Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-11-22 / nr. 109
Anul III. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei 6 „ șase luni 7 „ „ trei „ 3"/2. . Districte: Pe 1 anu 16 lei noi „ șase luni 8 „ „ , trei „ 4 „ . Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. IASSI: Duminică 22 Noemvrie 1870. Frosin: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. Și 13 IASSI. A îl iiimiuri. Rândul de 35 Ptrre sau locul seu 20 bani. Inserțiuri și Reclame Rîndul de 55 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. APARE 3333 30 OUE ORI RE SEPTEMARIA.. Gemplarul aude bani. Redacțiunea și Administrațiunea: in localul Tito<> r tfiei Junimea. ALEA9ARUL SEPTEMAREI. Francia. Pe șase luni 16 franci. No. 109. Stila Stilu nou Diet. Patronul chiliei. Kosar-1 Apusu stilu Stil non Tion. || Patronul «Ilie I. Kosar.| Apusul acehiu. T soar. soar. T(Wiul. | ■ 9_____________ _______so».. soar. Noemv. ljecem. ior« moare m Aovm. ■ Dec.orem. orem. 22 4 Dumijeca. I Apostolul Filimon. 7 42 4 17 26 18 Joi. Cuviosul Aspie . 7 44 4 15 23 5 Luni. I Par. Amfilohie Episc. Icon. 7 43 4 17 27 9 Vineri. Cucericul Iacov. Persul. 7 45 4 151 24 6 Marți. . Climent Papa Romei. 7 43 4 16 28 10 Sâmbătă. Cuviosul Stefan cel nou. 7 454 151 25 7 Mercuri. f Mucenita Ecatherina. 7 44 4 161 29 11 Duminică. Mucenicul Paramon. 7 461 4 15| AVISU. W .in causa Sériitoarei »Intrarea in biserică “ foae noastră a apărutu cu mai naiule. Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului de lass.“) Constantinopol, 30 Noem. Propunerea unei conferințe s’a primitu de Poartă și chiemarea la arme a Recifelor s’a suspendații. Petersburg, 30 Noem. Propunerea unei conferințe s’a primiti aice cu mare mulțumire. Berlin, 30 Noem. Soliile oficiale din Versailles spune că in noaptea de 28 spre 29 Noemvrie, din forturile Parisului s’au datu multe lovituri de tunuri ușirea francesilor din mai multe părți a Parisului s’a respinsu și a perdutu inamicul mai multe sute de prisonieri. Armata francesă de la Nord se retrage mai spre Nord. Se zice că generalul Aurelles este rănitu. Lille, 30 Nov. Prusienii au eșitu grabnicu din Amiens, mergéndu spre Paris. Vours, 1 Dec. Prin balonu au sositu din Paris, 30 Nov. Gara, următoarele scirieri au inceputu operațiunile ofensive. Gara de la Choisy s’a atacatu. Astăzii francesii au eșuu din șapte locuri și au ținutu posițiunile lor. Astă țară acțiunea va continua. Viena,2 Decemi. Se asigură că Austria Italia și Englitera au acceptatu propunerea de conferență, după declararea, că Russiaderă fără prejudiciu. Berlin, 2 Dec. Corespondența provincială semioficială .zice, că chestia Pontului se apropie mai mult de o soluțiune pacifică Proposițiunile guvernamentului relative la discuțiunea acestei chestiuni intr’o conferință au găsitu adesiunea Rusiei și a Angliei și după ce și celelalte puteri au declaratu adesiunea lor, conferința se va întruni imediatu la Londra. După toate disposițiunile puterilor se poate accepta fără îndoială unu resultatu pacificu de la conferință. 2 Dec. (Oficialii.) Sciri din Versailles, 30 Nov. _ Eșiri importante din Estor/i ÎVOrdU PfISului, mai multe Posițiuni perdute sau reluatu citadela; Amiens a capitulatu. Totț din Tours, 28 Nov. se spune, că garda mobilă a bătutu pe prussieni lângă Beaume și i-a respinsu pănă la Montbeliard. — Lăngă Lemans încă a avutu locu unu atacu, cu inceputu favorabilu pentru francezi; unu corpu prusianu a fostu siliții a se retrage lângă Alençon. O altă depeșă oficială din Tours, 28 Nov.țice, că la 27 toată doua a fostu mare bătălie intre Villers Bretonneux in direcțiunea spre Saleux. Villers Bretonneux s’a deșertatu d’inaintea forței majore a inamicului. In Boves francezii au fostu bătuți, in Duzary și au ținutu posițiunile. Inamicul aici a avutu unu număru de 30,000 oameni. La 25 Nov. a avutu locu o luptă săngeroasă lăngă Neuville; prussienii au fostu respinși cu mari perderi. La 27 Nov. prussienii la Gentilles Boves au fostu bătuți de către francesi și respinși cu baionete. Din Brussels, 28 Nov. se depeșeairă, că la Ostende a sositu o sumă de 50 milioane galbeni in auru, pentru prussieni. O depeșă din 28 Nov. spune, că in acea zi a căzuta in depărtare de 8 mile de la Christiania, in Danemarca, unu balon din Paris cu 2 pasageri, cu posta și cu țiarele din 25 Nov. și cu nisce porumbi purtători de corespondențe. In Gratz, la 28 Nov. a avut locu unu conflictu săngerosu intre studenți și cetățeni. S’au datu mai multe impușcături, și s’au rănitu mai mulți oameni. La 24 Nov. in dieta Confederațiunii germane D. Anveit Delbrück constată in discursul ce a pronunțcatu, că poporul francesu trebue să fi dobănditu convicțiunea, că forțele sale militare, acum după distrugerea armatelor sale, nu mai potu ține contra forțelor germane unite. Incheiarea păcei s’ar fi pututu dară considera ea asigurată, dacă această nenorocită țară vecină n’ar avea unu guvernu, care să prefere a sacrifica puterile nobilei națiuni nu o luptă fără nici o perspectivă. Guvernele aliate trebue să exprime convicțiunea lor, că pacea intre două popoare vecine va fi cu atăt mai siguru compromisă prin suvenirul ce acestu resbelu va lăsa in Francia, cu căt Francia prin repararea forțelor sale sau prin alianțe se va simți in destul de tare pentru a începe din nou lupta. Prin urmare condițiunile de pace vor trebui a fi in raportu cu mărimea sacrificiilor impuse patriei germane prin resbelul in chestiune făcuta cu voința intregei națiuni francese. Mai ’nainte de toate Germania are trebuință de o frontieră defensivă, grație căreia Germania meridionase să nu mai afle o amenințare in acea posițiune a Franciei, căreia această țară datorează conquistele sale anterioare. Discursul exprimă speranța, că Dieta va vota mijloacele necesarii pentru a ajunge la acestu scopu; promite că va presinta parlamentului comunicările relative la tractatul din 1856, precum de a depune in curăndu tractatele ce sunt a se încheia cu Hesa, Baden, Wurtembergul și Bavaria in privința extensiunii Confederațiunii. „Romanul 14 de la 27 Nov. scrie: „Scirile de la câmpul resbelului, deși nu sunt ăncă aceea ce se asceaptă, adică nu ne comunică fapte mari, constată totuși unu lucru. Prusianilor incepe a nu le merge bine! — Scirile diplomatice sunt de cea mai mare însemnătate. Pacea este imposibile, pentru că vedemu lămuririi din discursul prin care se deschisă Dieta Germaniei, că Prusia nu poate încheia pace fără serioase cesiuni teritoriale și serioase avantagie de totu felul, pentru că imense sunt și sacrificiele de bani și de oameni ce a făcutu; și scopu’i de mare Germania, de imperiu germanicu, nu va putea fi realisatu decăt printr’unu sfărșitu strălucitu al resbelului. Pe de altă parte Francia nu poate face cesiuni teritoriali, nici da imensele despăgubiri ce i se ceru și avantagiele reale ce a parvenitu a dobândi in zilele din urmă, n’o vor apleca la o umilință, când ea n’a voitu să se umilească nici chiar atunci când toți o credeau perdută. Este adevăratu că unele depeși vorbescu despre intervenirea Angleterii in favoarea păcii, anse fără cesiuni teritoriali, și regele Prusiei nu poate nici intr’unu felu să se întoarcă de bună voie in Prusia fără cesiunele teritoriale promise in Dietă. Să lăsămu dară diplomația să se legene pe pernele-i de pufu și de catifea, și să ne ațintimu toată atențiunea și așteptarea totu asupra luptătorului, incordăndu-se pentru a mai putea găsi putere, in atmosfera de focuri de sănge in care se sbuciumă.“ Ministeriul de Comerciu din Austria, după cum anunță „Oesterr. Korrespondenz“ a trimisu una delegata, care să inspecteze, reconstruirea liniei întrerupte din Bucovina și să se pună in conțelegere cu organele Asociațiunei, pentru a nu deschide linia pănă când nu va fi bine reconstruită. — „Tagblatt“ observă la aceasta, că „tărdiu «’a desceptatu guvernul austriacu, dar in fine totuși s’a desceptatu.“ — In adevĕru, ar fi de doriții, ca guvernul austriac, să desvolte mai multă seriositate in chestia acestei linii, de care sunt legate nu numai interesele comerciale ale Bucovinei, dar mai alesu ale României, este constatata, că pănă acuma încă comercial romăn a suferitu multe desavantaje din causa relei construiri a liniei susnumite. Cu această ocasiune nu putem trece cu vederea o stare de lucruri foarte importantă, relativă la drumul nostru de ferit. Aceasta este, că in România lipsesce cu deseverșire o direcțiune specială, care să inspectez și să conducă afacerile căilor noastre ferate, și astfelu comercianții români, in casa de ori-ce incidente, sunt nevoiți a reclama de a dreptul la direcțiunea generală din Viena. Noi seimu că și in Ungaria, in această parte integrantă a imperiului austriacu, in acestu statu in stătuincă esistă chiar la Pesta o direcțiune specială pentru liniile ungare, deosebită de acea generală din Viena. Cu că nu mai multu avemu dar noi și dreptul și necesitatea de a cere inființarea unei direcțiuni speciale pentru țara noastră liberă și nedependințe ! Buletinu. Din Tours, 27 Noemy, se spune, că unu decretu al guvernului apărării naționale, ordonă crearea mediată a <ece mari tabere, dintre care trei conținându 250,000 oameni, sunt formate pentru condițiuni strategice, iar celelalte șapte, fiecare de căte 60,000 oameni, sunt formate pentru facerea instrucțiunii militare.Trupele francese, după o luptă de donă oare, au luatu cu asaltu posițiunile întărite de pe înălțimile Sergis și urmărescu scum pe inamicu. — O bătălie la rul Leira este minente și de aceea s’a ordonatu o mișcare de concentrare a trupelor francese. — Proiectul Prusianilor, de a ocoli aripa stăngă a armatei francese, a fostu impedicatu. Sciri locale. *** (Minist. de Finance) face cunoscutu Prefecturei jud. de Iassi că: Preciul arendării actuale a venitului băuturilor din jud. Iassi este de lei 130,103 car la licitațiune s’a oferitu pentru întreaga țară unu militim șepte sute mii anual. Asupra acestor preciuri se primescu oferte cu 10 la sută in sus pănă luni 23 a curentei. V*** (Baiu.) Anunțămu cu plăcere doamior și domnișoarelor Iașene, că „Comitetul Reuniunei femeilor române“ va da înainte de Crăciunul două baluri, dintre cari cel ăntăiu va ave locu la 28 Nov. cel al doilea la 12 Decemvre. Desigura toți se voru grăbi a participa la aceste serate vesele și totoodată filantropice, cu atăt mai alesu, că in scurtul carnavalu viitoru, aceste serate vom fi mai puținu numeroase, decât altă dată, când carnavalurile aveau o durată mai lungă. *** (Serată magnetică.) Dilele acestea sositu in urba noastră profesorul Ghiidi cu interesanta d-sale artă magnetică, și va aranja luni, la 23 Nov. prima serată ,in sala hotelului d’Europe. D. profesoru Guidi posede o mulțime de atestate extrase din aprecierile diferitelor fiare din străinătate, și din aceasta causă atragemu și noi atențiunea publicului Ikșanu asupra seratelor d-sale, care desigura o să’și aibă valoarea lor artistică. *** (Omet u) După o toamnă îndelungată, senină și călduroasă, in noaptea de 19 spre 20 curentu a inceputu a ninge, durăndu ziua următoare întreagă, și invălindu stradele cu o mare cantitate de omenu, săniile îndată au și inceputu veselul lor cursu. (Poșta.) De cănd a inceputu a merge poșta cu drumul de feru, și mai alesu decăndu trenul a inceputu a pleca și a sosi de două ori