Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-10-20 / nr. 116
v Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: lassi: Pe un an 20 lei noi. „ șese luni 11 „ „ „ trei luni 6 „ „ Districte: Pe un an 21 lei noi. .. șese luni 13 „ „ „ trei luni 7 „ „ Austria: Pe șese luni 11 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. Italia : Belgia: Pe șese luni 22 fr. Elveția: Francia: Pe șese luni 26 franci, lassi, Vineri 20 Octomvrie 1872. mm I a § § I. Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipo litografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANE 1. Mo. 110.MINCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuni și reclame. Rândul 60 bani. Epistole neflancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 de bani. " Octomvrie.Octomvrie. ’ "~1 ~ Bore. m. Ore. m. Octomvrie. Octomvrie. ^Ore. m. Ore. m. 16 27 Duminică. Sf. Mart. Lucean. 6 29 5 59 ]9 31 Joi. Sf. Prof. bil. I 6 34 5 51 16 28 Luni. Sf. Mart. Longin. 6 30 5 58 20 Nov. 1 Vineri. Sf. M. Mart. Arteniu. 6 36 5 53 17 29 Marți. Sf. Prof. Osie.6 31 5 57 21 2 Sâmbătă. 1 Cav. Păr. Florian. 6 38 5 51 Alegerile Comunale. Prin un jurnal al Consiliului de Miniștri din 11 a curentei motivat de referatul d-lui Ministru de interne relativ la reinoirea consiliilor comunale, Consiliul Miniștrilor: „Având in vedere că art. 32 din legea comunală, hotărind ca alegerile să se facă din 4 in 4 ani, reinoindu-se pe jumătate la doi ani, nu a precisat cum trebue să se urmeze, cu consiliile cari s’ar disolva in intervale; Avend in vedere că in urma interpretării dată acestui cas la 1868 de către minister, centiunea venind in desbaterea Adunării deputaților la 1871, ședința de la 12 Ianuarie g’a cerut ministerului un proect de lege. Având in vedere că, prin proectul de lege modificător legii comunale și înaintat Camerei, acest punct este lămurit. Având in vedere că Adunarea nu s’a pronunțat încă asupra proectului sus-zis și că la 5 Noemvrie viitor se împlinește al doile period de 4 ani de la promulgarea legii comunale, Consiliul, uninduse cu opiniunea D-lui ministru de interne, hotărăște a se face alegerea numai in locul acelor consilii comunali cari au împlinit intreg termenul de 4 ani sau 2 ani de la data alegerei lor; eară celelalte înlocuitoare celor disolvate să continuă de a funcționa pană ce se va da hotărârea de Adunarea legiuitoare.una ori ce chestiune unde e vorba de interpretare, ori ce opinie cu temei trebue respectată. Interpretațiunea dată art. 32 de consiliul miniștrilor este însă nu numai o opiniune ci desigur acea nud rațională și mai conformă cu spiritul legei. Intr’adevĕr prin repetarea alegerilor din patru in patru ani legea au vroit, să țină samă de schimbarea opiniunilor pe căt și a intereselor in comună; ea au vrut ca in totdeauna trebiri comunei să fie căutate de oameni ce împărtășesc ideile și dorințele societăței comunale, au vrut ca să fie consiliul comunal o representare nu a numerului cetățenilor, ci a spiritului ce predomnește, a intereselor ce se ivesc și se schimbă amăsurat cu trecerea timpului. Este aceiași idee care formează și spiritul sistemului electiv a oamenilor, cu osebire numai că se dă mai mare valoare elementului progresiv, prescriind legea o reinoire parțială la doi ani pe lângă reinoirea totală la patru ani. Se ințelege acuma de la sine că este indeferentă causa prin care s’a determinat intrarea unui consiliu comunal in viață la cutare epocă—pentru durata acestuia. Oricănd ar fi fost ales un consiliu comunal el are de durat patru ani, și trebue să se preschimbe in parte după doi ani. Data alegerei fiecărui consiliu este deci de importanță și nu data legei comunale, căci art. 32 nu spune că se vor reinoi consiliile din patru in patru ani de la promulgarea legei, ci numai simplu că se vor renoi din patru in patru ani; se înțelege de la sine că puntul de purcedere trebue să fie data intrărei in viață a consiliului comunal. Faptul că alegerile cele d’ăntei s’a făcut de-odată la toate comunele și că astfel ele coincidează cu punerea in aplicare a legei, este cu totul indiferent. El are valoare numai pentru consiliile ce nu au suferit nici o tulburare in existența lor, ce nu au fost disolvate făcându-ssi alegeri din nou. Pentru aceste care datoresc intrarea lor in viața unei împrejurări excepționale nu putem face altă regulă decât acea generală prevăzută de lege, căci pentru ca ceva să formeze o excepțiune la o lege generală, trebue să fie prevăzut de lege însuși ca excepțiune. Cu alte cuvinte excepțiunile, distincțiunile nu sunt permise cănd legea nu se face. Legea însă, adică norma generală este că alegerile să se facă din patru la patru ani, nu de la data promulgării legei, ci de la data alegerei consiliului. Pe lângă aceste argumente juridice, credem că și din alte puncte de vedere măsura luată de minister trebue aprobată. Destul de des suferim de frigurile electorale, pentru a nu 1e mai reinoi fără necesitate. Alegerile sunt in genere și la noi in specie mai mult o scoală de corupție decât o exercitare de drepturi - un adevăr din cele mai triste—și deci e bine ca această ispită să vină căt se poate de rar asupra poporului. Că guvernul au avut in videre și motive politice la inchierea acelui jurnal, este afară de orice indoeală. Prin aceasta s’au scutit de noue silinți pentru a dobândi in alegeri resultate favorabile și in acele locuri unde are consilii comunale conform principiilor sale, precum sunt consiliile comunale prevenite in urma disolvărei celor vechi. Dacă ănsă in totdeauna motivele politice ar sta in așa bună armonie cu dreptul și cu interesele sociale ca in cașul de iță atunci ar fi rău. Drumul de fer Lemberg Cernăuți-Iași. Monitorul No. 228 publică un comunicat prin care respunde „mai multor ziare“ asupra chestiunei sechestrărei părței Austriace a liniei Lemberg-Iași. Iată comunicatul: „Unele ziare pretind că D. Ministru al lucrărilor publice, in urma seqhestrărei, din partea guvernului austriac, a drumului de fer Lemberg-Suceava, ar fi declarat consiliului de administrațiune din Viena că este in toate mulțămit cu mersul lucrurilor și că, deci, mi se unește, la măsurile de sequestrare luate de guvernul austriac. Pentru ca publicul să nu remănăm eroare asupra unor asemenea zgomote răspăndite fără nici un temei și scrupul, ministerul lucrărilor publice face cunoscut că președintele consiliului de administrație din Viena, precum și acel al comitetului din București, informând ministerul de măsurile de separațiune pe viitor a administrației și a exploatării luate din parte de in privința liniilor române Suceava-Roman-Iași-Botoșani și de proposițiunile de o nouă organisație ce peste curând are a supune ministerului, spre acest sfârșit, D. ministru le-a respins că, luând act de aceste declarațiuni, așteaptă să vază acele proposițiuni spre a se pronunța asupră-le. Incăt privește starea ziselor linii, D. ministru al lucrărilor publice, găsind mai multe defectuosități la inspecțiunea ce a făcut de la 21 pănă la 26 ale trecutei luni, le-a notificat comitetului, spre a lua fără întârziere măsuri de îndreptare.“ Că sgomotele ar fi fost răspăndite „fără nici un temei și scrupul“ cum pretinde foaea oficială nu este de loc exact. Cel puțin cea ce privește foea noastră care cea d’ăntei a publicat acel „zgomot“ credem că am avut tot dreptul a o face. Amintim numai că pe atunci „trenurile accelerate“ încă circulau pe linia noastră și că numai după mult vuet și multe protestări ale presei, acel abus au dispărut. Monitorul apoi vorbește că așteaptă planuri de reorganizare ce au să i se propună, de asemene mărturisește că in Ministru in inspecția făcută au găsit mai multe abusuri. . . Apoi cănd se constată asemene lucruri, cănd pe de altă parte vedem că guvernul austriac destitue pe consiliul de administrație tocmai pentru abuzurile comise, oare nu destul este a aștepta planuri de reorganizare? Oare nu trebue cel puțin cerute modificări in exploatarea liniilor dacă nu se procede cu măsuri mai energice ? După cum vedem însă ameliorațiunea ce se va face pe linia noastră nu este și nu va fi datorită atât insistenței guvernului nostru căt va fi un palid reflex a ameliorațiunelor impuse companiei de guvernul austriac. SCIRI DIN AFARĂ. AUSTRO-UNGARIA. Coresponderitia originala. Viena 23 Octomvrie 1872. (Un ministeriu din gratia oposiției. Deputațiunea regnicolară. De la esposiția universală). Ministerul actual se află intr’o posiție foarte critică, căci n’are nici o partidă pe care s’ar putea rezema. Cu bună samă va intreba fiecare lector cum de nu este susținut de partida sa, adecă de decembriști, și dacă nu este susținut de nimene, cum de mai este la putere ? Iată cum. Pănă nu de mult decembriștii il țineau pe acest ministeriu ca pe un copil desmerdat, și ajutați de deputații poloni, cărora ii promiseră mulțime de concesiuni politice, formau o majoritate guvernamentală. In Pesta însă cu ocasiunea delegațiunilor se schimbară lucrurile, cănd era vorba despre durarea timpului de prezență a militarilor. Decembristul Gisera, care fusese membru in consiliul administrativ a liniei Lemberg-Cernăuți-Iași, era iritat prin destituirea acestui consiliu de către ministrul Banhans, și împreună cu Herbst, Curanda și ceilalți decembriști profitară de ocasiune și se rădicară in contra ministrului de resbel pentru micșorarea timpului de prezență a militarilor. Astfel ministerul, care nu conta pe o posițiune, și combătut de ai sei, se afla in posiția cea mai critică. D. ministru-președinte ia atuncea refugiul la mijloace de presiune. El face chestiune de cabinet, dacă nu se va primi chestiunea serviciului militar in sensul guvernului; însă nici prin aceasta decembriștii nu se induplică. Atuncea abia vede D. Auersperg că fotoliul ministerial se clătină sub ei. Ce se întâmplă? Oposițiunea intreagă impreună cu polonii votează in sensul ministerului, și-l salvează. Este intrebarea ori de a făcut bine federaliștii că au scapat ministerul? Nu. Dar să recugetăm bine. Oposițiunea n’a votat pentru minister, ci in favorul intărirei imperiului, căci numai prin lungirea serviciului militar al armatei, poate Austria să impună respect in afară și mai cu samă Germaniei, care nu ia ochii de la Austria, considerănd-o in secret ca o presă bună pentru sine. Decembriștii votând in contra acestui serviciu militar, au avut de scop a slăbi armata, a o micșora și a satisface astfel dorințelor pangermaniste a lui Bismark și a unei părți a presei de aici. Era deci pericol pentru imperiu. Oposițiunea a recunoscut aceasta, ea a votat intărirea și susținerea imperiului, și dacă a mântuit prin aceasta și pe ministeriu, nu este vina ei. Cu toate astea ministerul n’are partidă, căci in alte chestiuni nu mai poate conta pe oposițiune, și decembriștii i-au intors spatele. Legile confesionale și reforma alegerilor, ce se vor discuta la redeschiderea casei deputaților și a senatului imperial vor aduce soluțiunea acestei crise ministeriale. Atăta este lucru constatat, că decembriștii n’au nici o putere, dacă opoziția va fi unită intre sine. Deputațiunea regnicolară, care are a se ocupa cu ameliorarea stărei administrative și financiare a Croației, s-a constituit de prin Pesta și și-a început lucrările sale. Lucrările la palatul de esposiție progresează cu mare rapiditate, căci mare mulțime de lucrători sunt ocupați toată ziua in Prater, chiar Duminica și serbătoarea, și se speră că esteriorul palatului va fi gata innainte de ce va da iarna, iar la interiorul acestui palat se va lucra toată iarna. Chioșcul vice-regelui de Egipet, și pavilionul Sultanului sunt mai ca gata, tot așa și basonurile destinate pentru expunerea de peste. Acuma se lucrează la canalizarea acestui loc, și la luminarea lui cu gaz aeroform. FRANȚIA. GERMANIA. St. Ședința comisiunei permanente din 24 Oct. n’a avut nici o importanță. D. Thiers n’a asistat, și n’a fost de loc vorba despre alegerile din 20 Oct. D. Victor Lefranc, ministru de interne, representa pe guvern. In această ședință a fost eamși vorba despre ancheta ordonata de guvern, in cestiunea peregrinilor de la Nantes, și D. Victor Lefranc a declarat că ea continuă ăncă — Tot in această ședință D. Grévy, președinte, a comunicat comisiunei protestul d-lui Maurice Richard, iscălit și de d. Roucher, pentru alungarea prințului Napoleon din Franța. Comisiunea însă s’a declarat incompetentă in cestiune. In 22 Oct., s’a întrunit la Versailles un consiliu de miniștri sub președința d-lui Thiers. Amiralul Gmydon asista la ședință, ceea ce de a înțelege că Algeria era ordinul de zi al desbaterilor. „Moniteur“ ediția de vară, crede totuși că consiliul s’a ocupat și de proectele de lege ce guvernul va supune Adunărei naționale, indată după intrunirea ei. Se crede că disposițiile menite a complecta organizarea armatei vor veni întăi in desbatere.n urmă va veni bugetul. Evacuarea departamentelor, ,la Marne“ și „la Haute-Marne“ a început a se efectua acum. Châlons, Saint-Dizier, Reims sunt deja scapate de ocupațiunea străină. Operațiunile se fac fără incident, populațiunile remăn liniștite, și nu exprimă satisfacerea lor, decăt numai după plecarea trupelor germane. Proectul format de cățiva deputați monarhici de a conferă președința pe viață d-lui Thiers, a ridicat din toate părțile obiecțiuni atăt de vii, incăt el se poate considera ca părăsit. Ar fi vorbă ănse de a prelungi pentru patru sau cnci ani puterile capului actual al guvernului francez. împăratul Germaniei a dat, in 21 Oct. decisiunea sa arbitrara in procesul San Juan, supus lui de către Anglia și Staturile Unite. El a dat dreptate interpretarui ce făceau Americanii tratatului din 1846. Textul judecăței a fost comunicat d lui Boncfort, ministrul Staturilor Unite in Berlin. Camerile prusiene s’au întrunit in 22 Oct. Camera înaltă a și constituit indată biuroul seu. Contele Stolberg guvernator general a Hanoverului a fost ales președinte cu 84 de voturi din 167 votanți. Camera înaltă a și început indată desbaterea proectului de lege asupra cercurilor, prin cetirea raportului comiisia- MMMMMMH^MMimMM^MMimiTTTinm Stil Stil mn. PiTHUVrr Pi . v I ! Răsăritul Apusul Stil Stil mOA PATU 0 TV DL DI LEI I ®'äsarit"1 Apusul 1 Te eh in. nou. JÍ)I0A PATRONUL VILEI. | Soarelui. Soarelui. vechia. nou. VIWA PATRUNULi li, l. j Soarelui. Soarelui. | 18 30 Mercuri. Sf. Evanghelist Luca. | 6 33 5 55 22 3 Duminică. Sf. Averchie.____________________________6 39 450