Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-01-26 / nr. 9
resei din Doljiu de 13 luni, despre revisorii numiți, însă care nu-și făcu datoria lor. Se urmează ca și cu toate interpelările. D. N. Ionescu interpelează pe d. ministru Tell, in privința ilegalității in destituirea profesorilor ce sunt și deputați, și întreabă pe d. ministru de ce se contrazice cu circularile sale. Pentru ce d. ministru nu a aplicatu circularea sa și asupra colegului seu de la esterne și justiția?! De ce numai la Iassi?! d. ministru Tell respunde, că d. Ionescu au vorbitu cu totul altceva decăt de circulara din Septembre. Aceasta cestiune au mai fostu de 2 ori in cameră, cum de-a mai admisu biroul ca se mai vină și a treia oară!? Cestiunea aceasta odată resolvată, nu sau mai admisu, ca profesorii se lipsească de la posturile lor. Se vorbesce pentru și contra închideri de discuțiune in astfel de materiă apoi se trece la ordinea filei.—D. Leon Eraclideea curentul in discuțiunea generală asupra proectului de lege pentru timbru și înregistrare, combate impositul timbrului și aduce exemplul resultatului rău din Moldova dicăndu, că acestu inpositu lovesee in toate capitalurile atăt indigene căt și străine. Roagă pe cameră, se nuea in considerare această lege, fiindu că este foarte impovozitoare și loveste in clasa agricolă. Ne mai fiindu d-nii deputați iu numeru ședința se ridică la 4 oare și */2. Sumarul ședinței de la 18 ian. a. c. La 1 oară după amenzi fiind numerul deputaților complecaa sub președința d. Dinu. Ghica se deschide ședința Camerei. Se discuta proectul de lege pentru timbru și facsă. D. G. Ventura susține proiectul demonstrăndn avantajele lui. D. A. Stolojan din parte-i susține neavantajele acestui proectu și conchide, că mergemu la ruină prin aplicarea acestui proedtu. D. V. Boerescu este pentru proectu, ZL pentru că, dacă astăzi statul are unu budgetu atăt de mare, aceasta este o probă despre mărirea averei naționale prin urmare are de unde scoate acești bani, ce compunu budgetul. După ce d. Valeanu se exprimă contra acestui proecturice ca să se găsească alte mijloace pentru acoperirea cheltueliloru. D. C. Boliacu crede că este justu acestu impositu. D. N. Ionescu, combate pe d. Boerescu și cei alți susțiitor a proectului, și roagă Camera se numea in considerare acestu proiect«. D. M. Iepureanu, combate pe d. Valeanu și Ionescu și este pentru acestu impositu. Se cere închiderea discuțiunei, se priimesce—apoi se pune la votu luarea in considerare a proiectului, votanți 72 majoritate, abs. 37, bile albe pentru 52 bile negre contar 20. Descomplectăndu-se Adunarea ședința se ridică semănăndu pentru a doua zi discuția pe articole. fie, cănd trebue să se facă denunțarea. — „Journal des Debats“ crede inse că pentru cabinetul de Londra data de 4 Fevruarie nu e unu termin fatal. Denunțarea va avea efectele sale in tot cașul, unu anu după ce se va declara, ori la care timpu. Și un adever unu curieru a plecatu din Londra cu instrucțiuni in înțelesul acesta, pe care ambasadorul Angliei a comunicații d-lui Pouyer-Quertier, ministru de finanțe, și acesta Adunărei naționale. Adoptarea proiectului de denunțare a tratatelor e probabilă. In scrisoarea publicată de contele de Chambord, cu data din 25 ianuarie, el declară din nou că nu va abdica niciodată, și că fiindu rege legitim, nu va consimți a deveni rege a revoluțiunii. Această scrisoare se poate considera ca unu respunsu direcții vitezelor de fusiune. Oricare ar fi opiniunile cuiva asupra contelui de Chambord, nimene nu poate cel puțin se nege că nu e tare și sincer in credințele lui. Ar fi de dorita ca prinții d’Orleans se urmeze esemplul moșului lor, și să arate pe față care este stindardul ce poartă ei, in locu de a lăsa să circuleze pe socoteala lor tot feluri de vitete, care nu face decăt ii disconsideră in ochii tuturor oamenilor onești. SCIRI DIN AFARĂ FRANȚA, Vitetele de fusiune intre cele doue vite a casei Burbonilor, au dispărutu din nou pentru nu sciu a cățea oară. Partizanii acestui espedientu sperează negreșitu, că poate tot repetăndu-le neconteniții vor agjunge a le da realitate. — După cum se asigura, proiectul de a alege unu vice-președinte a republicei nu va fi presentatu Adunărei. Causa este de o parte opunerea d-lui Thiers, de altă parte alte greutăți politice ce s’ar nasce.Deasemenea se pare că propunerea Duchatei pentru inturnarea Adunărei, e, dacă nu părăsită, celu puțin amânată pentru mult timpu. Ultima crrsă de la Versailles, a măritit numerul deputaților contrari acestei propuneri. Mulți din ei se întreabă cu nelinisce ce resultatu ar fi produsu această crisă, dacă Adunarea și guvernul se aflau la Paris. — Raportul comisiunii însărcinate de a examina denunțarea tratatului de comerțu cu Anglia, nefiindu incă presentatu, Adunarea nu se va putea ocupa de această cestiune înainte de 4 Fevrua CURIERUL DE IASST. AUSTRO-UNGARIA Cestiunea gravă a împăcării luptelor de naționalități, este tot dominată de regularea raporturilor intre Galiția și partea cisletiană a Monarchiei Se crede că sub comisiunea numită pentru acestu scopua reușita a combina unu compromisu care va satisface pe amendone părțile interesate. Cu toate aceste înainte de a cunoasce resultatul definitiv, nimene nu se poate pronunța. De la succesul acestor negocieri, atărnă esistența ministeriului Auersperg. Incăt privesc c cestiunea alegerilor directe pentru reichsruth, guvernul a redus deja pretențiunile sale la minimum lor, adecă in singurul casa in care dietele provinciale as refuza de a trimite representanții lor la parlamentul comun. Inse mai înainte ca Polonii se susțină pe ministeriu in alegerile directe, trebue ca cererile lor se fie satisfăcute. Neînțelegerile aceste incepu a îngriji și pe Unguri, și foile oficioase sfătuescu pe Poloni se facă probă de simții politicu, precumu altă au făcutu Ungurii in împrejurări multu mai grela. Resti Napló le amintesce că ei au fostu cuceriți și anescați, și prin urmare n’au aceleași drepturi ca celelalte națiuni austriace. Agitarea spiritului națioal in Croația pare a se mai modera puțini. La Pesta se sperează multu că Croații vor consimți ca o învoire și chiar se crede că mișcarea unionistă, se intăresce și se popularisază. ANGLIA Regina se va inturna la Windsor cătră 20 Favruarie. In 29 Ianuarie s’a ținutu la Birminghem unu melting de alqi etori, in care s’a cetiti o scrisoare a d-lui de Bright, care mulțumesce alegătorilor sei de indulgența lor in timpu de doi ani care ținu boala sa. Elu regretează că nu poate incă asistă la reuniunele publice și la ședințele Parlamentului. Sperează insă că va putea lua parte la diverse lucrări in sesiunea viitoare. ITALIA Mai multe interpelări par a se pregăti in parlamentul italian asupra afectațiunii guvernului francesa reținea la Paris diplomatul care trebue cel represents pe lăngă Victor Emanuil opiniune combate ideea interpelărilor, observăndu că legațiunea franceză e așezată la Roma, și că prin urmare relațiunele internaționale nu sufărit nimic. Pentru a-și agiunge scopurile sale, papa nu refuze nici o alianță. După ce vede că e părăsitu de toate puterile catolice, acumu se încearcă a căuta unu sprijinu in Rusia. Prezența la Roma a marelui d-nn Mihail, e cu deosebire esploatată in această privire. TURCIA. Scriile telegrafice că poartă otomană aru fi inceputu negocieri cu principalii interesați, care scoțind din incureală compania d. de Lesseps, aru fi asiguratu întreținerea și esploatarea regulată a canalului de Suez, se desmințescu acums. Poarta temându-se de orice amesteca in trebile ei din lăuntru, nu poate consimți la o aseminea combinare. Serii Locale. *** (Consiliul Comunal) In ziua de 18, Ianuar a. c. pe la 7 1/2 care sara sau ținut ședința Consiliului Comunal din Urbea noastră, in care sau desbatut următoarele : dănduse lectură samariului ședințelor precedente sau aprobat in unanimitate, apoi D lu Primaria aduce la cunoscința D-lor membri presenți, cum că au priimit nesce adrese de la D. Minisru de Interne cu No. 412 și de D. Ministru de Finance cu No. 495 relative la protestările, ce au făcut comuna contra comisiuneloru de reviste numite de administrațiune și a lucrăriloru loru. Se citescu aceste, apoi se incepe o discuția generală din care resultă că, deoarece comuna față cu aceste lucrări a fost in lege se se supună din nou și detailat D-lui Ministru, toate impregiurările unde se se arate, că Consiliul menține inchierea din 15. Decembre.—D-lu Primar cerănd o decisiune asupra privirei roluriloru vechi pentru care au urmat discuțiune și paritate de voturi in una din ședințele precedinte, insistă pentru aceasta fiindcă se prezintă persoane care voiescu a plăti remășițele aniloru trecuți și nefiind roluri, nu putu plăti bana ari si se opresce pasporturile și așa sunt inpedecați in interesele lor din străinătate. Susținând insă uni din d-ui membri, că aceasta ar fi lucrul perceptorilor, d. primar arată cum că comuna trebue se primească rolurile și se urmărească remășițele pe anii 1870—1871.—S’a pusu in discuțiune budgetul și anume capitlul X pentru deversimentul publicu § I, și subvențiunea teatrului romăn in sumă de 33.500 lei conform contractului.—Consiliul au admisu. — D. raportor arată că la acestu capitlu s’a pusu 8518 remășițe de plata unor reparațiuni. Consiliul asemenea au admisu. La punctul care atinge lucrările publice, raportorele relatează că in anul trecutu a fostu suma de 10,000 lei, insă comisiunea au redusa la 4000 lei fiindcă s’au sporitu numerul gardiștilor și reparația șanțurilor incunjurătoare orașului deocamdata se va suprima remănăndu a se face reparația alocurea. Ear Consilier au decisu a se pune suma de 5,000 lei. S’a pusu pentru pavarea pieții de la Nicolina 1500 lei. — S’a votat pentru reparația edificielor comunale suma de 8000 lei. In privința ridicărei planurilor și a deviselor pentru edificarea unui teatru s’a pusu 6000 lei, dar această lucrare să se facă prin concursu. Dar D-nul Primar susține că dacă pentru anul trecut s’a pusu 6000 lei care ănsă după opinia D-lui raportare nu ar trebui pusă la disposiție pănă ce nu se vor incepe lucrările, s’a primita propunerea de a se trece in budgetu suma de 4.000 pentru începere. — S’au admisu de consiliu suma de 800 lei pentru espropriarea locurilor de la hală care sunt in litigiu și pentru unu altu locu de lăngă hanul Misir. S’au propusu de a se cumpăra locul de pe care s’a daramatu nisce ruine in piața Sf. Vineri, de la statu, unde comuna aru putea redica nisce dughene. — S’au admisu suma de 6000 lei pentru espropriarea unui locu din Păcurari și facerea unei pieță. — D. Primar propune a se efectua o cifră in budgetu pentru edificarea din nou a unei case in paiantu și de vălătuci la bariera Ipsilantu, fiindcă bordeiul ce au fost s’au ruinatu și perceptorele nu are unde șidea. Consiliul au admisu suma de 1500 lei. — Suma de 9000 lei pentru rădicarea planului iconomului al moșiei orașului a fost admisă de cantine“ urmă Iorgu spărietu „Valentine vino de-mi ajută să scoatemu pe Rebeca la acru... biata copilă e atăt de spărietă, nncăt e rece de tot și nici poate vorbi... lasă servitorii să se ocupe de cai!“ Valentin se apropie și ridicăndu pe Rebeca din trăsură, o puse pe oarbă. Luna se ridicase acum pe ceriu și lumina întreaga scenă. Rebeca era palidă ca o moartă, manele și fața ei erau reci, ochii ei erau pe jumătate închiși. Iorgu era un genunchi dinaintea ei, susținănd’o cu brațul dreptu, ei săruta măna și se ruga: „Rebeca... te rogu... nu e nimica... te rogu revino in tine ... nu vezi tu? suntemu cu toții tefiri... Rebeca pentru amorul meu revino in tine... uităte... trăsura e gata îndată... să vezi tu că și cu trei cai avemu să mergemu ca ventul... Rebeca, in numele lui Dumnezeu. Rebeca.“ Și bietul Iorgu incepu a plânge. Rebeca änse deschise ochii și voi să suridă apoi respiră greu și'se cu voace stinsă: — „Iorgule... fii barbatu... te rogu, Iorgule ... dacă mă iubesci---- Eu morii, lorgule___ Froim mi-a datu otravă... eu moru fericită... in brațele tale... fii barbatu... te iubescu lorgule... te iu...“ Încă o resuflare, și sufletul de ângeru a copilei sburase spre ceriu. Iorgu remăsese incremenitu cu cadavrul in brațe. Valentin sta impetritu in picioare. Deodată Scruteanu dădu unu țipetu lungu și ascuțitu și stringăndu cadavrul iubitei sale in brațe căzu la pămentu fără simțire. Valentin nu făcu nici o mirare, ochii sei păreau a fi de sfeclă. Gherghe și veseteul alergară și le trebui toată puterea de a desface brațele lui Iorgu și a lu despărți de cadavrul copilei. „Dumnezeule!“ răcni deodată Valentin și ridică pumnul spre ceriu „Dumnezeule! Ce-ți au făcutu acești copii ?“ In vremea asta se auzi unu galopu de cai, o trăsură descoperită se opri. In ea se găsiau Baruc juvaergiul, Froim Silberberg și unu agentu al poliției. — „Stați locului de sunteți creștini“ strigă vereteul lui Iorgu „și ajutați!“ „Ce este ? Ce este ?“ strigară sărindu din trăsură, ambii evrei și omul poliției. Iorgu se luptă, răcnindu ca unu smintitu cu vezeteul și cu Gheorghe, care abie ilu ținea. Valentin avea incă pumnul ridicatu spre ceriu. Cadavrul Rebecăi era culcatu pe iarbă. Buruch betrănul recunoscu ănteiu pe Iorgu. — „Ce ai făcutu cu copila mea, omule ?“ incepu elu a întreba „nu-ți voescu nici unu rău.. pre legea mea, numai lasă-me s’o vădi, să sciu că voiesce să meargă cu tine. .. te rogu, stăpâne .. . aibi milă de mine“ și se aruncă la picioarele lui Iorgu care nu vedea nici simția nimică, ce chema numai: „Rebeca... Rebeca!“ Valentin trase atunci pe betrăni de o mănă lăngă cadavrul copilei și aruncăndu-lu cu putere, urlă: „Bată-ți fata, moșnege... e moartă otrăvită de spurcata voastră liftă... eată-ți fata, mergi de sărută mănele înghețate in fiorii morții... Unde e mirele și ucigașul să o serute și elu și să-și vadă isprava?“ și recunoscendu pe Froim,ilu Înhață și pe dénsul cu măna de peru și lu aruncă asupra cadavrului. Buruk remăsese josu ingenunchetu impetritu. — „Cine a muritu ? Cine a ucisu ? Froim vorbesce!“ murmură elu. — „Rebeca a muritu in legea lui Izrail“ response acesta tremurăndu convulsivii. — „Cane de trei ori blestematu... Cine ți-a datu ție voe să te atingi de fiica mea ? Ce aveai tu, dacă sângele meu se crescina ? Lupu turbata și sângerosu, sănge ți-a trebuitu?... de sănge mădușitu să mori... și trupul teu să fie aruncații la corbi și la căni !. . . și bătrănul evreu se aruncă cu furie asupra lui Froim cre se tăvălia in oarbă ca mușcatu de unu șerpe. (va urma.) (Conv. Lit.)