Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-08-08 / nr. 87
«I ínul IY. IASSI, Duminică 8 Augustu 1871. Prețul abonamentului. 1r 38i. Fe uuu anu 20 lei noi 1 „ șese luni 10 „ „ , trei , 5 . . Districte: Pe 1 toi 24 lei noi „ șese luni 12 „ , trei „ G „ . Austria: Pe șese luni 8 fiorini scurtie. Germtnia: Pe șese luni 18 franci. Francia: Pe șese luni 24 franci. Roșia: Pe șese luni 20 franci. sau 7 ruble hírt«. APARE DE TREI ORI PE PEPTAMANA: DUMINICĂ, MERCURI ȘI VINERI. Redacțiunea și Adminiistrațiunea: in localul Tipografiei Junimea. No. 87. Ant [UNK]neturi. Rândul de 40 litere (Petitu) sau locul seu 20 bani Insertion! și Reclame. Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrai cate nu se primeau. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Esmplarul SO de bani. CA SI E IDARUL SEPTEMIJEI. A laiu“" »■«.. f ■ •MI-' R“:A S«'»— *1.^1 p..r... „I.... AIS: Augusta. Augustu. ............. ore m. oarem. < Augustu. Augustu. ~ ore. m. ore. m- 8 20 Duminici. Al. Emian,?episc. Chizici. 5 9 6 52 12 21 Jos. Muc. Fotie si Anichit. 5 18 6 45 ,1 f* Iunl.. Apost Matia. 5 11 6 50 13 25 Vineri. I Cut. Maxia, martur. 5 19 6 44 11 ii xi*rdl . Mac Larrentie arhid. 5 15 6 491 14 26 Sambat S. Prorocul Mihea. 5 20 6 42 l u________23 Marcuri. Eupun diaconii. C 5 16 6 47 < 15 27 Duminica. (f) Adormire» P>pe la«el. 5 22 6 41 Depeși telegrafice. Paris, 14 Augustu. „Agence Havas“ publică următoare scrisoare din Versailles: Se credem de comunu, că va urma o înțelegere intre diferitele partide ale Adunării naționale in privința spre lmgirei plenipotențelor lui Thiers.—Faima despre demisia ministrului Larcy nu se adiveresce. Se afirmă, că Comitatul Societății internaționale din Londra să fi insciințatu pe fugitivii Comunei aflători in celelalte orașe ale Angliei, că guvernul englezu consideră pe fugitivii Comunei ca fugitivi politici și că nu admite predarea lor.Activitatea tribunalelor militare continuă. Pesta, 14 Augustul „Lloidului“ din Pesta se scrie: La întâlnirea, ce are a urma intre Bismark și Beust se va discuta intre altele și chestia, in ce modu ar fi de intentatu o schimbare a stării politice privilegiate a României, dacă o aseminea posiție se intrebuințaiă mereu spre desprețuirea impună a principiilor dreptului. Gastein, 14. Augustu. Cornitele Beust a avutn o audiență de V/2 oară la Imperatul germanu. Principele Bismark va sosi Mercuri , in 10 c. sara aice, trecéndu prin München. Bean. 14. Augustu. S’au intrunitu aice Admin-.tratijinile tuturoru căilor ferate germane și austro-ungare.H dTnistiL.de comerciu a descinsu in numele Imparalui A Șeiîți țele, și apoi s’a pășitu la desbaterea despre reforme, anume despre o clasificare mai rațională a bunurilor. Benin, 15 Augustu. „Spen. Zig.“ aduce următorul comunicatu oficiosu: Tratările de pace din Francofurt nu progresază in unu modu îmbucurătorii. Plenipotențiarii francezi după cum se vede nu aflăm instrucțiunile lor decăt pretențiuni, cerendu concesiuni peste concesiuni, fără a oferi pentru densele vre-unu echivalentu. Astfeliu nu vomu ajunge nici odată la unu capătu. S’ar fi pututu efectua prea lesne evacuarea departamentelor ocupate in unu terminu ori căt de scurtu, numai dacă ne-ar fi datu Francezii care și care recompensă, anume in privința ameliorării ...șirei Alsaciei. Dar Francesii totu ceru, fără a da, și astfeliu au devenitu tratările in stagnațiune, incăt noi trebue să luămu in considerație cașul, că ele s’ar putea intrerumpe cu totul. Intemplăndu-se aceasta, Germania cu cea mai mare biuis ce va lăsa Francezilor timpii pentru ca să-și vină in fire, și atunci să facă posebile negociațiunile, oferindu recompensații potrivite. Pesta, 15 Augustu. După o scire, anse neautentică, se zice că Cornițele Andrassy ar fi primitu o invitare intimă din partea Principelui Bismark, ca să vină și el la Gastein, unde se va afla pe lângă acești doi și Cornițele Beust. Andrassy să nu fi luatu încă nici o decisiune in această privință. München, 15 Augustu. Principele Bismark a sosit aici la 2 oare 20 min. cu soția și fiica sa aice și au luatu cuartiru in »Otelul la cele 4 anotimpuri.“ Parisy 10 Augustu. Ti»rările relativa la evacuarea imediată a departamentelor ocupate de cătră Germani s’au intreruptu cu deseverșire și tratele oferite de cătră guvernul din Versailles s’au refusatil in Berlin. Ministrul de finance Pouyer-Quartier incepe a plăt T V^ln jumătate de mliardu in Strasbourg cu lBi in metalu, pentru ca sa se evacueze celupta cu forurile ParigfiTui și depp. Oise, Seine-ei^p^si Sgi&giet-Marne. Roma, 16 Augustu. Misterul Casei Regese i se va instala aicea in Octomvrie.—Se cjice, că Regele are de giflat, să numească pe Generalul Menabrea ca arbitru in chestia Alabamei. « Londra, 16 Augustu. Regina va pleca aici de la Osborne la Windsor.—„Times“ scrie, că s’a intamplatu unu căzu de C holeră asiatică in Londra. Viena, 17 Augusta. In toate proviinciile Austriei, in care sunt disolvate dietele, domnesce o agitațiune cumplită de ambe părțile adecă din partea liberală-germană și reacționară-federalistică, pentru a-și asigura succesul la alegeri. „Volksfreund“ descrie „Avemu să ne luptămu pe viață și moarte contra liberalismului, dușmanul neimpacabilu al bisericei catolice, manca revoluției.“ Scrii din intru. Bucuresci, Subcrierile la împrumutul de 78 milioane s’au imparțitu in următoarele: Diferite subscr. priv. fr. 15,350,000 franci 78,000,000 A Solii locale. *** (Hramul Monastirei 86 Va) s’a celebratu Vineri in 6 Augustu se e&tră P. S. S. Arhiereul Scriban, incunjuratu de cleru, asistăndu unu numerosu publica de ambele secse, atăt din Comuna Socolei, cât și din orașu. In timpul serviciului divinu s’a hirotonisitu și unu preutu. După sevărșirea celebrărei unm numerosu publicu a visitatu pe P. S. S. Arhiereul in localul seu de acolo. Musica vocală a lipsitui din causă că elevii sunt in vacanță. ^(Celebrare). Vineri in 6 Augustu a avutu locu deschiderea și sfințirea cișmelei din partea FOILETON. CRONICA SEPTEMANEI. (De la 18 August). Europa intregă a stat cu ochii ațintiți asupra intălnirei celor doi monarhi, Wilhelm și Franz-Iosef, așteptăndu cu nerăbdare resultatile acestei întâlniri petrecute la Ischl. Pe cătu se pare vise, această intălnire n’a avutu nici unor caracteru politicu. Din conversarea amicală^r ®să a Monarhilor se poate prevede o garanții pentru susținerea bunelor relațiuni intre Austria și Germania. Unele ziare nu se indestulescu a vorbi numai despre o alianță Austro-Germană, ci vreau să vaie că asistă o triplă alianță și anume intre Austria, Germania și Russia. Dacă această triplă alianță există in realitate, atunci suntemu in dreptu să ne intrebămu , in prevederea căror eventualități s’a născutu ea ? Prussia, Austria și Germania laolaltă, trei puterii mari in Europa, compunu alianța intre russa germană și cea slavă. Ne putându afirma cu siguranță nimica, făcăndu-ne numai datoria de simpli cronicari, totuși ne vine a ne indoi dacă o asemenea alianță este possibilă. Intre acestea de la Paris sosescu unele depeși, cari susținu, că Adunarea națională din Versailles deja ’și ar fi datu votul seu pentru prelungirea autorităței lui Thiers pe timpurile trei ani. Amandamentul lui Ravinel insa, pentru funcționarea guvernului și a Adunărei naționale in permanență la Versailles, a produsu mare si nemulțumire in Paris. Thiers a desvoltatu nu o activitate pentru a proba că acestu amanciuientu este greșitu chiar din punctu de vedere finnciaru, inse majoritatea Adunărei nu vroesce să admită nici o capacitate. — Tribunalul misiunii din Versailles continuă cu multă activitate cercetările sale asupra faptelor insurgenților atristați. Sorii din Russia constată călmpăratul tuturor rușilor a primitu pe gen. Le Fio, cu cea mai mare afabilitate, assigurăndu’l lespre viile sale simpatii pentru Franța, și desmințănd sgomotul despre o alianță intre Russia ii Prussia. In Orientu lucrurile se para că se petrecu intr’unu modu mai puținu liniștitor. Revolta Albanesor nu se poate năbuși de focu, in Bosnia -comitetele secrete de a scăi de sub jugul musulmanu lucrează cu cea mare activitate, Munte Negru ’și numeră lor;Ueie pentru a putea să respundă la apelul ce inreaptă să i se fa —In Grecia, cu toată atitudinea calmă a genului, populațiaLv cu totul agitată..* ‘ nu ne asigură, că Europa n’are să fie bântui uner vßrsuri de sănge. ț A Pentru că vorbimu de chestiunea Orie este locul aci ca să nu producemu ceea ce qi intro corespondență dindată ce <fica această „Agitațiunea ce, părți chiar din iscite. Contra turcesci au co’ tărie, unde agita’ situ’atiune domn secretă se formează și se propagă in Bosnia. Această societate care contează aderenți chiar printre mahometani, ca și printre catolocii și ortodocșii greci? are de scopu de a organisa și prepara revolta in contra Turciei. Pentru prima oară se vede in istoria țarilor supuse dominații turce, cum populațiunile de diverse religii"“ reunescu intr’unu modu fraternei, uitând alegerile religioase care le-au divisatu as ' timpu, și se prepară in contra Turciei, țările ce s’au făcutu să circule, sedi Bosnia s’a formatu unnlor 30 de iejj ~ gali, mai