Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-10-20 / nr. 115
No. 115. ANUL IV. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anii 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ >> trei fiu „ » Districte: Pe unu ani 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ .. trei .. 0 .. .. Austria: Pe șese luni 8 fiorini hârtie. Germania : Pe șese 11 18 Franci. ____un Francia: Pe șese luni 24 franci.IASSI, MERCURI 20 OCTOMVRIE 1871. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMÎNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Aminesuri. Rendul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rendul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA IN LOCALUL VECHIU, CASELE BANCEI. CALENDARUL SEPTEMANEI. . «miwr'i uujBBiBnma»OT»ira;aaaj;<»w-hmiwíkí» .r.^^jvzrxBsamnrr^rrrn STILU STILU I'| PATRONUL DILEI Basar. Apus. STILU STILU miA PATRON TIT D t t pi Răsăr.i Apus. VECHIU. NOU. 1)IUR. I 1 AI KURUL ^IUI. soar. soar. VECHIU. NOU. ^ B 1 DILE I. soar. j soar. j Octomv. Octomvr. Ore.m. Ore.m! Octomvr. Noem. Ore. m. Ore. m. 17 . 29 Duminică. Prorocul Osie. 7 150 21 2 Joi. Cuviosul Ilarion. 1 79 4 55 18 30 Luni. f Luca evanghelistul. 7 2 4 591 22 3 Vineri. Păr. Averchie. episcopu.l 7 11 4 53 19 31 Marți. Prorocul Joil. 7 3 4 581 23 4 Sâmbătă. Apost. Iacob, frat. Domnului. í 7 12 4 62 20 Noem. 1 Mercuri. [ Mucenicul Artemie. __________7 5 4 5‘. 24 5 Duminică. Mucenicul Arefta. 7 144 51 Rusia. Pe șase luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. Exemplarul 50 de bani. Onor. D-nii noștri Abonați, care vor muta domiciliul D-lor la Sf. Dimitrie, sunt invitați, a ne arăta această schimbare, pentru a li se putea trimite foaea regulam la noul domiciliu. "Administrațiunea. Depeși Telegrafice. Sebastopolu, 26 Octomvrie. Prințul Milan a sositu acompaniații de Regentul Blaznavac și de unii adjutantu din suita împărătească aice, pentru a vedea câmpurile de resboiu. Paris. 26 Octomvrie. Prințul Napoleon a plecații la Italia. Mai nainte insă a demisionatu ca membru al consiliului generalii. Propunerea bonapartistului Gavini, care protestează contra prezenței unei escadre și a unui comisaru generalii, s’a respinsu cu 30 contra 20 voturi. — Președintele Republicei a visitatu astăzi tabera de la Villeneuve-L’Etrang, Newcastle, 26 Octomvrie. Mexico a fostu teatrul unei insurecțiuni. La vr’o 400 soldați au surprinsu și au luatu cu forță Citadella, au liberații vr’o 800 de arestați, și s’au fortificații acolo. Soldații credincioși au atacatu apoi Citadella sub comanda generalului Rodia și au luat’o cu asaltu. Capii insurecțiunei s’au măntuitu prin fugă, cătră 250 de insurgenți s’au impușcatu. New York, 26 Octomvrie. Președintele Statelor Unite americane, general Grant, a priimitu o petiție subsemnată de 2500 de femei din Utah, care ceru Polygamia.Se asceaptă aice marele principe al Rusiei, Alexis. Pesta, 26 Octomvrie. Scriea despre primirea demisiunei ministeriului Hohenwart trebue priimită cu precauțiune ; ea incă nu este formal siprobată. Causa intreruperii pacificării sunt mai alesu consiliurile, ce le-a datu împăratului Ministrul-Președinte ungurescu, comitele Andrassy. Berlin, 27 Octomvrie. Reichstagul a primita convenția cu Franța in a treia cetire, fără desbatere. Belgrad, 27 Octomvrie. După o telegramă oficială din Livadia s’a intarsu principele Milan peste Odessa, împăratul Alecsandru s’a intrecutu, asetăndu principelui simpatiile sale. Kragujewitz, 27 Octomvrie. (Ședința Scupcinei). Mai mulți deputați au propusu secularisarea bunurilor mănăstiresci. După o scurtă desbatere a de»m guvernul, de a propune căt de curăndu Scupcinei unu proiectu de lege relativii la aceasta chestie. Pesta, 27 Octomvrie. „Pesti Napló“ comunică, că deputatul din stenga estremă, E. Simonyi, s’a trimisu la Turin, ca să asculte opinunea lui Kossuth in chestia crisei austriace. Paris, 27 Octomvrie. Tribunalul a respinsu apelul lui Rossel. — Comisiunea permanentă a ținuturi o ședință, in care s’a vorbitu despre afacerile din Corsica și despre crisa pecuniară. Paris, 27 Octomvrie. In comisiunea permanentă a declarații Ministrul Remusat, că in momentu nu mai există nici o tratare cu Germania in privința plătirei restului contribuțiunei. Neapole, 28 Octomvrie. Din Sicilia și anume din Palermo, au sositu guvernului scrii neliniscitoare. Populațiunea este foarte tulburată. Se ceru trupe, pentru evitarea unui tumultu, și pentru susținerea ordinei. Fraga, 28 Octomvrie. Alaltăeri au depașit cancelarul imperiala. Beust, împreună cu ceilalți miniștri imperiali demisiimele lor in manile împăratului. Apoi au demisionațu întregul cabinetu Hohenwart. împăratul a priimitu demisiunea cabinetului Hohenwart. Ministeriul imperialii insă pănă astășii incă nu au priimitu nici unu respunsu. Sciri din intru. In 17 c. s’a deschisu Cameriie pentru o sesiune scurtă, in care cu deosebire se va desbate despre afacerea căilor ferate Strousberg, prin unu mesagiu domnescu, din care publicăm următorul resumatu: Măria Sa Domnitorul a deschisu in persoană sesiunea extraordinară, prin mesagiul deschiderei s’au enumeratu Camerei proectele de lege, ce au a se desbate in această sesiune și anume : pentru departamentul de finance, proectu de lege a pensiunelor, reorganisarea curței compturilor administrația domeniilor și pădurilor statului, esploatarea salinelor și a vămilor, prefacerea radicală a administrației financelor, monopolului tutunului, a racșei de timbru, înregistrarea situațiunei generale a stârei financelor și votarea budgetului anului 1872, pentru calea ferată, presentarea tuturor actelor privitoare la calea ferată Strousberg, și regularea intr’un modu difinitiv al departamentului Innstrucțiunei publa departe de interne, proiectul de lege pentru schimbarea sistemului alegerilor comunale și judeciare, pentru numirea Primarilor, pentru numirea pazei Comunei, pentru serviciul penitenciara, organisarea serviciului statistic și pentru modificarea tocmelilor agricole. La justiție modificarea mai multor art. din codul penal și codul procedurei penale în conformitatea art. 24 din Constituțiune, și unu proedu de lege pentru darea in judecată a funcționarilor. Bar’că nu privesce FOILETON. De la Congresul Presei. Congresul ziaristicu credindu că n’aru putea mai bine se’și Inaugureze lucrările sale, decâtu printr’ un vot de eternă recunoscință venerabililor bărbați: reposatul Gheorghi Asachi, DD leaiu Eliadu Rădulescu, și George Barițu, părinții Ziaristicei romăne in celle 3 provincii ale Daciei Traiane, primi in unanimitate, cu cel mai mare entusiasmu, următoarea propunere a D-lui G. Missailu. PROPUNERE. Celu d’ănteiu Romănu care s'a gănditu pentru prima oară, d’a înființa o foaie periodică in limba noastră a fostu d. Racocea C. R. translator in Lemberg, a publicații insă numai prospectul acestui ziar ce avea să iasă pentru intăiași dată romănesce, fără ca planul seu să fi fostu pusu in aplicațiune. La 1822 reposatul acumu Zaharia Carcalechi, cercă pentru a doua oară in Buda o asemenea întreprindere, dară și aceasta căzu. La 1828 C. Roseti, munteanul, publică in Saxonia căteva numere numai ale unui Ziam politicu numit Fama Lipseai. La 1827, venerabilul D. I. Heliad Rădulescu, patriarhul publiciștilor noștri moderni, ceru să voia d’a publica o foaie românească in Bucuresci, insă guvernul d’atunci nu ’i încuviință cererea. Aceasta a descuragiatu pe toți ceilalți bărbați afară de duci, care nu perdură de tot speranța, asceptăndu după Zisa D-lui Cogălniceanu„ toate de la timpu și de la timpu și inprejurari.“ Aceștia au fostu DD. I. H. Rădulescu in Muntenia, G. Assaki, reposatu acumu’intru fericire la Moldova. La 1 Apriliu 1829 D. Heliad publică întăiul numera alu Curierului Romănescu, unul din Ziarele cele mai bune ce amu avutu pănS in Ziua de astăzi, și care după Zisa plină de adeverii a unuia din veteranii actuali ai publicisticei noastre, a exercitatu cea mai mare inmurire asupra opiniunii publice, asupra ideiilor literaturei și chiar gustului Romanilor. Trei luni după Heliade (1 Iuliu 1829) G. Assaki scoate la lumină in Iassi, Albina Romanească, Ziaru veteranu, ce până la 1859 n’a incetatu a apare sub o formă sau alta. „Aceste Ziare, “scrie D. Cogalniceanu„ esite in timpul ocupațiunii rusesci și sub censura impusă pentru aceiași dată pricipatelor prin ocărmuirea provisoriă, fară insă o adevărată revoluția intre Români. Ele le deschideau o lume nouă puindu-i in contactu cu celealte popoare mai civilisate, arătăndu-le faptele, propășirele și mai alesu driturile.“ Un al treile bărbat, pe care recunoscință Românilor n’ar trebui să’l dea uitării nici o dată, este d. G. Barițiu, care la 1838 a fundatu in ciuda enormelor greutăți ce i se opuneau, Gazeta de Transilvania și Foaea pentru minte inima și literatură. Cele mai bune article despre drepturile și interesele Romanilor eșiau și iesit incă in aceste ziare, in care după mărturisirea celor competing (Cogalniceanui Jurnalista Roman), publiciștii cei mai însemnați iși dedese rendez-vouz... „Gazeta de Transilvania a fost apărătorul cel mai înfocat al Principatelor, stimulatorul cel mai neobosit al naționalismului, protivnicul nempăcatu al atacurilor de din afară și al abuzurilor de din intru, care le impedica propășirea. La Gazeta de Transilvania alergau toți publiciștii români, care in patria lor nu găsau organi pentru a-și publica ideile. Gazeta de Transilvania, era pentru Principatele danubiene organul opiniunii publice. Gazeta lui G. Barițiu a făcut mult bine, a oprit mult rău și 'n totu chipul a essercitat o mare inmurire in Iassi și ’n Bucuresci atât asupra guvernelor căt și asupra poporului “. Când vedem, chiar in Zilele noastre, acestu timpu Zisu al toleranței și al libertății, la căte greutăți, sacrificii, pericole și privațiuni este supusă meseria de Ziariștii, căndu scimu că unu Eliade, că unu Asaki, că unu Barițiu au avut a invinge greutăți și mai coverșitore sub întreitul fugii de feru alu presiunii moscovite, austriace și turce, spre a susține căte 25 și 30 de ani risce organe de publicitate, ce devenise, risce adeverate amvoane naționale, nu putemu a nu fi pătrunși de cea mai adăncă recunosciință pentru acești trei inițiatori ai noștri in materia de presă, pentru acești maeștri, ai căror discipoli sunt toți publiciștii noștri de astăzi, tineri sau bătrini. Amu onoarea propune acestui primi congresu al presei romăne, fiica și continuatoarea presei de la 1829 și 1838, că inceputul lucrărilor sale' se'lu facă printr’unu votu de eternă recunosință in memoria reposatului G. Asachi, primul piarista moldovanu , a d-lui I. Eliade Rădulescu, primulu piarista