Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)

1871-10-20 / nr. 115

No. 115. ANUL IV. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anii 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ >> trei fi­u „ » Districte: Pe unu ani 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ .. trei .. 0 .. .. Austria: Pe șese luni 8 fiorini hârtie. Germania : Pe șese 1­1 18 Franci. ____un Francia: Pe șese luni 24 franci.­­IASSI, MERCURI 20 OCTOMVRIE 1871. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂM­ÎNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Amines­uri. Rendul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rendul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. REDACȚI­UNEA ȘI ADMINISTRAȚI­UNEA­ IN LOCALUL VECHIU, CASELE B­ANCEI. CALENDARUL SEPTEMANEI. . «miwr'i uujBBiBnma»OT»ira;aaaj;<»w-hmiwíkí» .r.^^jvzrxBsamnrr^rrrn STILU STILU I'| PATRONUL DILEI Basar. Apus. STILU STILU m­iA PATRON TIT D t t pi Răsăr.i Apus. VECHIU. NOU. 1)IUR. I 1 AI KUR­UL ^IU­I. soar. soar. VECHIU. NOU. ^­­ B 1 DIL­E I. soar. j soar. j Octomv. Octomvr. Ore.m. Ore.m! Octomvr. Noem­. Ore. m. Ore. m. 17 . 29 Duminică. Prorocu­l Osie. 7 1­5­0 21 2 Joi. Cuviosul Ilarion. 1 7­9 4 55 18 30 Luni. f Luca evanghelistul. 7 2 4 591 22 3 Vineri. Păr. Averchie. episcopu.­l 7 11 4 53 19 31 Marți. Prorocul Joil. 7 3 4 581 23 4 Sâmbătă. Apost. Iacob, frat. Domnului. í 7 12 4 62 20 Noem. 1 Mercuri. [ Mucenicul Artemie. __________7 5 4 5‘. 24 5 Duminică. Mucenicul Arefta.­­ 7 14­­4 51 Rusia. Pe șase luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. Exemplarul 50 de bani. Onor. D-nii noștri Abonați, ca­re vor muta domiciliul D-lor la Sf. Dimitrie, sunt invitați, a ne arăta această schimbare, pentru a li se putea trimite foaea regu­lam­ la noul domiciliu. "Administrațiunea. Depeși Telegrafice. Sebastopolu, 26 Octomvrie. Prințul Mi­lan a sositu acompaniații de Regentul Blaz­­navac și de unii adjutantu din suita împă­rătească aice, pentru a vedea câmpurile de resboiu. Paris. 26 Octomvrie. Prințul Napoleon a plecații la Italia. Mai nainte insă a demi­­sionatu ca membru al consiliului generalii. Propunerea bonapartistului Gavini, care pro­testează contra prezenței unei escadre și a unui comisaru generalii, s’a respinsu cu 30 contra 20 voturi. — Președintele Repu­­blicei a visitatu astăz­i tabera de la Ville­­neuve-L’Etrang, Newcastle, 26 Octomvrie. Mexico a fostu teatrul unei insurecțiuni. La vr’o 400 sol­dați au surprinsu și au luatu cu forță Ci­tadella, au liberații vr’o 800 de arestați, și s’au fortificații­­ acolo. Soldații credincioși au atacatu apoi Citadella sub comanda ge­neralului Rodia și au luat’o cu asaltu. Ca­pii insurecțiunei s’au măntuitu prin fugă, cătră 250 de insurgenți s’au impușcatu. New York, 26 Octomvrie. Președintele Sta­telor Unite americane, general Grant, a priimitu o petiție sub­semnată de 2500 de femei din Utah, care ceru Polygamia.­­­Se asceaptă aice marele principe al Rusiei, Alexis. Pesta, 26 Octomvrie. Scriea despre pri­mirea demisiunei ministeriului Hohenwart trebue prii­mită cu precauțiune ; ea incă nu este formal si­probată. Causa intreruperii pa­cificării sunt mai alesu consiliurile, ce le-a datu împăratului Ministrul-Președinte un­­gurescu, com­itele Andrassy. Berlin, 27 Octomvrie. Reichstagul a pri­mita convenția cu Franța in a treia cetire, fără desbatere. Belgrad, 27 Octomvrie. După o telegra­mă oficială din Livadia s’a intarsu princi­pele Milan peste Odessa, împăratul Alec­­sandru s’a intrecutu, asetăndu principelui simpatiile sale. Kragujewitz, 27 Octomvrie. (Ședința Scupcinei). Mai mulți deputați au propusu secularisarea bunurilor mănăstiresci. După o scurtă desbatere a de­»m guvernul, de a propune căt de curăndu Scupcinei unu pro­­iectu de lege relativii la aceasta chestie. Pesta, 27 Octomvrie. „Pesti Napló“ co­munică, că deputatul din stenga estremă, E. Simonyi, s’a trimisu la Turin, ca să asculte opinunea lui Kossuth in chestia crisei aus­­triace. Paris, 27 Octomvrie. Tribunalul a res­pinsu apelul lui Rossel. — Comisiunea per­manentă a ținutu­­ri o ședință, in care s’a vorbitu despre afacerile din Corsica și des­pre crisa pecuniară. Paris, 27 Octomvrie. In comisiunea per­manentă a declarații Ministrul Remusat, că in momentu nu mai există nici o tratare cu Germania in privința plătirei restului con­­tribuțiunei. Neapole, 28 Octomvrie. Din Sicilia și a­­nume din Palermo, au sositu guvernului scrii neliniscitoare. Populațiunea este foarte tulburată. Se ceru trupe, pentru evitarea unui tumultu, și pentru susținerea ordinei. Fraga, 28 Octomvrie. Alaltăeri au de­pașit cancelarul imperiala. Beust, împreună cu ceilalți miniștri imperiali demisiimele lor in manile împăratului. Apoi au demisionaț­u întregul cabinetu Hohenwart. împăratul a priimitu demisiunea cabinetului Hohenwart. Ministeriul imperialii insă pănă astășii incă nu au priimitu nici unu respunsu. Sciri din intru. In 17 c. s’a deschisu Cameriie pentru o sesiune scurtă, in care cu deosebire se va desbate despre afacerea căilor ferate Strous­­berg, prin unu mesagiu domnescu, din care publicăm următorul resumatu: Măria Sa Domnitorul a deschisu in persoană se­siunea extraordinară, prin mesagiul deschiderei s’au enumeratu Camerei proectele de lege, ce au a se desbate in această sesiune și anume : pentru depar­tamentul de finance, proectu de lege a pensiunelor, reorganisarea curței compturilor administrația domeni­ilor și pădurilor statului, esploatarea salinelor și a vămilor, prefacerea radicală a administrației fi­­nancelor, monopolului tutunului, a racșei de timbru, înregistrarea situațiunei generale a stârei finan­­celor și votarea budgetului anului 1872, pentru calea ferată, presentarea tuturor actelor privitoare la calea ferată Strousberg, și regularea intr’un modu difinitiv al departamentului Innstrucțiunei publ­­a departe de interne, proiectul de lege pentru schimbarea sis­temului alegerilor comunale și judeciare, pentru nu­mirea Primarilor, pentru numirea pazei Comunei, pentru serviciul penitenciara, organisarea serviciului statistic și pentru modificarea tocmelilor agricole. La justiție modificarea mai multor art. din codul pe­nal și codul procedurei penale în conformitatea art. 24 din Constitu­țiune, și unu proed­u de lege pentru darea in judecată a funcționarilor. Bar’că nu privesce FOILETON. De la Congresul Presei. Congresul ziaristicu cred­indu că n’aru putea mai bine se’și Inaugureze lucrările sale, decâtu printr’ un vot de eternă recunoscință venerabililor bărbați: reposatul Gheorghi Asachi, DD leaiu Eliadu Rădu­­lescu, și George Barițu, părinții Ziaristicei romăne in celle 3 provincii ale Daciei Traiane, primi in una­nimitate, cu cel mai mare entusiasmu, următoarea propunere a D-lui G. Missailu. PROPUNERE. Celu d’ănteiu Romănu care s'a gănditu pentru pri­ma oară, d’a înființa o foaie periodică in limba noa­stră a fostu d. Racocea C. R. translator in Lemberg, a publicații insă numai prospectul acestui ziar ce a­­vea să iasă pentru intăiași dată romănesce, fără ca planul seu să fi fostu pusu in aplicațiune. La 1822 reposatul acumu Zaharia Carcalechi, cer­că pentru a doua oară in Buda o asemenea între­prindere, dară și aceasta căzu. La 1828 C. Roseti, munteanul, publică in Saxo­nia căte­va numere numai ale unui Ziam politicu numit Fama Lipseai. La 1827, venerabilul D. I. Heliad Rădulescu, pa­­triarh­ul publiciștilor noștri moderni, ceru să voia d’a publica o foaie românească in Bucuresci, insă gu­vernul d’atunci nu ’i încuviință cererea. Aceasta a descuragiatu pe toți ceilalți bărbați afară de duci, ca­re nu perdură de tot speranța, asceptăndu după Zisa D-lui Cogălniceanu„ toate de la timpu și de la timpu și inprejurari.“ Aceștia au fostu DD. I. H. Rădulescu in Muntenia, G. Assaki, reposatu acumu’intru fericire la Moldova. La 1 Apriliu 1829 D. Heliad publică întăiul nu­mera alu Curierului Romănescu, unul din Ziarele cele mai bune ce amu avu­tu pănS in Ziua de astă­­zi, și care după Zisa plină de adeverii a unuia din veteranii actuali ai publicisticei noastre, a exercitatu cea mai mare inm­urire asupra opiniunii publice, asu­pra ideiilor literaturei și chiar gustului Romanilor. Trei luni după Heliade (1 Iuliu 1829)­ G. Assaki scoate la lumină in Iassi, Albina Romanească, Ziaru veteranu, ce până la 1859 n’a incetatu a apare sub o formă sau alta. „Aceste Ziare, “scrie D. Cogalniceanu„ esite in tim­pul ocupațiunii rusesci și sub censura impusă pen­tru aceiași dată pricipatelor prin ocărmuirea proviso­­riă, fară insă o adevărată revoluția intre Români. Ele le deschidea­u o lume nouă puindu-i in contactu cu cele­alte popoare mai civilisate, arătăndu-le fap­tele, propășirele și mai alesu driturile.“ Un al treile bărbat, pe care recunoscință Româ­nilor n’ar trebui să’l dea uitării nici o dată, este d. G. Barițiu, care la 1838 a fund­a­tu in ciuda enorme­lor greutăți ce­­ i se opuneau, Gazeta de Transilva­nia și Foaea pentru minte inima și literatură. Ce­le mai bune article despre drepturile și interesele Romanilor eșiau și iesit incă in aceste ziare, in ca­re după mărturisirea celor competing (Cogalniceanui Jurnalista Roman), publiciștii cei mai însemnați iși dedese rendez-vouz... „Gazeta de Transilvania a fost apărătorul cel mai înfocat al Principatelor, stimulatorul cel mai neobosit al naționalismului, protivnicul nem­păcatu al atacuri­lor de din af­ară și al abuzurilor de din intru, care le impedica propășirea. La Gazeta de Transilvania alergau toți publiciștii români, care in patria lor nu găsau organi pentru a-și publica ideile. Gazeta de Transilvania, era pentru Principatele danubiene or­ganul opiniunii publice. Gazeta lui G. Barițiu a făcut mult bine, a oprit mult rău și 'n totu chipul a essercitat o mare inm­urire in Iassi și ’n Bucuresci atât asupra guvernelor căt și asupra poporului “. Când vedem, chiar in Zilele noastre, acestu timpu Zisu al toleranței și al libertății, la căte greutăți, sacrificii, pericole și privațiuni este supusă meseria de Ziariștii, căndu scimu că unu Eliade, că unu A­­saki, că unu Barițiu au avut a invinge greutăți și mai coverșitore sub întreitul fugii de feru alu pre­siunii moscovite, austriace și turce, spre a susține că­te 25 și 30 de ani r­isce organe de publicitate, ce devenise, risce adeverate amvoane naționale, nu pu­­temu a nu fi pătrunși de cea mai adăncă recunoscii­­nță pentru acești trei inițiatori ai noștri in materia de presă, pentru acești maeștri, ai căror discipoli sunt toți publiciștii noștri de astă­zi, tineri sau bătrini. Amu onoare­­a propune acestui primi­ congresu al presei romăne, fiica și continuatoarea presei de la 1829 și 1838, că inceputul lucrărilor sale' se'lu facă printr’unu votu de eternă recunos­­ință in me­moria reposatului G. Asachi, primul piarista m­oldo­­vanu , a d-lui I. Eliade Rădulescu, primulu piarista

Next