Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-02-25 / nr. 22
ANUL V. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 ,, „ , » *re* >» & » 1) Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ n U"®* *j 6 » » Austria: Pe șese luni 14 fr. Germania : Pe șese luni 18 Franc . Francia: Pe șese luni 24 franci. IASST, VINERI 25 FEBRUARIE 1872. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Anunciuri. Rendul de 35 litere sau locul seb 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rendul de 35 litere sau tonul ser 60 bani. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA IN LOCALUL TIPO-LITOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTEMANEI SIILU STILU tItta PATRONUL DILfIL RăsĂr. Apus. ! STILU ! STILU DI1TA PATRONUT TIT tI RăsĂr. Apus VECHIU. NOU. PIUA. rALKUISUL Piui. soar. soar VECHIU. NOU. PIUA‘ PATRONUL DILEI. soar so ar Tevraar. Martie. Ore. m. Ore. m. Fevruar. Martie. jol Ore. m. Ore. m. 20 3 Duminică. Leonu Episc. Cataniei. 6 31 5 52 24 7 Joi. Afl. Capului Sf. loan. I 6 26 5 57 21 4 Luni. Cuv. Timoftei. 6 30 5 53 25 8 Vineri. Părintele Tarasie. 6 24 5 58 22 5 Marți. Afl. moast. din Eugenia. 6 29 5 651 26 9 Sâmbătă. Păr. Porfiriu. 6 23 5 59 23 6 Mercuri. Păr. Policarpii. 6 28 5 5618 27 10 Duminică. Procopie Decapolit. 1 6 21 6 1 Rusia. Pe șase luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. Exemplarul 30 de bani. Depeși Telegrafice. Paris, 1 Martie. — „Gazeta de France ‘ afirmă, cum că prințul Joinville și ducele de Aumale s’a numitu din nou, in rangurile lor , celu ăntaiu ca vice-admiral, al doilea ca General de divisiune. — Precum se vorbesce, Generalul Ladmirault a demisionat din postul de Guvernator a Parisului. Londra, 1 Martie. —Gladstone explică in Parlamentul de jos: unu june de 18 ani, au amenințat pe regina—in sala trecută, cănd se reintorcea de la Palatul Bukhingam, cu un pistol. —Era pe la 5 y2 oare, regina nu s’a speriatu de locu. — Făptuitorul a fostu in dată prinsu, s’a găsitu asupra lui niște documente, pentru eliberarea și gradarea unor persoane. Granville, dă tot acestea explicări in parlamentul de sus. Londra, 2 Martie.—Atentatorul O’CONNOR, se găseste înaintea curțiii de ASSISE.—Regina, prin o scrisoare cătră Gladstone cu data de 29 Fevruar, arată viile sale mulțumiri, față cu semțemintele manifestate ale populațiunei, in momentele pericolului ce au amenințat’o. Atena, 2 Martie. — Chavalerul de Haimerle fost pănă acumu ambasador austriacu la Atena, pleacă mine spre Viena, ca succesor al seu, a sositu ieri baronul de Pottenburg. Berlin, 2 Martie. — Cancelarul imperiului german a dat astăzi unu prăndiu strălucirii — ambasadorilor din Franța, Austria, Anglia și Rusia. Bruesela, 2 Martie. — Se vorbesce, cum că Contele de Chambord, va părăsi „Breda,“ pentru ca se viă la Amsterdam. Washington, 2 Martie. — In „Toronto“ un ministru din Canadia, au ținutu o cuvintare prin care susținea, cum că Canadienii să se pregătească, pentru scuturarea dependenței engleze. Roma, 2 Martie. — Contra „Oservatorului“ Jurnalul „Opinione“ susține , nu este de loc adevărat, cum că ministrul de Esterne Visconti— Venosta ar insista pe lăngă cele alte puteri, ca se revoace pre toți ambasadorii lor, de pe lăngă papa. Paris, 2 Martie. — Generalul Ladmirault, și-a retras demisiunea, după multe îndemnări ale d-lui Thiers. — Aceasta au causat mare iritare in sinul partidului conservator. New-York, 3 Martie.— (Cable-Telegraf.)— Respunsul republicei americane, in privința „Alabamei“ s’au trimis astăzi la Londra. — Se afirmă, că tonul acestui respuns este de tot pacinic. Paris, 3 Martie. — Ministrul de finanțe al Franției Pouyer-Cuertier, ai provocat mare iritare prin arătările sale in procesul lui „Janvier de la Motte.“ — Bufaure ministrul de Justiție, declară, că Cuertier trebue să se retragă de la minister, sau va demisiona el. Paris, 4 Martie. — Pouyer-Cuertier și-a dat demisia; Thiers nu voesce incă a o primi. No. 22 Soiii din Intru. Estragem din „Gardistul Civic“ notițele următoare : Timpul cel variabil și nestatornic, ne invălue încă, după frigul riguros ce avurăm săptămăna trecută, Dunărea a reinghețat, precum am fost pretins in No. din urmă, și după 2 zile barometrul arătând schimbarea temperaturei, a și început a se muta ghiața, incăt părea că se va desgheța, se vor porni sloiurile ceea ce ne da o zare de speranță, că vom putea scăpa curând de blocul in care ne aflăm, ănse începând ear a sufla cu furia vânturile nordice, a stat pe loc, intărindu-se mai mult. Astă stare a atmosferei, influențată nu puțin și asupra sănătăței oamenilor, mai vertos asupra celor afectați de diferite boale cronice, și mortalitatea se pare a spori in orașul nostru. Incăt pentru situațiunea comerciului, a condițiunei, ce dă viață Galațului, este tot aceeași, criza apasă asupra tuturor!... Liniile căilor ferate Bucuresci-Brăila și Tecuciu-Galațz, întrerupte de troiene, aflăm că ear s’a pus in circulațiune de la 12 Fevruarie. Ghiața de pe Dunărea de sus și in dreptul Galațului pănă la carantină, s’a rupt și apa s’a curățit de sloiuri. ănsă de la carantină in jos pănă la Tulcea, Dunărea este încă înfundată de sloiuri. Intr’o casă despre vale, încălzită prin cărbuni de pământ, astupăndu-se soba in noaptea de Duminică spre Lunea trecută, s’a asfinxiat 3 persoane, găsindu-se a doua<Ț moarte. „Trompeta Carpaților“ ne relatează: „In ședința de Vineri a Camerei s’au petrecut căte-va lucruri extraordinare. S’a votat cu 48 voturi contra 32, desființarea școalelor normale și încredințarea școalelor rurale, preoților comunei. Poate că’și vor aduce aminte dintre lectorii noștrii că acum vr’o trei ani, propunea deputatul Bolliac in Cameră, după interpelarea ce a făcut ministrului instrucțiunei publice de atunci, pentru ce nu se aplică legea instrucțiunii publice, ca, pre acolo pre unde nu sunt învățători, să fie preotul și invețător cu un adaos de onorariu. Avem însă ministrul se ceară închiderea scoalelor normale după o lucrare de cinci ani, care a costat pre tot anul 70000 lei noi, pentru care scoli normali s’au cumpărat casă și chiar in anul acesta, care scoli normali au început să’și dea rodul scoțând mai mulți învățători, cei mai buni, prin scoalele rurali astăzi; a veni ministrul instrucțiunii publice se ceară desființarea acestor școli, și, ca principiu, să se pună preotul in toate părțile învățător și să se găsească și o majoritate in Ca FOILEȘTON. COPII DIN FLORI*) de Leonida Grigoriță. II. (urmare.) Era momentul cel mai periculos din viață... respĂntia lui Ercule... Rubiconul inocenției virginiare ! Și cine oare dintre oameni, luni și fecioare, pot scăpa întregi ? !... Care inimi pe lume sunt așa de torte se treacă fără opinteală aceasta scurtă și Charibdă a naturei ? ! ... Puține foarte puține !— Ș’apoi chiar inimele acelea ce iși fac cu emfas... pe la mijlocul vieți ei... am scăpat! imi rit de toți nebunii, cari se închină amorului!... chiar acelea inimi neprecugetate ajung la betignețe, a doua copilărie. .. și le vecji nebune de amor! !. Perverse ființe, cu perverse simțiri ! de ce se mai încearcă oare, ca se combată un ce, pre care nu sunt capabile a’lu domina ?! ... Și Mari i cum sta așa, cănd ingălbinind, cănd cu aprinși obraji, ducând la locul unde bate inima, măna-i dreaptă tremurăndă... se suspăimănta de descoperirea unui secret, pe care nu’lu cunoascea de loc, că ar fi dormitând in finul ei fraged !— Picioarele de abea o țineau, ochii i se supainginau... și mai mult ca o fruiară cuprinsă *) A vedea No. 20, de vârtejul volburos a unui criveț, cu pași inpleteciți, scăpată spre patul ei, unde alunecă cu un lung suspin. Și ascumzăndu-și fața incretele moi a perinei ... un fiu de lacrimi sbucni din ochii „Măriei“. Pentru ăntăia dată in viață plângea, fără să-și poată da compt prentru ce plânge! Nici odată nu a simțit o jele așa fără de margini, nici odată un dor așa de nespus nu-i a scormonit frageda inimă !! Nevinovată, întocmai ca crinul răsărit și pe care încă nici boarea demineții nu a putut se-’lu sărute, nici fluturii sburdalnici nu au ajuns se-’la farmece prin tainicele lor șoapte de amor... Maria crescută pe încântătoarele țermuri de la Calpe putea ea oare prevedea, cum că odată are se dorească un ce pe lume mai mult decăt <TU dragi de primăvară, flori și fluturi, după care alunga jlujica întreagă ?! Ea nici atâta nu scia... că este femeia !... că are o inimă și că aceasta inimă ascunde in sine și alte doruri, cu totul diferite de ale copilăriei sale !! ... Nu ținu mult acest estaș, ce răsări ca o găcitură pe ceriul frumoasei copile, amse acel mult, puțin al acestor tainice scurgeri de lacrimi, de care nu scia nime numai ea și Dumnezeu... a fost viața intreagă, ce se deschidea inaintea princesei... era am putea ijice albumul viitorului unei inimi adeverate de virgină, album, pe a cărei pagini, cineva ar fi putut ceti ăntăiul și ultimul amor! ! Mulți! poate cea mai mare parte din cetitori vor pofni de ris ! vor merge in cinismul, care este la ordinea Jilei, pănă acolo de-a esclavaa... ăntăiul amor și cel de pe urmă! trei patru vorbe, care cuprind cel mai mare neadevăr ! ! Ei bine ! o sciu , pentru că voi slabe imitațiuni de tot ce-a vrut Dumnezeu se numească om ! o sciu, că pentru voi amorul nu este nici ăntăiu nici de pe urmă... pentru voi există tot atâtea amoruri ... căți ani are viața voastră, ba nu ! voi aveți tot atâtea aluciuări febrile, câte luni, săptămâni,Ție, oare și minute sunt inpletite in un veac omenescu... pe care toate le numiți amoruri ! Dar’ nu trebui se măsurați pe toți oamenii... după cotul vostru !! sunt, a fost și vor fi inimi care iubesc, numai o singură dată... și acea singură dată este totul ce cunosc din viață!! ... O fi trecut vre-o cincisprezece minute, de cănd Maria sta cuprinsă in tot intregul corpului ei de un fiu de simțiri misterioase, ce amenința se inece ființa ei șubredă. .. apoi de-odată păraele lacrimilor începură a seca... povoara ce-i făcea pănă acum pe inimioara plină de dor, dispăru și prințesa, tresărind, intocmai ca coarda unei Violine atinsă de fibrele arcului, se sculă drept in picioare... Aerul îngrijitor nu mai plutea preste palida ei față. Ochii streluceau mai tare. Burjele i subțirele și rumeioare păreau a lui, cu mulțumire. Cu măna dreaptă urcă pe inima-i sbăcnindu