stefan cel nou. 7 45­­4 151 25 7 Mercuri. f Mucenita Ecatherina. 7 44 4 161 29 11 Duminică. Mucenicul Paramon. 7 461 4 15| A­V­I­S­U. W .in causa Sériitoarei »Intrarea in biserică “ foae noa­stră a apărutu cu mai na­iul­e. Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului de lass­.“) Constantinopol, 30 Noem. Propunerea unei conferințe s’a primitu de Poartă și chiemarea la arme a Recifelor s’a suspendații. Petersburg, 30 Noem. Propunerea unei conferințe s’a primiti­ aice cu mare mulțumire. Berlin, 30 Noem. Soliile oficiale din Versailles spune că in noaptea de 28 spre 29 Noem­vrie, din forturile Parisului s’au datu multe lovituri de tunuri ușirea fran­­cesilor din mai multe părți a Parisului s’a respinsu și a perdutu inamicul mai multe sute de prisonieri. Armata francesă de la Nord se retrage mai spre Nord. Se­­ zice că ge­neralul Aurelles este rănitu. Lille, 30 Nov. Prusienii au eșitu grabnicu din Amiens, mergéndu spre Paris. Vours, 1 Dec. Prin balonu au sositu din Paris, 30 Nov. Gara, următoarele sciri­­eri au inceputu operațiunile ofensive. Gara de la Choisy s’a atacatu. Astăzii francesii au eșu­u din șapte locuri și au ținutu posițiunile lor. Astă țară acțiunea va continua. Viena­,2 Decemi. Se asigură că Austria Italia și Englitera au acceptatu propunerea de conferență, după declararea, că Russia­deră fără prejudiciu. Berlin, 2 Dec. Corespondența provincială semioficială .zice, că chestia Pontului se a­­propie mai mult de o soluțiune pacifică Pro­­posițiunile guvernamentului relative la discu­­țiunea acestei chestiuni intr’o conferință au găsitu adesiunea Rusiei și a Angliei și după ce și celelalte puteri au declaratu adesiunea lor, conferința se va întruni imediatu la Londra. După toate disposițiunile puterilor se poate accepta fără îndoială unu resultatu pacificu de la conferință. 2 Dec. (Oficialii.) Sciri din Ver­­sailles, 30 Nov.­­ _ Eșiri importante din Es­tor/i ÎVOr­dU PfISului, mai multe Posițiuni perdute s­au reluatu citadela; Amiens a ca­pitulatu. Totț din Tours, 28 Nov. se spune, că garda mo­bilă a bătutu pe prussieni lângă Beaume și i-a respinsu pănă la Montbeliard. — Lăngă Lemans încă a avutu locu unu atacu, cu inceputu favo­­rabilu pentru francezi; unu corpu prusianu a fostu siliții a se retrage lângă Alençon. O altă depeșă oficială din Tours, 28 Nov.­­țice, că la 27 toată doua a fostu mare bătălie intre Villers Bretonneux in direcțiunea spre Saleux. Villers Bretonneux s’a deșertatu d’inaintea forței majore a inamicului. In Boves francezii au fostu bătuți, in Duzary și au ținutu posițiunile. Inami­cul aici a avutu unu număru de 30,000 oameni. La 25 Nov. a avutu locu o luptă săngeroasă lăngă Neuville; prussienii au fostu respinși cu mari perderi. La 27 Nov. prussienii la Gentilles Boves au fostu bătuți de către francesi și respinși cu ba­ionete. Din Brussels, 28 Nov. se depeșeairă, că la Os­tende a sositu o sumă de 50 milioane galbeni in auru, pentru prussieni. O depeșă din 28 Nov. spune, că in acea­­ zi a că­zuta in depărtare de 8 mile de la Christiania, in Danemarca, unu balon din Paris cu 2 pasageri, cu posta și cu­­ țiarele din 25 Nov. și cu nisce porumbi purtători de corespondențe. In Gratz, la 28 Nov. a avut locu unu conflictu săngerosu intre studenți și cetățeni. S’au datu mai multe impușcături, și s’au rănitu mai mulți oameni. La 24 Nov. in dieta Confederațiunii germane D. Anveit Delbrück constată in discursul ce a pronunțcatu, că poporul francesu trebue să fi do­­bănditu convicțiunea, că forțele sale militare, a­­cum după distrugerea armatelor sale, nu mai potu ține contra forțelor germane unite. Incheiarea păcei s’ar fi pututu dară considera ea asigurată, dacă această nenorocită țară vecină n’ar avea unu guvernu, care să prefere a sacrifica puterile nobi­lei națiuni nu o luptă fără nici o perspectivă. Gu­vernele aliate trebue să exprime convicțiunea lor, că pacea intre două popoare vecine va fi cu atăt mai siguru compromisă prin suvenirul ce acestu resbelu va lăsa in Francia, cu căt Francia prin repararea forțelor sale sau prin alianțe se va simți in destul de tare pentru a începe din nou lupta. Prin urmare condițiunile de pace vor trebui a fi in raportu cu mărimea sacrificiilor impuse patriei germane prin resbelul in chestiune făcuta cu vo­ința intregei națiuni francese. Mai ’nainte de toate Germania are trebuință de o frontieră defensivă, grație căreia Germania meridionase să nu mai a­­fle o amenințare in acea posițiune a Franciei, că­reia această țară datorează conquistele sale an­terioare. Discursul exprimă speranța, că Dieta va vota mijloacele necesarii pentru a ajunge la a­­cestu scopu; promite că va presinta parlamentu­lui comunicările relative la tractatul din 1856, precum de a depune in curăndu tractatele ce sunt a se încheia cu Hesa, Baden, Wurtembergul și Bavaria in privința extensiunii Confederațiunii. „Romanul 14 de la 27 Nov. scrie: „Scirile de la câmpul resbelului, de­și nu sunt ăncă aceea ce se asceaptă, adică nu ne comu­nică fapte mari, constată totuși unu lucru. Pru­­sianilor incepe a nu le merge bine! — Scirile di­plomatice sunt de cea mai mare însemnătate. Pa­cea este imposibile, pentru că vedemu lămuririi din discursul prin care se deschisă Dieta Germa­niei, că Prusia nu poate încheia pace fără serioase cesiuni teritoriale și serioase avantagie de totu felul, pentru că imense sunt și sacrificiele de bani și de oameni ce a făcutu; și scopu’i de mare Ger­mania, de imperiu germanicu, nu va putea fi re­­alisatu decăt printr’unu sfărșitu strălucitu al res­­belului. Pe de altă parte Francia nu poate face cesiuni teritoriali, nici da imensele despăgubiri ce i se ceru­ și avantagiele reale ce a parvenitu a dobândi in zilele din urmă, n’o vor apleca la o umilință, când ea n’a voitu să se umilească nici chiar atunci când toți o credeau perdută. Este adevăratu că unele depeși vorbescu despre inter­­venirea Angleterii in favoarea păcii, anse fără cesiuni teritoriali, și regele Prusiei nu poate nici intr’unu felu să se întoarcă de bună voie in Pru­sia fără cesiunele teritoriale promise in Dietă. Să lăsămu dară diplomația să se legene pe pernele-i de pufu și de catifea, și să ne ațintimu toată a­­tențiunea și așteptarea totu asupra luptătorului, incord­ăndu-se pentru a mai putea găsi putere, in atmosfera de focu­ri de sănge in care se sbu­­ciumă.“ Ministeriul de Comerciu din Austria, după cum anunță „Oesterr. Korrespondenz“ a trim­isu una delegata, care să inspecteze, reconstruirea liniei întrerupte din Bucovina și să se pună in conțe­­legere cu organele Asociațiunei, pentru a nu deschide linia pănă când nu va fi bine reconstrui­tă. — „Tagblatt“ observă la aceasta, că „tărdiu «’a desceptatu guvernul austriacu, dar in fine to­tuși s’a desceptatu.“ — In adevĕru, ar fi de do­riții, ca guvernul austriac, să desvolte mai multă seriositate in chestia acestei linii, de care sunt legate nu numai interesele comerciale ale Buco­vinei, dar mai alesu ale României, este constatata, că pănă acuma încă comercial romăn a suferitu mul­­te desavantaje din causa relei construiri a liniei susnumite.­­ Cu această ocasiune nu putem­ trece cu vederea o stare de lucruri foarte impor­tantă, relativă la drumul nostru de ferit. Aceasta este, că in România lipsesce cu deseverșire o di­recțiune specială, care să inspectez și să condu­că afacerile căilor noastre ferate, și astfelu co­mercianții români, in casa de ori-ce incidente, sunt nevoiți a reclama de a dreptul la direcțiu­nea generală din Viena. Noi seimu că și in Un­garia, in această parte integrantă a imperiului austriacu, in acestu statu in stătu­incă esistă chiar la Pesta o direcțiune specială pentru liniile ungare, deosebită de acea generală din Viena. Cu că nu mai multu avemu dar noi și dreptul și necesitatea de a cere inființarea unei direcțiuni speciale pentru țara noastră liberă și nedepen­­dințe ! Buletin­u. Din Tours, 27 Noemy, se spune, că unu decretu al guvernului apărării naționale, ordonă crearea mediată a <ece mari tabere, dintre care trei con­­ținându 250,000 oameni, sunt formate pentru con­­­dițiuni strategice, iar celelalte șapte, fiecare de căte 60,000 oameni, sunt formate pentru facerea instrucțiunii militare.­Trupele francese, după o luptă de donă oare, au luatu cu asaltu posițiu­nile întărite de pe înălțimile Sergis și urmărescu scum pe inamicu. — O bătălie la r­ul Leira este minente și de aceea s’a ordonatu o mișcare de concentrare a trupelor francese. — Proiectul Pru­­sianilor, de a ocoli aripa stăngă a armatei fran­­cese, a fostu impedicatu. Sciri locale. *** (Minist. de Finance) face cunoscutu Prefecturei jud. de Iassi că: Preciul arendării ac­tuale a venitului băuturilor din jud. Iassi este de lei 130,103 car la licitațiune s’a oferitu pentru întreaga țară unu militim șepte sute mii anual. Asupra acestor preciuri se primescu oferte cu 10 la sută in sus pănă luni 23 a curentei. V*** (Baiu.) Anunțămu cu plăcere doami­­­­or și domnișoarelor Iașene, că „Comitetul Reuni­unei femeilor române“ va da înainte de Crăciunu­l două baluri, dintre cari cel ăntăiu va ave locu la 28 Nov. cel al doilea la 12 Decemvre. De­sigura toți se voru grăbi a participa la aceste serate ve­sele și totoodată filantropice, cu atăt mai alesu, că in scurtul carnavalu viitoru, aceste serate vom fi mai puținu numeroase, decât altă dată, când carnavalurile aveau o durată mai lungă. *** (Serată magnetică.) Dilele aceste­a sositu in urba noastră profesorul Ghiidi cu inte­resanta d-sale artă­ magnetică, și va aranja luni, la 23 Nov. prima serată ,in sala hotelului d’Eu­­rope. D. profesoru Guidi posede o mulțime de atestate extrase din aprecierile diferitelor­­ fiare din străinătate, și din aceasta causă atragemu și noi atențiunea publicului Ikșanu asupra sera­telor d-sale, care de­sigura o să’și aibă valoarea lor artistică. *** (O­m­e­t u) După o toamnă îndelungată, senină și călduroasă, in noaptea de 19 spre 20 curentu a inceputu a ninge, durăndu ziua urmă­toare întreagă, și invălindu stradele cu o mare cantitate de omenu, săniile îndată au și inceputu veselul lor cursu. (Poșta.) De cănd a inceputu a merge poșta cu drumul de feru, și mai alesu decăndu trenul a inceputu a pleca și a sosi de două ori

Next