Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)

1872-10-20 / nr. 116

v Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: lassi: Pe un an 20 lei noi. „ șese luni 11 „ „ „ trei luni 6 „ „ Districte: Pe un an 21 lei noi. .. șese luni 13 „ „ „ trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 11 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. Italia :­­ Belgia:­­ Pe șese luni 22 fr. Elveția:­­ Francia: Pe șese luni 26 franci, lassi, Vineri 20 Octomvrie 1872. mm I a § § I. Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipo­ litografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANE 1. Mo. 110.­­MINCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul 60 bani. Epistole neflancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 de bani. " Octomvrie.­­Octomvrie. ’ "~1 ~ Bore. m. Ore. m. Octomvrie. Octomvrie. ^­­Ore. m. Ore. m. 16 27 Duminică. Sf. Mart. Lucean. 6 29 5 59 ]9 31 Joi. Sf. Prof. b­il. I 6 34 5 51 16 28 Luni. Sf. Mart. Longin. 6 30 5 58 20 Nov. 1 Vineri.­­ Sf. M. Mart. Arteniu. 6 36 5 53 17 29 Marți. Sf. Prof. Osie.­­6 31 5 57 21 2 Sâmbătă. 1 Cav. Păr. Florian. 6 38 5 51 Alegerile Comunale. Prin un jurnal al Consiliului de Mi­niștri din 11 a curentei motivat de re­feratul d-lui Ministru de interne relativ la rein­oirea consiliilor comunale, Consi­liul Miniștrilor: „Având in vedere că art. 32 din legea co­munală, hotărind ca alegerile să se facă din 4 in 4 ani, reinoindu-se pe jumătate la doi ani, nu a precisat cum trebue să se ur­meze, cu consiliile cari s’ar disolva in in­tervale; Avend in vedere că in urma interpretării dată acestui cas la 1868 de către minister, centiunea venind in desbaterea Adunării de­putaților la 1871, ședința de la 12 Ianuarie g’a cerut ministerului un proect de lege. Având in vedere că, prin proectul de lege modificător legii comunale și înaintat Ca­merei, acest punct este lămurit. Având in vedere că Adunarea nu s’a pro­nunțat încă asupra proectului sus-zis și că la 5 Noemvrie viitor se împlinește al doile period de 4 ani de la promulgarea legii co­munale, Consiliul, unindu­se cu opiniunea D-lui ministru de interne, hotărăște a se face a­­legerea numai in locul acelor consilii comu­nali cari au împlinit intreg termenul de 4 ani sau 2 ani de la data alegerei lor; eară celelalte înlocuitoare celor disolvate să conti­nuă de a funcționa pană ce se va da hotă­rârea de Adunarea legiuitoare.u­na ori ce chestiune unde e vorba de interpretare, ori ce opinie cu tem­ei tre­bue respectată. Interpretațiunea dată art. 32 de consiliul miniștrilor este însă nu numai o opiniune ci de­sigur acea nud rațională și mai conformă cu spiritul le­gei. Intr’adevĕr prin repetarea alegerilor din patru in patru ani legea au vroit, să țină samă de schimbarea opiniunilor pe căt și a intereselor in comună; ea au vrut ca in tot­de­auna trebiri comunei să fie căutate de oameni ce împărtășesc ideile și dorințele societăței comunale, au vrut ca să fie consiliul comunal o repre­­sentare nu a numerului cetățenilor, ci a spiritului ce predomnește, a intereselor ce se ivesc și se schimbă amăsurat cu tre­cerea timpului. Este aceiași idee care formează și spiritul sistemului electiv a oamenilor, cu osebire numai că se dă mai mare valoare elementului progresiv, pre­scriind legea o reinoire parțială la doi ani pe lângă reinoirea totală la patru ani. Se ințelege acuma de la sine că este indeferentă causa prin care s’a determinat intrarea unui consiliu comunal in viață la cutare epocă—pentru durata acestuia. Ori­cănd ar fi fost ales un consiliu co­munal el are de durat patru ani, și tre­bue să se preschimbe in parte după doi ani. Data alegerei fie­cărui consiliu este deci de importanță și nu data legei co­munale, căci art. 32 nu spune că se vor reinoi consiliile din patru in patru ani de la promulgarea legei, ci numai simplu că se vor re­noi din patru in patru ani; se înțelege de la sine că puntul de pur­­cedere trebue să fie data intrărei in vi­ață a consiliului comunal. Faptul că alegerile cele d’ăntei s’a fă­cut de-odată la toate comunele și că ast­fel ele coincidează cu punerea in apli­care a legei, este cu totul indiferent. El are valoare numai pentru consiliile ce nu au suferit nici o tulburare in existența lor, ce nu au fost disolvate făcându-ssi alegeri din nou. Pentru aceste care da­­toresc intrarea lor in viața unei împre­jurări excepționale nu putem face altă regulă decât acea generală prevăzută de lege, căci pentru ca ceva să formeze o excepțiune la o lege generală, trebue să fie prevăzut de lege însuși ca excepțiune. Cu alte cuvinte excepțiunile, distincțiunile nu sunt permise cănd legea nu se face. Legea însă, adică norma generală este că alegerile să se facă din patru la patru ani, nu de la data promulgării legei, ci de la data alegerei consiliului. Pe lângă aceste argumente juridice, credem că și din alte puncte de vedere măsura luată de minister trebue aprobată. Destul de des suferim de frigurile elec­torale, pentru a nu 1e mai reinoi fără necesitate. Alegerile sunt in genere și la noi in specie mai mult o scoală de co­rupție decât o exercitare de drepturi - un adevăr din cele mai triste—și deci e bine ca această ispită să vină căt se poate de rar asupra poporului. Că guvernul au avut in videre și mo­tive politice la inchierea acelui jurnal, este afară de ori­ce indoeală. Prin a­­ceasta s’au scutit de noue silinți pentru a dobândi in alegeri resultate favorabile și in acele locuri unde are consilii co­munale conform principiilor sale, precum sunt consiliile comunale prevenite in ur­­ma disolvărei celor vechi. Dacă ănsă in tot­de­auna motivele politice ar sta in așa bună armonie cu dreptul și cu inte­resele sociale ca in cașul de iță atunci ar fi rău. Drumul de fer Lemberg Cernăuți-Iași. Monitorul No. 228 publică un comu­nicat prin care respunde „mai multor zi­are“ asupra chestiunei sechestrărei păr­­ței Austria­ce a liniei Lemberg-Iași. Iată comunicatul: „Unele ziare pretind că D. Ministru al lu­crărilor publice, in urma seqhestrărei, din partea guvernului austriac, a drumului de fer Lemberg-Suceava, ar fi declarat consi­liului de administrațiune din Viena că este in toate mulțămit cu mersul lucrurilor și că, deci, mi se unește, la măsurile de sequestra­­re luate de guvernul austriac. Pentru ca publicul să nu remănă­m­ eroa­re asupra unor asemenea zgomote răspăn­­dite fără nici un temei și scrupul, ministe­rul lucrărilor publice face cunoscut că pre­ședintele consiliului de administrație din Vi­ena, precum și acel al comitetului din Bu­curești, informând ministerul de măsurile de separațiune pe viitor a administrației și a exploatării luate din parte de in privința li­niilor române Suceava-Roman-Iași-Botoșani și de proposițiunile de o nouă organisație ce peste curând are a supune ministerului, spre acest sfârșit, D. ministru le-a respins că, luând act de aceste declarațiuni, așteap­tă să vază acele proposițiuni spre a se pro­nunța asupră-le. In­căt privește starea ziselor linii, D. mi­nistru al lucrărilor publice, găsind mai mul­te defectuosități la inspecțiunea ce a făcut de la 21 pănă la 26 ale trecutei luni, le-a notificat comitetului, spre a lua fără întâr­ziere măsuri de îndreptare.“ Că sgomotele ar fi fost răspăndite „fă­ră nici un temei și scrupul“ cum pre­tinde foaea oficială nu este de loc exact. Cel puțin cea ce privește foea noastră care cea d’ăntei a publicat acel „zgomot“ credem că am avut tot dreptul a o face. Amintim numai că pe atunci „trenurile accelerate“ încă circulau pe linia noas­tră și că numai după mult vuet și multe protestări a­le presei, acel abus au dis­părut. Monitorul apoi vorbește că așteap­tă planuri de reorganizare ce au să­ i se propună, de asemene mărturisește că i­n Ministru in inspecția făcută au găsit mai multe abusuri. . . Apoi cănd se consta­tă asemene lucruri, cănd pe de altă par­te vedem că guvernul austriac destitue pe consiliul de administrație tocmai pen­tru abuzurile comise, oare nu destul este a aștepta planuri de reorganizare? Oare nu trebue cel puțin cerute modificări in exploatarea liniilor dacă nu se procede cu măsuri mai energice ? După cum ve­dem însă ameliorațiunea ce se va face pe linia noastră nu este și nu va fi da­torită atât insistenței guvernului nostru căt va fi un palid reflex a ameliorațiu­­nelor impuse companiei de guvernul aus­triac. SCIRI DIN AFARĂ. AUSTRO-UNGARIA. Coresponderitia originala. Viena 23 Octomvrie 1872. (Un ministeriu din gratia oposiției. Depu­­tațiunea regnicolară. De la esposiția univer­sală). Ministerul actual se află intr’o posiție foarte critică, căci n’are nici o partidă pe care s’ar putea rezema. Cu bună samă va intreba fie­care lector cum de nu este sus­­­țin­ut de partida sa, adecă de decembriști, și dacă nu este susținut de nimene, cum de mai este la putere ? Iată cum. Pănă nu de mult decembriștii il țineau pe acest mi­­nisteriu ca pe un copil desmerdat, și ajutați de deputații poloni, cărora ii promiseră mul­țime de concesiuni politice, formau o majo­ritate guvernamentală. In Pesta însă cu ocasiunea delegațiunilor se schimbară lucru­rile, cănd era vorba despre durarea timpu­lui de prezență a militarilor. Decembristul Gisera, care fusese membru in consiliul ad­ministrativ a liniei Lemberg-Cernăuți-Iași, era iritat prin destituirea acestui consiliu de către ministrul Banhans, și împreună cu Herbst, Curanda și ceilalți decembriști pro­fitară de ocasiune și se rădicară in contra ministrului de resbel pentru micșorarea tim­pului de prezență a militarilor. Astfel mi­nisterul, care nu conta pe o posițiune, și com­bătut de ai sei, se afla in posiția cea mai critică. D. ministru-președinte ia atuncea refugiul la mijloace de presiune. El face chestiune de cabinet, dacă nu se va primi chestiunea serviciului militar in sensul gu­vernului; însă nici prin aceasta decembriștii nu se induplică. Atuncea abia vede D. Auer­sperg că fotoliul ministerial se clătină sub ei. Ce se întâmplă? Oposițiunea intreagă impreună cu polonii votează in sensul mi­nisterului, și-l salvează. Este intrebarea ori de a făcut bine federaliștii că au scapat mi­nisterul? Nu. Dar să recugetăm bine. Opo­sițiunea n’a votat pentru minister, ci in fa­vorul intărirei imperiului, căci numai prin lungirea serviciului militar al armatei, poate Austria să impună respect in afară și mai cu samă Germaniei, care nu ia ochii de la Au­stria, considerănd-o in secret ca o presă bună pentru sine. Decembriștii votând in contra acestui serviciu militar, au avut de scop a slăbi armata, a o micșora și a satisface ast­fel dorințelor pangermaniste a lui Bismark și a unei părți a presei de aici. Era deci pericol pentru imperiu. Oposițiunea a recu­noscut aceasta, ea a votat intărirea și sus­ținerea imperiului, și dacă a mântuit prin aceasta și pe ministeriu, nu este vina ei. Cu toate astea ministerul n’are partidă, căci in alte chestiuni nu mai poate conta pe opo­sițiune, și decembriștii i-au intors spatele. Legile confesionale și reforma alegerilor, ce se vor discuta la redeschiderea casei depu­taților și a senatului imperial vor aduce so­­luțiunea acestei crise ministeriale. Atăta este lucru constatat, că decembriștii n’au nici o putere, dacă opoziția va fi unită intre sine.­­ Deputațiunea regnicolară, care are a se ocupa cu ameliorarea stărei administrative și financiare a Croației, s-a constituit de prin Pesta și și-a început lucrările sale. Lucrările la palatul de esposiție progre­sează cu mare rapiditate, căci mare mulțime de lucrători sunt ocupați toată ziua in Pra­ter, chiar Duminica și serbătoarea, și se speră că esteriorul palatului va fi gata in­­nainte de ce va da iarna, iar la interiorul acestui palat se va lucra toată iarna. Chioș­cul vice-regelui de Egipet, și pavilionul Sul­tanului sunt mai ca gata, tot așa și baso­­nurile destinate pentru expunerea de peste. Acuma se lucrează la canalizarea acestui loc, și la luminarea lui cu gaz aeroform. FRANȚIA. GERMANIA. St. Ședința comisiunei permanente din 24 Oct. n’a avut nici o importanță. D. Thiers n’a asistat, și n’a fost de loc vorba des­pre alegerile din 20 Oct. D. Victor Le­­franc, ministru de interne, representa pe guvern. In această ședință a fost eam­și vorba despre ancheta ordonata de guvern, in cestiunea peregrinilor de la Nantes, și D. Victor Lefranc a declarat că ea continuă ăncă — Tot in această ședință D. Grévy, președinte, a comunicat comi­siunei protestul d-lui Maurice Richard, is­călit și de d. Roucher, pentru alungarea prințului Napoleon din Franța. Comisiu­­nea însă s’a declarat incompetentă in cestiune. In 22 Oct., s’a întrunit la Versailles­ un consiliu de miniștri sub­ președința d-lui Thiers. Amiralul Gm­ydon asista la ședință, ceea ce de a înțelege că Alge­ria era ordinul de zi al desbaterilor. „Moniteur“ ediția de vară, crede totuși că consiliul s’a ocupat și de proectele de lege ce guvernul va supune Adunărei na­ționale, indată după intrunirea ei. Se cre­de că disposițiile menite a complecta or­ganizarea armatei vor veni întăi in des­­batere.­n urmă va veni bugetul. Evacuarea departamentelor, ,la Marne“ și „la Haute-Marne“ a început a se e­­fectua acum. Châlons, Saint-Dizier, Reims sunt deja scapate de ocupațiunea străină. Operațiunile se fac fără incident, popu­­lațiunile remăn liniștite, și nu exprimă satisfacerea lor, decăt numai după ple­carea trupelor germane. Proectul format de căți­va deputați mo­narhici de a conferă președința pe via­ță d-lui Thiers, a ridicat din toate părțile obiecți­uni atăt de vii, incăt el se poate considera ca părăsit. Ar fi vorbă ănse de a prelungi pentru patru sau c­nci ani puterile capului actual al guvernului francez. împăratul Germaniei a dat, in 21 Oct. decisiunea sa arbitrara in procesul San­ Juan, supus lui de către Anglia și Sta­­turile­ Unite. El a dat dreptate interpre­tarui ce făceau Americanii tratatului din 1846. Textul judecăței a fost comunicat d lui Boncfort, ministrul Staturilor­ Unite in Berlin. Cam­­erile prusiene s’au întrunit in 22 Oct. Camera înaltă a și constituit indată biuroul seu. Contele Stolberg guverna­tor general a Hanoverului a fost ales președinte cu 84 de voturi din 167 vo­tanți. Camera înaltă a și început indată desbaterea proectului de lege asupra cer­curilor, prin cetirea raportului comiisia- MMMMMMH^MMimMM^MMimiTTTinm Stil Stil mn. PiTHUVrr P­i . v I ! Răsăritul Apusul Stil Stil mOA P­A­T­U 0 TV D­L DI LEI I ®'äsarit"1 Apusul 1 Te eh in. nou. JÍ)I0A­ PATRONUL VILEI. | Soarelui. Soarelui. vechia. nou. VIWA­ P­A­T­R­U­N­U­L­i­ l­i, l. j Soarelui. Soarelui. | 18 30 Mercuri. Sf. Evanghelist Luca. | 6 33 5 55 22 3 Duminică. Sf. Averchie.____________________________6 39 4­50

Next