Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-02-23 / nr. 21

intempla întocmai precum dice „Trompeta.“ Dar la noi cel puțin prin Iassi unele guri rele pretind, cu mare ifos, că nu este de loc adeverat, cumcă „Noul Curier Român“ ar fi încetat de a mai avea relațiuni cu foasta lui proptea și dacă ’și-a schimbat firma este mai mult pentru ochii lumei.—Ia londonsß resursele „Noului Curier“ sunt in mare parte celea vechi... Nu stim acum, că până la care grad, gurele rele din Iassi au drept in această privință!! *** (Ministrul lucrărilor publice.) Din România anunță prin o depeșă cu data de 21 Fev. a. c. pe onord. Consiliu Comunal, cumcă „Măria Sa Domnitorul Românilor“ sancționând legea căilor ferate de la Prut, feliciteaze Urbea Iassi pentru acest mare avantagiu comunicativ. *** (Representația d-lui Neubourg.) Dată in sata de 21 Fevruarie a. c. in folosul „Reuniunei femeilor române“ și care representație artistica au avut loc in sala „Teatrului Național“ au avut mare succes. Logele și stalurile erau toate ocupate. D-l Neubours era satisfăcător, pre lăugă aceasta, am avut plăcuta ocasiune a auiii pe slima b. d. Irimescu cu voacea sa dulce. D-l „Metz“ au fost viu aclamat in esecutarea pieselor musicale la „piano-forte“. Mulțumim din toată inima arătu-lui „Neubours“, precum și D-lor „Irimescu“ și „Metz“ pentru sacrificiele d-lor. Numai am dori ca de altă dată, „piano-fortele ce se aduc pe scenă se fie mai bine. (Sâmbăta și Dumineca la Iassi). După cum am auzit exprimăndu-se pe un oarecare „voiajor Iassiul, Sâmbăta este foarte liniștit și poartă un vestment de serbătoare, circulația este de tot puțin smințibilă... dar Dumineca prezintă aspectul unui „Iarmaroc.“ *** (Un Epitrop și nepoata sa.) Cilele trecute se vorbea prin Iassi de o intamplare cu totul curioasă. Se șoptea, cum că un „unchiu“ devenit epitrop preste averea însemnată a orfanei sale nepoate, gădelit se vede de farmecul aurului, propuse nepoatei sale, ce de abea era de vr’o opt anișori, că mai bine ar fi sc se omoare, decăt se deviă odată nefericită prin markagiul, ce ar face cu vr’un tâlhar de tener coțicar. Căci zicea unchiul cătră nepoțică: „Te încredințez draga unchiului, cum că toți tinerii din vremea de astăzi sunt niște trădători pe sfară, corupți,... și altele! Vorbele serioase ale unchiului avură efect... nepoțica se intristă foarte mult de tot prospectul ei viitor... și se determină in cele de pe urmă a urma sfatului, ce-’lu dădusă sincerul unchiu. Dar’ cum se mor unchiule dacă nu sciu prin ce mijloc me ași putea se me omor ? respinse nepoțica. Ei ce mai bătaie de cap respinse epitropul. Uită iea frânghia aceasta și cu singuriți voiu inoda 0 colo sus la cuiul de la tavan... apoi te urcă pe acest scăunel și după ce-ți vei fi pus lațul iu găt, inpinge cu piciorul scăunelul și arăta-i tot... eu nu sciu de loc cum se spămțură oamenii!! Arată-mi d-ta...!! (țisă copila și apoi fac tot așa.—Unchiul se suie pe scăunel iși pune lațul in găt și vrea se-i esplice nepoatei sale... nepoata atunci sare deodată și trage răpede scăunelul de sub picioarele scumpului ei Unchiu!—In urmă... copila spariată face sgomot, și vecinii vin de scapă de la moarte pe epitropul nefericit!! Nu se im sunt oare aceste fapte, adeverate sau sunt pure invențiuni! Dacă sunt adeverate... destul de rea, eare dacă sunt basme atunci sunt foarte instructive și geniale! ! *** (La vița de vie). In această cafenea, precum ni se spune, continuă de-a fi jucat stolul cu multă ardoare. Cafeneaua de la „Vița de vie“ este obicinuit deschisă până aproape de țipă.— Se mai vorbesce că in una din zilele trecute, un domn oarecare, chiar de la una din barierele lassilor avend asupra sa veri o noué Napoleoni, venit din tacsa cotitului, au fost atras de oameni special in „stos“ la cafeneaua de la „Vița de vie“, și in cele din urmă tras la chit de specialiștii in „stos.“ Ne prinde mirare de-o atare nesupunere la legile poliienesci a d-lui cafegiu de la „Vița de vie“ *** (Rectificare). In urma plăngerei noastre, ce am adresat in numerul trecut, onorb, stațiuni telegrafo-poștale de Iassi, pentru marea interzicre și neregulata împărțire a „Curierului“ pe la abonații noștrii de prin Districte, venim a face o rectificare in această privință. Nu am înțeles prin neregularitatea de care ne-am plăns, nici de cum, că doară biroul poștal de aici ar fi causa adeverată la toată neregularitatea espeduivei „Curierului“ ci, că împărțirea și neregularitatea aceasta este in mare parte vina, stațiunelor poștale de pri Districte, care permit, inpărțitorilor de acolo de-a nu da cont de foile lor încredințate, incăt mulți din cei, cari au de-a priimi foea nu o primesc, deoarece ni se pare, că d-nii imporțitori fac speculă cu „Curierul“ nefiind bine inspectați. Domnilor advocați Regre și Ciupercescu In prevederea unui proces ce era seam cu societatea de asigurare din Festa „Imperial Fire insurance compagny din Londra“ am angajat pe Domnii advocați Degre și Ciupercescu a pleda înaintea autorităților competente causa mea pentru care serviciu, pe lângă 50 Napoleoni ce le am avansat la facerea alcătuirei, me-am obligat a le mai plăti incă suma de 200. Napoleoni la terminarea in total a procesului. Dovețile după aceasta me-am impacat cu societatea de asigurare acceptănd de astă dată condițiunele ce mi se oferisem cu mult timp înainte și pe care, din unele considerațiuni, am fost silit a le respinge atunce, îndată apoi me-am adresat la sus numiții d-ni advocați rugăndu’i a ’mi inapoi actele ce depusesem inmănele d-lor și a considera convențiunea dintre noi anulată perețănd, se înțelege, cu cei 50 Napoleoni ce le am fost avansat. Căt de mult am fost surprins vise cănd mi se respunse de d-lor că nu vor intra nimic se scie de impacarea mea cu societatea și că pentru a ’mi inapoi actele ce pastrau, trebuia se le numer incă 200 Napoleoni. Ori ce rugăminți, ori ce silinți de a’i convinge despre nedreapta D-lor pretențiune au fost intrucoase așa incăt mi se făcu o somațiune in formă și mi se sequestră in acelaș timp suma ce aveam de luat de la societetea de asigurare. In fața unor asemenea inpregiurări și din causa că nu puteam sta mai mult in Iassi, am apelat la d. advocat Arbore grație intervențiunei căruia, am reușit a îndestula pe desinteresații DD. Degre și Ciupercescu cu 80. Napoleoni numai, din cei 200. ce cereau și care cu 50. ce se dedusem mai înainte fac peste tot 130. Napoleoni și a -mi lua cu chipul acesta actele de care aveam nevoe, scăpănd de sequestru, de somațiune și de d-lor. Și acum că sunt liber, cer voe d-lor Degre și Ciupercescu a le pune câteva intebări de altmintrelea foarte inocente. Este oare legal că desfăcănd convențiunea dintre noi se pereții mai mult de 50 cap, ce le avansasem? Este echitabil și mai cu samă este de demnitatea unui om onest a cere se li se plătească un timp ce nu’l au perdut, o mancă ce n’au făcut’o ? Este moral că văerendinpăcarea ce făcusem cu adversarul meu, d-lar inde se mă secondeze pe aceasta cale, se ’mi ceară din contra plata unei sumi de bani ca un fel de amendă, că nu am inpacat ? Dar cum se poate oare califia acest fapt de un om, care drept punct de purcedere in determinațiunele sale nu are altceva decăt eternele principii de morală? Sub ipoteca cea mai favorabilă de neam pune totuși num putea altcum califica plata celor din urmă 80. Napoleoni decăt o milă otomană căci, cum altfel se poate numi cănd cineva primesce o sumă de bani fără se omerite prin munca sa ? când vise acel cineva inpinge cruismul sau pănă a pretinde ceea ce nu ise cuvine atunci aceasta se numesce.......... Rog pe DD. Degre și Ciupercescu, ca ca mana pe conscință se complectele D-lor locul ce am lasat deschis. Mă opresc aci cu reflecțiunele mele, mărginindu-mă a supune judecăței oricărui om onest faptul de mai sus, ca un nou protest contra egoismului naturii omenesei care impinge sormația noastră ființă pănă a sacrifica regulele nestremutate ale moralei, chiar pentru o miserabilă sumă de bani, și fac in același timp și un serviciu celor ce vor avea procese pentru, a sei ce’i asceaptă cănd iși vor pune in gănd a încredința apararea căușelor lor DD. Degre și Ciupercescu. Raftopulo. s/17 Fevruarie încoace s’a dat publicului voe a vizita locașurile viitoarei esposițiuni cu o plată de intrare de 10 creițari. Iu <iea dintâi s’au presentat 392 de vizitatori, a donați duminică cifra vizitatorilor s’a urcat la 30-12. — Un interogatoriu. Un țigan de pe moșia Cucu județul Râmnicu-Sarat fu prins cu o pușcă de furat și dat pe mâna judelui de instrucțiune. Acesta aducăndu-i înaintea sa il întrebă cu un aer aspru magistratul. — De unde ai furat pușca ? — Domnișorule ferit-o dumnezeu n’am furat nici o pușcă. — Atunci de unde ai pușca care s’a găsit la tine. — Aceasta pușcă, așa se trăesc, am crescute eu in casa mea de pistol mititel. — (Baloane) La Paris s’a făcut și se fac incă încercări serioase pentru aflarea mijlocului de a se putea diregui baloanele in aer, deși resultatele dobândite nu sunt pe deplin satisfăcătoare, totuși, se constată un mare pas făcut cătră deplina isbăndă.—Desigur geniul omenesc va ști se învingă și acesta de pe urma dificultate, și atunci jos frontierele și drumurile de fer, jos arculetele cu tunurile crupp, jos flotele cu naufragiile lor!!—Lumea cu activitea, amorurile, și resboaile sale, de pe pământ se va inalța in aer. — (Un papugiu înșelat) Un locuitor din munte ce nu se scoborise incă de pe plaiurile sale, veni pentru prima oară la Bucuresti.— Acolo el stătea lumii la fiecare pas de frumusețiele ce intălnea.—Ajuns in dreptul Episcopiei el se uita cu admirațiune la turnul nalt a bisericei și la coarele care sburau împrejurul crucei. — Hei! Domnule! ce faci aicea strigă un papogiu la urechea naivului muntean lovindul cu măna pe umăr.—Mă uit și eu la cioarele alea. Dar nu știi Dnota că poliția nu da voe nimănui se numere cioarile de pe turnul bisericilor și ca ala care indrăsnește se facă una ca aia trebue se plătească strai căte un leu de fiecare cioară.—Mă iartă, domnule, n’am știut.—Căte cioare a fost ?— De ce respinsă bietul om înspăimântat de crima ce comisese.—Atunci binevoiește ami număra dece lei folosul. Fără mai multă vorbă omul de la munte scose dece lei și le număna pretinsului polițai, apoi se duse la gazda unde se așteptau clalanți tovarăși a sei și le spuse cu veselie. — Nu știți ncnișorilor cum am inșalat odinioarea pe un dismațat de polițai. Era douăzeci de cioare pe turnul Episcopiei și eu i-am spus că a fost rece și așa scăpai numai streas de zece lei. A văndu a se da la 26 Fevruarie curent un bal la palatul Administrativu in folosul Azilului „Santa Maria;“ toate persoanele binefăcătoare, care n’ar fi primitu bilete de invitație, din scapare de vedere, sau din eroare, sunt rugate a se considera ca invitate. Comitetul Permanent. O VIE la podgoriea Socola in fața șoselei, cu 10 pogoane vie lucrătoare, 13 pogoane grădină, livadă, fănați și ogor cu casă de locuință bucătărie cramă, casă pentru vier și altele, este de ventrare. Doritorii se pot adresa la Redacțiunea acestei foi. (3-4—18) INSERȚIUNI ȘI RECLAME*). Domnule Redactorul Ve rog se publicați in stimata D-voastre faae următoarele șiruri primind cu aceasta ocasiune încredințarea distinsei mele considerațiuni. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autoriu. CURIERUL DE IASSI 3,000 CopaciJÄ.V* VARIETĂȚI. — (Aurora boreala). Aurora boreala din din 23 Ianuarie trecut s’a vezut și in Brussa (Asia mică) și iată ce se scrie de acolo . Duminică apăru pe ceriu o auroră boreală de o strălucire și întindere rară. După o zi caldă cu soare se arătă la orizontul despre nord o lumină de foc, întocmai ca zarea unui incendiu, care creștea destul de repede atăt in intensitate cum și in estensiune. După 10—15 minute aceeași roșață apăru la apus și apoi la răsărit crescând in aceeași măsură, astfel in incăt căteșitrele luminele se împreunară ne mai fiind despărțite decăt prin puternice coloane albe gălbii care se urcau pănă la Zenith. Nu mult înse după aceasta dispărură și coloanele și ceriul se prezintă cuprins ca de flăcări de la răsărit pănă la apus, de la orizont pănă la Zenith. De cănd se ține minte nu s’a vâdut in Asia-mică o auroră boreală de o așa estraordinară intensitate și durată.—Poporul asiatic supus la multe superstițiuni, se afla in acele momente in mare consternațiune credând că, aurora boreală (Fedjri schemali) ar fi inainte-mergătoarea vreunei calamități publice precum : resbelul, holera, ciuma, foametea etc. — Esposițiunea din Viena. De la devemțare, in apropiere de o poștă de la Iassi și 112 oră de la Ungheni doritorii se pot adresa la Redacțiunea acestei foiub-semnatul studiind profesiunea de caretaș, in Viena aduc la cunostința onorabilului public, că intorcăndu-mă acum in Iassi, am deșichis o magasie noue, vis-a-vis de Gafe de Parisasigurând pe onor public că oriși ce trăsură spre reparare mi se va încredința precum și potcovitul cailor sănătoși sau bolnavi se va lecui, incredințăndu vă că sunt demn de asemenea profesiune, având tot odată și trăsuri noi de vene țare. Sigmund Mankowski. (40—3) De inchiriet, ®»e,tament reparat, cu 4 odăi, o bucătărie cu tablă, spălătorie, pivniță etc. Se dau și mobile. A se adresa la portarul Liceului Nou strada Carol. DOUĂ ODĂI CU ANTRETU Și CAMARA, O BUCĂTĂRIE și CARE pentru slugi se dau cu chirie de la 23 Aprilie 1872. (Sf. Gheorghe) A se adresa la portarul LICEULUI NOU strada Carol. (49—3) CORTEX CONDURANGA de la Ecuador (America) recomandat ca remediu specific in contra RACILUI (CANCER) se află la FARMACIA STECA POLARĂ, strada Mare.50-3.