Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)

1872-11-08 / nr. 123

deosebește mult lașul de Stambul in privirea mulțimei cănilor, n’are decăt sa viziteze o­­grada spitalului Sf. Spiridon, unde cănii pro­letari s’adună literal cu sutele. Pe de altă parte toți cănii umblă fără botniță, ceea ce lasă posibilitatea unor triste întâmplări, căci mușcătura de cane turbat este mai cu totul nevindecabilă. Și nimic mai grozav decăt moartea din turbare. Un singur caz este în­destul ca să determine cele mai energice măsuri pentru a impedeca repetarea lor. De aceea nu vom inceta de acum înainte a a­­minti onorabilei Primării acest neajuns pănă când vom vedea că se iau măsuri serioase de îndreptare. O dare pe că ni ar fi un mij­loc de a impedeca sporirea lor atăt de ma­re. In ori­ce cas trebue să amintim că in orașele civilizate cașurile de moarte din tur­bare sunt nespus de rare. Sunt doctori cu practică de 50 de ani cărora nu li s’a în­fățoșat nici un singur caz de asemenea na­tură. La noi începem a înregistra de ase­mene cam in fie­care lună. Și să se gân­dească cetățenii că-și trimit copii și copilele la școală, fără nici un fel de pază, totdea­una espuși mușcăturei unui căne. INSERȚIUNI ȘI RECLAME *­ Mulțumire justiției. Semnații comersanți din orașul Iași mul­­țemirii prin aceasta justiției, care prin pu­nerea sub arest a d-lui Solomon Grosman, a dovedit că ochii ei, ca adeverați ochi de Argus, au pătruns a descoperi crimele, im­­bracate cu masca de onestitate, au știut a se ascunde lung timp, și a-și bate joc numai de ea, care pare a exista numai pentru sa­crificiile lui dar nici decum pentru el, care era causa până acuma care ca un adevărat demon, au indus justiția in eroare, nimicind prin aceasta viața multor oameni, pănă cănd ochiul zeei Themis, care vede și iu intune­­ric, a reușit a aduce la lumină mașinările lui capabile a ruina viața comercianților. Speram că onor justiția va merge și mai departe satisfăcând astfel dreptatea! (Urmează mai multe iscălituri.) Mai mulți comercianți din Iași mulțumim Onor. Parchet și a d lui Judecător de In­strucțiune de Fulgeri care a pus la arestul preventiv pe cinstitul coțcar Iudei unul din cei mai mari gheșeftari care de uin timp de căți­va tur înainta gheșeftul prin declarare pe comercianți in stare de falit și luând de la­­ 1 Coșii bani in numele magistraților, și a­­num­e Solomon Grosman, prin urmare ne fa­cem datoria de a mulțumi. CURIERUL DE IASSI. Proces-Verbal. Ședința­ Consiliului General a Județului Iași din 2A Octomvre 1872. Ședința se deschide la 12 oare din zi. Față la apelul nominal a fost­ nouă con­silieri, și anume: d. Cost. Carp, T. Antoni­mu­, I. Botez, D. Corjescu, Col. P. Pavlol, I. Drăghici, Th. Aslan, Iacob Negruți și C. P. Constantinii­, un concediu d. D. Balaiș, ab­sent nemotivat d. Gh. Tăcu, bolnav d. P. Idieriu. Se dă cetire Procesului-Verbal al ședinței trecute. D. Th. Aslan ea cuvântul, asupra Procesului Verbal, și cere a se face căte­va rectificări și anume: 1. că d. Prefect n’au zis că membrii Comitetului nu dă lămuriri ca in anii trecuți, ci că acum Comitetul Per­manent fiind un corp aparte, și că d sa care numai presidează acum Comitetul are singur trebuință a cere mai multe lămuriri de la membrii Comitetului. 2. Că d-sa. n’a provocat Comisiunea asu­pra espunerei situațiunei județului, ci a zis că o frasă de curtoazie numai, după cetirea espunerei situațiunei, că Comitetul crede in urma celor espuse că și-a făcut datoria in consciință și că prin urmare a bine meritat de încrederea onor. Consiliu care ne-au fă­cut deosebită onoare de a ne alege in co­mitet. Cu această ocaziune d. Aslan, arată că in urma insărcinărei ce onor. Consiliu i-a pus in ședința precedentă, d-sa a luat înțelegere cu redacțiunea Curierului de Iași, pentru pu­blicarea , Proceselor-Verbale ale Consiliului, și că redacțiunea au primit ale publica cu 8 bani rândul. I­. Corjescu, luănd cuvântul, arată că es­­presiunile cu care s’a terminat expunerea si­tuații județului a făcut să se înțeleagă ve­rificarea ei prin numirea unei Comisiuni. D. Aslan zice că n’au cerut vot de mul­țumire, ci cuvintele cu care a terminat ce­tirea expunerei situațiunei a fost numai o trasă de politeță, dar n’au provocat numire de Comisiune. Mai mulți d­in Consilieri cer închiderea discuțiunei. Se pune la vot închiderea discuțiunei și dacă Procesul Verbal urmează a se rectifica in modul după cum s’a susținut astăzi. 1). Corjescu susține ca Procesul-Verbal scris deja, nu poate primi nici o modificare, dar ca rectificările să se facă prin Procesul- Verbal al ședinței de astăzi inscriindu-se dis­­cuțiunea urmată. Se admite inchiderea discuțiunei și opini­­unea d-lui Corjescu. D. Președinte Consiliului pune in discu­­țiune dacă după relațiile date de d. Preșe­dinte Comitetului Aslan, Consiliul admite a se publica Procesele-Verbale in ziarul Curie­rul de Iași, și la caz de a se admite, d. Pre­ședinte este de opiniune a se lua și 100 e­­sem­plare pentru a se distribui gratis pe la Comune și Sub-Prefecturi. D. Corjescu susține că publicarea ar fi mai bine după d-sa, a se face in foaea Pu­­blicațiunilor Oficiale din Iași, căci această foae se duce in toate comunele, și noi cei d’ăntăi trebue să purtăm interes ca lucrările noastre să fie cunoscute mai cu samă de locuitorii județului. Căt pentru preț zice d-sa, crede că și re­dacțiunea acestei foi va lașa cu acest preț; ear dacă se va admite publicarea prin Cu­rierul de Iași, atunci Consiliul trebue se cum­pere un număr exemplare pentru a se dis­tribui prin comune, și prin urmare a sa face o altă cheltueală. D. Colonel Pavlol arată că este mai bine a se publica prin Curier, fiind­că această foac­ese de trei ori pe săptămănă și foaea oficială numai de doue ori. Ü. Aslan arată că nn ședința trecută s’a discutat dacă Procesele-Verbale să se pu­blice prin Ioaea oficială, și s’au admis că publicarea să se facă printr’un jurnal din cele mai răspăndite, adăogând că Curierul ese de trei ori pe săptămănă, căt pentru e­­xemplarile cu Consiliul vo ește a avea pentru a distribui gratuit pe la comune, d-sa crede că dacă redacțiunei i se va oferi zece bani pe linie, ne va da una sută exemplare pen­tru acest scop. Se pune la vot propunerea d-lui Aslan, și se admite in unanimitate, contra d-lui Cor­jescu. D. Președinte Consiliului cerește raportul Comitetului Permanent No. 11797, cu care prezintă listele pentru persoanele de au a compune juriul de espropriațiune pe anul 187b pentru județ și orașe, și consultă con­siliul dacă urm­ează a se ceti aparte fie­care listă sau nu. D. Corjescu susține a nu se mai ceti lis­tele, ci a se vota ambloe, căci membrii Co­mitetului care au fost însărcinați de consiliu pentru prelucrarea acestor liste, fără indo­­eală au făcut astă lucrare cu toată consci­­ința, și prin urmare trebue să fie crezută. D. Prefect zice că membrii Comitetului care au compus listele de și sunt si trebue să fie crezuți, totuși este de părere ca lis­tele să se cetească și să se indrepte erorile ce poate se va fi strecurat. Prin aceasta zice d. Prefect, nu se aduce nici o lovire membrilor care au lucrat listele, căci dacă s’ar admite opiniunea d-lui Corjescu, ar ur­ma neaparat că lucrările date in cercetarea unei comisiuni, consiliul să nu aibă alt drept" decăt, a da a­probarea sa. D. Președinte dă cetire listei de la plasa Bahlui, și arată că se compune numai de 46 persoane, nu de 48 după cum pretinde legea. D. Botez, membru din Comisiune, dă lă­murire că aceasta nu poate fi contrariu le­gei, fiind­că și in anul trecut a fost dresate numai din 36 persoane și s’a admis. Se pune la vot lista de la plasa Bahlui, și se admite. D. Pavlof ce e­a nu se mai cer! cele alte liste, fiind­că d-sa are toată încrederea in persoanele ce le-au compus. Se pune la vot propunerea d lui Pavlof, și se admite votarea listelor ambloe, in una­nimitate. i Se trece la ordinea zilei. D. Președinte Consiliului arată că la or­dinea zilei este școala de meserii, a căria înființare a ramas pendentă, cum și cumpă­rarea de case pentru aceasta. 1­. Corjescu cere relație ce s’a făcut cu votul dat in cauză, de consiliu in ședință extraordinară, și dacă Ministerul au respuns asupra mijlocirei făcută după acest vot. D. Aslan Președintele Comitetului dă ce­tire respunsului primit de la Minister in cauză. D. Prefect arată că cu ocazia venirei d­lui Ministru al lucrărilor publice, in Iași, i-a vor­bit in chestiunea aceasta, și chiar a stăruit pe lângă d-sa, a adera la votul consiliului, dar d. Ministru i-a aratat că această ches­tiune a supus-o consiliului de Miniștri care încă nu sa pronunțat, dar părerea d-sale este că ar fi mai bine ca suma prevăzută prin budgetul județului să se deie Ministeru­lui ca subvențiune pentru­­ întreținerea școalei. D. Corjescu cere a se pune la vot dacă consiliul menține votul din sesiunea trecută. D. Negruți arată că nu s’au luat nici un vot de consiliu in sesiunea precedentă, ci numai s’a decis a se cere de la Minister de a lașa școala in îngrijirea județului, dănd ca subvențiune și suma ce Ministerul are des­tinată prin budget pentru întreținerea școalei. D. Corjescu cere a nu se lua nici un vot clar, ci a se aștepta pănă la primirea res­punsului de la d. Ministru, și tot odată a se ruga pe d. Prefect a interveni la Minister pentru obținerea respunsului, și dacă acest respuns nu se va primi de la Minister pănă se va lua in discuțiune budgetul, consiliul atunce se revină asupra votului luat și se desposeze înființarea școalei pe sama jude­țului. I­. Aslan propune ca respunsul de la Mi­nister să se ceară cu un termin. Se pune la vot amânarea chestiunei pănă la votarea budgetului și se admite. D. Președinte Consiliului pune in discu­țiune mobilar­ea­­ salei de recepțiune a Pre­fecturei. D. Corjescu ea cuvântul și propune că a­­cest caz se rem­ănă a se ave in videre la votarea budgetului. D. Președinte Consiliului cere lămurire de la d. Președinte Comitetului despre necesi­tatea inființărei acestui mobiliar. D. Corjescu arată că ar fi de prisos ori­ce lămurire și cere a se recomenda Comisi­­unei budgetare, care să se pronunțe asupra necesității și dacă sunt fonduri. D. Prefect declară că se abține de la ches­tiunea mobiliarei sale, de recepțiune, zicând că d sa fiind Prefect al județului, va face primirile cu localul și cu mobilile ce Consi­liul va crede de cuviință a se da. D. Corjescu susține că nu se poate lua un vot mai înainte de a se discuta budgetul și de a se vede dacă sunt mijloace. D. Aslan susține că nu vede trebuință pentru a se trimite cazul Comisiunei bud­getare, fiind că scopul nu este de a se trece ch­eltuelile la budgetul anului 1873, ci a se face cu reservire budgetului anului 1872 și anume din economie, arătând că necesitatea inființărei acestui mobiliar este simțită, fiind­că camera ce se pretinde este pentru primi­rile oficiale ce se fac de Prefectul județului. D. Negruți arată că Prefectura județului Iași este mai superioară decăt celealte Pre­fecturi prin posițiunea ei fiind­că este in foasta capitală a Moldaviei, și Prefectul are relațiuni directe cu toți representanții pute­rilor care șed in Iași, căci Prefectul de Iași, nu este numai un șef al administrației pure după cum sunt ceilalți Prefecți, ci și un a­­gent diplomatic; această posițiune a Prefec­tului de Iași, a recunoscut-o și Camerile cu ocaziunea votărei budgetului Statului, asigu­­răndu-i o remunerare ca și Miniștrilor, ast­fel dăr Prefectul de Iași nu poate face re­­cepțiuni in ori­ce cameră, și pentru onoarea județului Iași, este că administrația se fie bine representată față cu străinii; pentru a­­ceste considerente cere ca consiliul să ad­mită facerea mobiliarului necesar, bine in­­țelegendu-se dacă budgetul lasă economie. D. Pavlov se unește cu opiniunile d-lor Aslan și Negruți, și cere a se vota quantul sumei necesare. D. Corjescu declară că se obține de la vot, vazând că să cere inființarea intr’un mod iregular și contra legei, din budgetul anului 1872 in care nu este trecut vre­un articol special. D. Aslan. D-Ior­­ează resursile budgetului pe anul 1872 din care se poate face aceste cheltueli. 1) Economia pe șase luni a sala­rului d-lui membru Antoniadi care a optat la pensiune, și 2) din escedentul de lei 9,048,667 a budgetului, fiind chiar mezatul făcut de a cunoaște suma fixă pentru ca să o poată arata consiliului. Se cere inchiderea discuțiunei, și se ad­mite, contra d-lui Corjescu. Se pune la vot facerea mobiliarului și se admite contra d-lui Corjescu. Se pune la vot deschiderea creditului in cuma de 10,890 lei și se admite, contra d-lui Corjescu. D. Președinte arată că carele fiind ina­intate, rădicând ședința, se anunță pe cea viitoare pentru 27 ziua Vineri. Președinte, D. Carp. Proocă-Verbal. Ședința Consiliului General al județului Iași din 27 Octomvrie 1872. Ședința se deschide la 12 oare din zi. Față la apelul nominal a fost 10 mem­bri, d. Costachi Carpu­, Toma Antoniadi, Pa­­naite Idiescu, I. Botez, Gh. Tăcu, Costachi Corjescu, Col. P. Pavloff, I. Drăghici, Th. Aslan, Iacob Negruți, absent nemotivat d. C. P. Costantiniu, in congediu d. C. Balaiș. Se dă cetire Procesului-verbal a ședinței din 24 asupra căruia d. Corjescu luănd cu­vântul, in ceea ce privește obiecțiun­ea ex­punerei situațiunei județului, a zis ca cu­vintele cu care s’a terminat acea expunere, a făcut se provoace comisiunea. Pentru listele juriului, susține că a zis să nu se mai cetească, fiind­că are deplină încredere in Membrii cari le-a compus, căci altfel listele ar trebui observate față cu rolurile. D. G. Țăcu arată că in ședința trecută, consiliul ar fi stabilit ca rectificările ce ar necesita a se face in procesul verbal, nu pot a se trece in alt proces-verbal, ce in insuși apel asupra căruia se cere rectificare, căci atunci ar trebui să se ințeleagă de cetitor că el este așa făcut fără a ști in care s’a făcut rectificările, și spre a nu se zice, că intre consilieri a urmat vre’o neînțelegere, susține că rectificarea să se facă in insuși acel Proces verbal, asupra cărue să ia cu­vântul. D. Pavloff susține că după usul parla­mentar, rectificările se fac in al doilea Pro­ces Verbal. D. Gh. Tăcu zice că d. Pavloff nu s’au ințeles bine, nefiind chestiune de parlament căci atunci ar trebui se fie un stenograf, și dacă s’au crezut a se face economie, as­tăzi nu se poate cere cont Grefierului de toate frazele ce se petrec intr’o ședință și ca D-sa n’a vroit a crea un nou us, ci a susținut incă părerea­­ sale. D. Cost. Corjescu arată că scopul recla­mei asupra procesului-verbal are de obiect a se rectifica in insuși acel proces, asupra cărue se ea cuvântul, nu in al doilea, și este clar de părere ca rectificările să se facă după cum a propus d. Tăcu. D. Secretar al consiliului, cerând cuvân­tul pentru a da lămuriri arată, că d-sa ea secretar au prelucrat procesul-Verbal con­form votului on. consiliu, adecă a luat note despre esențialul discuțiunei, sau mai bine zicând, sau notat numai argumentele aduse de fie­care, d. consilier fără frasele făcute de d-nii ce au vorbit. Eu d-lor, nefiind stenograf, nu pot lua note de toate frasele. Căt pentru rectificările ce on­ consiliu va crede de cuviință a se face intr’un proces­­verbal, eu cred că ar trebui să se facă prin procesul-verbal al ședinței viitoare și nu in­­tr’acela care este să se rectifice și aceasta pentru următoarele motive : 1) C­i rectificarea unui proces-verbal al unei ședinți se face prin discuțiunile din ședința următoare. 2) Că intr’un proces-verbal trebue a se nota toate chestiunile desbătute și prin ur­mare și discuțiunile pentru rectificările pro­­cesului-verb­al al ședinței președinte. Dar dacă s’au urmat după cum unii din d-nii consilieri susțin de a se face rectificările chiar in procesul-verbal greșit, ce ințeles ar avea cănd cine­va cetindi un proces-ver­bal din urmă, din care ar vedea mai multe erori strecurate in procesul-verbal anterior, și cănd ar ceti pe acesta nu ar găsi aseme­nea erori ? de aceea cred că va fi și mai bine, ca rectificările să se facă prin proce­sul-verbal al ședinței viitoare. Dacă insă on. consilieri vreesc a se face numai de căt rectificările chiar in procesul greșit, aceasta nu s’ar putea face după mi­ne, de căt d-nii consilieri ce vor lua cuvân­tul intr’o ședință se bine-voească a veni a doua zi pentru a ceti părțile cei privesc, și se facă rectificările ce vor crede prin dicta­rea cuvintelor, cu care s’au servit in ședin­­­ță, căci această regulă era admisă chiar de camera Moldovei cănd n’avea stenografi cercați. D. Gh. Tăcu, luănd cuvântul arată că și d-sa ca și d. Secretar cunoașce sistemul par­lamentar, dar consiliul nu mai merge după acest sistem, fiind­că nu avem un stenograf și dintre acesta curge răul. De asemenea zice d-sa, înțeleg și recu­­nosc greutatea d lui Secretar, de a putea lua note despre tot ce se vorbește de fie­care din noi, cu toate aceste nu pot admite a nu fi reproduse fidel fie­care a ceea ce am vorbit. Căt pentru rectificări, nu se unesc cu o­­piniunea d-lui Secretar, ca să se facă prin procesul-verbal al ședinței viitoare, și aceas­ta pentru că dacă s’ar admite și publica un proces verbal greșit, s’ar intămpla că u­­nii vor ceti tocmai pe acesta și necetindu’l apoi procesul-verbal al ședinței viitoare prin care s’a rectificat erorile, ’și vor face o gre­șită idee despre cele vorbite, pentru aceste considerente susține, că rectificările să se fa­că chiar in procesul-verbal greșit. Căt pentru a doua opiniune a d-lui Se­cretar, iarăși nu mă unesc, căci dacă s’ar admite ca consilierii se vină a doua zi pen­tru a’și rectifica cele vorbite, s’ar intămpla se’și modifice chiar ideea, căci d-lor, eu, ca­re nu am o memorie atăt de tare se poate intămpla ca se'nu’nu­ aduc aminte exact a­­ceea, ce am vorbit in ziua trecută, și fără voință a’și pute pune in procesul-verb­a, alt­ceva de căt aceea ce poate am susținut. Pentru aceste insă mai mult rog pe an. con­siliu ca rectificările să se facă tot in ședința viitoare inse in procesul-verbal cel greșit. D. Th. Aslan arată că in ședința trecută s’au susținut și admis de consiliu, ca recti­ficările să se facă in procesul verbal asu­pra cărue s’au luat cuvântul, pentru că in alt mod, publicul cetind și neștiind unde se rectifică, va fi inclus in eroare, susține dar opiuiaupa­ct lui Tăcu. Se pune la vot închiderea discuțiunei și propunerei d-lui Tăcu, de a se face rectifi­cările lu același proces-verbal, asupa căruia se ea cuvântul, și se admite, contra ,d. Pavloff. D. Cost. Corjescu ea cuvântul și adaoge că nu vroește să se mai piardă timpul pen­tru că nu s’a scris exact susținerile din șe­dința trecută, invitând pe d. Președinte de a regula ca do. care cu note, se observe și se scrie argumentele dar nu numai frazele discuțiunilor. D. Președinte roagă pe dd. consilieri că cu o zi mai nainte de ședințe, se observe procesul-verbal, și se indrepte erorile care se vor fi strecurat. Se pune la vot procesul-verbal cu recti­ficările făcute și se admite in unanimitate. D. Președinte dă cetire oficiei d-lui Minis­tru agricultura și lucrărilor publice cu No. relativ la esposiția de la Viena. D. Panaite Idiescu, zice că cu câteva zile in urmă întrebând pe d. Prefect că ce chel­tueli ar trebui să se prevadă in Budget pen­tru această trebuință, d-sa ia respuns că in anul acesta, județul nu are trebuință de așa dbfitueli, și roagă a se invita pe d. Pre­fect se vină la ședință. D. Prefect respunde, că după ordinul d­­lui Ministru fiind numită o comisiune pen­tru a activa adunare de producte și altele spre a se trimite la esposiție, pănă acuma n’a primit de căt popușoi, că in plasa Co­dru s’a găsit piatră aurită și alte obiecte, dar ca județul nu va face nici o cheltueală, fiind­că dintre toți doi. Proprietari, numai d. Vitlimescu pretinde 100 franci pe matasă. D. Gh. Tăcu observă că de­și după cele espuse de d. Prefect pentru productele ofe­rite fără plată, județul nu are a face nici o cheltueală, dar ea consiliul ar trebui să dei și el un product, lmai ales ca emblema sa­ “) Responsabilitatea articolelor publicate suib a­­această rubrică privește numai pe autor. r V

Next