Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-11-08 / nr. 123
deosebește mult lașul de Stambul in privirea mulțimei cănilor, n’are decăt sa viziteze ograda spitalului Sf. Spiridon, unde cănii proletari s’adună literal cu sutele. Pe de altă parte toți cănii umblă fără botniță, ceea ce lasă posibilitatea unor triste întâmplări, căci mușcătura de cane turbat este mai cu totul nevindecabilă. Și nimic mai grozav decăt moartea din turbare. Un singur caz este îndestul ca să determine cele mai energice măsuri pentru a impedeca repetarea lor. De aceea nu vom inceta de acum înainte a aminti onorabilei Primării acest neajuns pănă când vom vedea că se iau măsuri serioase de îndreptare. O dare pe că ni ar fi un mijloc de a impedeca sporirea lor atăt de mare. In orice cas trebue să amintim că in orașele civilizate cașurile de moarte din turbare sunt nespus de rare. Sunt doctori cu practică de 50 de ani cărora nu li s’a înfățoșat nici un singur caz de asemenea natură. La noi începem a înregistra de asemene cam in fiecare lună. Și să se gândească cetățenii că-și trimit copii și copilele la școală, fără nici un fel de pază, totdeauna espuși mușcăturei unui căne. INSERȚIUNI ȘI RECLAME * Mulțumire justiției. Semnații comersanți din orașul Iași mulțemirii prin aceasta justiției, care prin punerea sub arest a d-lui Solomon Grosman, a dovedit că ochii ei, ca adeverați ochi de Argus, au pătruns a descoperi crimele, imbracate cu masca de onestitate, au știut a se ascunde lung timp, și a-și bate joc numai de ea, care pare a exista numai pentru sacrificiile lui dar nici decum pentru el, care era causa până acuma care ca un adevărat demon, au indus justiția in eroare, nimicind prin aceasta viața multor oameni, pănă cănd ochiul zeei Themis, care vede și iu intuneric, a reușit a aduce la lumină mașinările lui capabile a ruina viața comercianților. Speram că onor justiția va merge și mai departe satisfăcând astfel dreptatea! (Urmează mai multe iscălituri.) Mai mulți comercianți din Iași mulțumim Onor. Parchet și a d lui Judecător de Instrucțiune de Fulgeri care a pus la arestul preventiv pe cinstitul coțcar Iudei unul din cei mai mari gheșeftari care de uin timp de cățiva tur înainta gheșeftul prin declarare pe comercianți in stare de falit și luând de la 1 Coșii bani in numele magistraților, și anume Solomon Grosman, prin urmare ne facem datoria de a mulțumi. CURIERUL DE IASSI. Proces-Verbal. Ședința Consiliului General a Județului Iași din 2A Octomvre 1872. Ședința se deschide la 12 oare din zi. Față la apelul nominal a fost nouă consilieri, și anume: d. Cost. Carp, T. Antonimu, I. Botez, D. Corjescu, Col. P. Pavlol, I. Drăghici, Th. Aslan, Iacob Negruți și C. P. Constantinii, un concediu d. D. Balaiș, absent nemotivat d. Gh. Tăcu, bolnav d. P. Idieriu. Se dă cetire Procesului-Verbal al ședinței trecute. D. Th. Aslan ea cuvântul, asupra Procesului Verbal, și cere a se face căteva rectificări și anume: 1. că d. Prefect n’au zis că membrii Comitetului nu dă lămuriri ca in anii trecuți, ci că acum Comitetul Permanent fiind un corp aparte, și că d sa care numai presidează acum Comitetul are singur trebuință a cere mai multe lămuriri de la membrii Comitetului. 2. Că d-sa. n’a provocat Comisiunea asupra espunerei situațiunei județului, ci a zis că o frasă de curtoazie numai, după cetirea espunerei situațiunei, că Comitetul crede in urma celor espuse că și-a făcut datoria in consciință și că prin urmare a bine meritat de încrederea onor. Consiliu care ne-au făcut deosebită onoare de a ne alege in comitet. Cu această ocaziune d. Aslan, arată că in urma insărcinărei ce onor. Consiliu i-a pus in ședința precedentă, d-sa a luat înțelegere cu redacțiunea Curierului de Iași, pentru publicarea , Proceselor-Verbale ale Consiliului, și că redacțiunea au primit ale publica cu 8 bani rândul. I. Corjescu, luănd cuvântul, arată că espresiunile cu care s’a terminat expunerea situații județului a făcut să se înțeleagă verificarea ei prin numirea unei Comisiuni. D. Aslan zice că n’au cerut vot de mulțumire, ci cuvintele cu care a terminat cetirea expunerei situațiunei a fost numai o trasă de politeță, dar n’au provocat numire de Comisiune. Mai mulți din Consilieri cer închiderea discuțiunei. Se pune la vot închiderea discuțiunei și dacă Procesul Verbal urmează a se rectifica in modul după cum s’a susținut astăzi. 1). Corjescu susține ca Procesul-Verbal scris deja, nu poate primi nici o modificare, dar ca rectificările să se facă prin Procesul- Verbal al ședinței de astăzi inscriindu-se discuțiunea urmată. Se admite inchiderea discuțiunei și opiniunea d-lui Corjescu. D. Președinte Consiliului pune in discuțiune dacă după relațiile date de d. Președinte Comitetului Aslan, Consiliul admite a se publica Procesele-Verbale in ziarul Curierul de Iași, și la caz de a se admite, d. Președinte este de opiniune a se lua și 100 esemplare pentru a se distribui gratis pe la Comune și Sub-Prefecturi. D. Corjescu susține că publicarea ar fi mai bine după d-sa, a se face in foaea Publicațiunilor Oficiale din Iași, căci această foae se duce in toate comunele, și noi cei d’ăntăi trebue să purtăm interes ca lucrările noastre să fie cunoscute mai cu samă de locuitorii județului. Căt pentru preț zice d-sa, crede că și redacțiunea acestei foi va lașa cu acest preț; ear dacă se va admite publicarea prin Curierul de Iași, atunci Consiliul trebue se cumpere un număr exemplare pentru a se distribui prin comune, și prin urmare a sa face o altă cheltueală. D. Colonel Pavlol arată că este mai bine a se publica prin Curier, fiindcă această foacese de trei ori pe săptămănă și foaea oficială numai de doue ori. Ü. Aslan arată că nn ședința trecută s’a discutat dacă Procesele-Verbale să se publice prin Ioaea oficială, și s’au admis că publicarea să se facă printr’un jurnal din cele mai răspăndite, adăogând că Curierul ese de trei ori pe săptămănă, căt pentru exemplarile cu Consiliul vo ește a avea pentru a distribui gratuit pe la comune, d-sa crede că dacă redacțiunei i se va oferi zece bani pe linie, ne va da una sută exemplare pentru acest scop. Se pune la vot propunerea d-lui Aslan, și se admite in unanimitate, contra d-lui Corjescu. D. Președinte Consiliului cerește raportul Comitetului Permanent No. 11797, cu care prezintă listele pentru persoanele de au a compune juriul de espropriațiune pe anul 187b pentru județ și orașe, și consultă consiliul dacă urmează a se ceti aparte fiecare listă sau nu. D. Corjescu susține a nu se mai ceti listele, ci a se vota ambloe, căci membrii Comitetului care au fost însărcinați de consiliu pentru prelucrarea acestor liste, fără indoeală au făcut astă lucrare cu toată consciința, și prin urmare trebue să fie crezută. D. Prefect zice că membrii Comitetului care au compus listele de și sunt si trebue să fie crezuți, totuși este de părere ca listele să se cetească și să se indrepte erorile ce poate se va fi strecurat. Prin aceasta zice d. Prefect, nu se aduce nici o lovire membrilor care au lucrat listele, căci dacă s’ar admite opiniunea d-lui Corjescu, ar urma neaparat că lucrările date in cercetarea unei comisiuni, consiliul să nu aibă alt drept" decăt, a da aprobarea sa. D. Președinte dă cetire listei de la plasa Bahlui, și arată că se compune numai de 46 persoane, nu de 48 după cum pretinde legea. D. Botez, membru din Comisiune, dă lămurire că aceasta nu poate fi contrariu legei, fiindcă și in anul trecut a fost dresate numai din 36 persoane și s’a admis. Se pune la vot lista de la plasa Bahlui, și se admite. D. Pavlof ce ea nu se mai cer! cele alte liste, fiindcă d-sa are toată încrederea in persoanele ce le-au compus. Se pune la vot propunerea d lui Pavlof, și se admite votarea listelor ambloe, in unanimitate. i Se trece la ordinea zilei. D. Președinte Consiliului arată că la ordinea zilei este școala de meserii, a căria înființare a ramas pendentă, cum și cumpărarea de case pentru aceasta. 1. Corjescu cere relație ce s’a făcut cu votul dat in cauză, de consiliu in ședință extraordinară, și dacă Ministerul au respuns asupra mijlocirei făcută după acest vot. D. Aslan Președintele Comitetului dă cetire respunsului primit de la Minister in cauză. D. Prefect arată că cu ocazia venirei dlui Ministru al lucrărilor publice, in Iași, i-a vorbit in chestiunea aceasta, și chiar a stăruit pe lângă d-sa, a adera la votul consiliului, dar d. Ministru i-a aratat că această chestiune a supus-o consiliului de Miniștri care încă nu sa pronunțat, dar părerea d-sale este că ar fi mai bine ca suma prevăzută prin budgetul județului să se deie Ministerului ca subvențiune pentru întreținerea școalei. D. Corjescu cere a se pune la vot dacă consiliul menține votul din sesiunea trecută. D. Negruți arată că nu s’au luat nici un vot de consiliu in sesiunea precedentă, ci numai s’a decis a se cere de la Minister de a lașa școala in îngrijirea județului, dănd ca subvențiune și suma ce Ministerul are destinată prin budget pentru întreținerea școalei. D. Corjescu cere a nu se lua nici un vot clar, ci a se aștepta pănă la primirea respunsului de la d. Ministru, și tot odată a se ruga pe d. Prefect a interveni la Minister pentru obținerea respunsului, și dacă acest respuns nu se va primi de la Minister pănă se va lua in discuțiune budgetul, consiliul atunce se revină asupra votului luat și se desposeze înființarea școalei pe sama județului. I. Aslan propune ca respunsul de la Minister să se ceară cu un termin. Se pune la vot amânarea chestiunei pănă la votarea budgetului și se admite. D. Președinte Consiliului pune in discuțiune mobilarea salei de recepțiune a Prefecturei. D. Corjescu ea cuvântul și propune că acest caz se remănă a se ave in videre la votarea budgetului. D. Președinte Consiliului cere lămurire de la d. Președinte Comitetului despre necesitatea inființărei acestui mobiliar. D. Corjescu arată că ar fi de prisos orice lămurire și cere a se recomenda Comisiunei budgetare, care să se pronunțe asupra necesității și dacă sunt fonduri. D. Prefect declară că se abține de la chestiunea mobiliarei sale, de recepțiune, zicând că d sa fiind Prefect al județului, va face primirile cu localul și cu mobilile ce Consiliul va crede de cuviință a se da. D. Corjescu susține că nu se poate lua un vot mai înainte de a se discuta budgetul și de a se vede dacă sunt mijloace. D. Aslan susține că nu vede trebuință pentru a se trimite cazul Comisiunei budgetare, fiind că scopul nu este de a se trece cheltuelile la budgetul anului 1873, ci a se face cu reservire budgetului anului 1872 și anume din economie, arătând că necesitatea inființărei acestui mobiliar este simțită, fiindcă camera ce se pretinde este pentru primirile oficiale ce se fac de Prefectul județului. D. Negruți arată că Prefectura județului Iași este mai superioară decăt celealte Prefecturi prin posițiunea ei fiindcă este in foasta capitală a Moldaviei, și Prefectul are relațiuni directe cu toți representanții puterilor care șed in Iași, căci Prefectul de Iași, nu este numai un șef al administrației pure după cum sunt ceilalți Prefecți, ci și un agent diplomatic; această posițiune a Prefectului de Iași, a recunoscut-o și Camerile cu ocaziunea votărei budgetului Statului, asigurăndu-i o remunerare ca și Miniștrilor, astfel dăr Prefectul de Iași nu poate face recepțiuni in orice cameră, și pentru onoarea județului Iași, este că administrația se fie bine representată față cu străinii; pentru aceste considerente cere ca consiliul să admită facerea mobiliarului necesar, bine ințelegendu-se dacă budgetul lasă economie. D. Pavlov se unește cu opiniunile d-lor Aslan și Negruți, și cere a se vota quantul sumei necesare. D. Corjescu declară că se obține de la vot, vazând că să cere inființarea intr’un mod iregular și contra legei, din budgetul anului 1872 in care nu este trecut vreun articol special. D. Aslan. D-Iorează resursile budgetului pe anul 1872 din care se poate face aceste cheltueli. 1) Economia pe șase luni a salarului d-lui membru Antoniadi care a optat la pensiune, și 2) din escedentul de lei 9,048,667 a budgetului, fiind chiar mezatul făcut de a cunoaște suma fixă pentru ca să o poată arata consiliului. Se cere inchiderea discuțiunei, și se admite, contra d-lui Corjescu. Se pune la vot facerea mobiliarului și se admite contra d-lui Corjescu. Se pune la vot deschiderea creditului in cuma de 10,890 lei și se admite, contra d-lui Corjescu. D. Președinte arată că carele fiind inaintate, rădicând ședința, se anunță pe cea viitoare pentru 27 ziua Vineri. Președinte, D. Carp. Proocă-Verbal. Ședința Consiliului General al județului Iași din 27 Octomvrie 1872. Ședința se deschide la 12 oare din zi. Față la apelul nominal a fost 10 membri, d. Costachi Carpu, Toma Antoniadi, Panaite Idiescu, I. Botez, Gh. Tăcu, Costachi Corjescu, Col. P. Pavloff, I. Drăghici, Th. Aslan, Iacob Negruți, absent nemotivat d. C. P. Costantiniu, in congediu d. C. Balaiș. Se dă cetire Procesului-verbal a ședinței din 24 asupra căruia d. Corjescu luănd cuvântul, in ceea ce privește obiecțiunea expunerei situațiunei județului, a zis ca cuvintele cu care s’a terminat acea expunere, a făcut se provoace comisiunea. Pentru listele juriului, susține că a zis să nu se mai cetească, fiindcă are deplină încredere in Membrii cari le-a compus, căci altfel listele ar trebui observate față cu rolurile. D. G. Țăcu arată că in ședința trecută, consiliul ar fi stabilit ca rectificările ce ar necesita a se face in procesul verbal, nu pot a se trece in alt proces-verbal, ce in insuși apel asupra căruia se cere rectificare, căci atunci ar trebui să se ințeleagă de cetitor că el este așa făcut fără a ști in care s’a făcut rectificările, și spre a nu se zice, că intre consilieri a urmat vre’o neînțelegere, susține că rectificarea să se facă in insuși acel Proces verbal, asupra cărue să ia cuvântul. D. Pavloff susține că după usul parlamentar, rectificările se fac in al doilea Proces Verbal. D. Gh. Tăcu zice că d. Pavloff nu s’au ințeles bine, nefiind chestiune de parlament căci atunci ar trebui se fie un stenograf, și dacă s’au crezut a se face economie, astăzi nu se poate cere cont Grefierului de toate frazele ce se petrec intr’o ședință și ca D-sa n’a vroit a crea un nou us, ci a susținut incă părerea sale. D. Cost. Corjescu arată că scopul reclamei asupra procesului-verbal are de obiect a se rectifica in insuși acel proces, asupra cărue se ea cuvântul, nu in al doilea, și este clar de părere ca rectificările să se facă după cum a propus d. Tăcu. D. Secretar al consiliului, cerând cuvântul pentru a da lămuriri arată, că d-sa ea secretar au prelucrat procesul-Verbal conform votului on. consiliu, adecă a luat note despre esențialul discuțiunei, sau mai bine zicând, sau notat numai argumentele aduse de fiecare, d. consilier fără frasele făcute de d-nii ce au vorbit. Eu d-lor, nefiind stenograf, nu pot lua note de toate frasele. Căt pentru rectificările ce on consiliu va crede de cuviință a se face intr’un procesverbal, eu cred că ar trebui să se facă prin procesul-verbal al ședinței viitoare și nu intr’acela care este să se rectifice și aceasta pentru următoarele motive : 1) Ci rectificarea unui proces-verbal al unei ședinți se face prin discuțiunile din ședința următoare. 2) Că intr’un proces-verbal trebue a se nota toate chestiunile desbătute și prin urmare și discuțiunile pentru rectificările procesului-verbal al ședinței președinte. Dar dacă s’au urmat după cum unii din d-nii consilieri susțin de a se face rectificările chiar in procesul-verbal greșit, ce ințeles ar avea cănd cineva cetindi un proces-verbal din urmă, din care ar vedea mai multe erori strecurate in procesul-verbal anterior, și cănd ar ceti pe acesta nu ar găsi asemenea erori ? de aceea cred că va fi și mai bine, ca rectificările să se facă prin procesul-verbal al ședinței viitoare. Dacă insă on. consilieri vreesc a se face numai de căt rectificările chiar in procesul greșit, aceasta nu s’ar putea face după mine, de căt d-nii consilieri ce vor lua cuvântul intr’o ședință se bine-voească a veni a doua zi pentru a ceti părțile cei privesc, și se facă rectificările ce vor crede prin dictarea cuvintelor, cu care s’au servit in ședință, căci această regulă era admisă chiar de camera Moldovei cănd n’avea stenografi cercați. D. Gh. Tăcu, luănd cuvântul arată că și d-sa ca și d. Secretar cunoașce sistemul parlamentar, dar consiliul nu mai merge după acest sistem, fiindcă nu avem un stenograf și dintre acesta curge răul. De asemenea zice d-sa, înțeleg și recunosc greutatea d lui Secretar, de a putea lua note despre tot ce se vorbește de fiecare din noi, cu toate aceste nu pot admite a nu fi reproduse fidel fiecare a ceea ce am vorbit. Căt pentru rectificări, nu se unesc cu opiniunea d-lui Secretar, ca să se facă prin procesul-verbal al ședinței viitoare, și aceasta pentru că dacă s’ar admite și publica un proces verbal greșit, s’ar intămpla că unii vor ceti tocmai pe acesta și necetindu’l apoi procesul-verbal al ședinței viitoare prin care s’a rectificat erorile, ’și vor face o greșită idee despre cele vorbite, pentru aceste considerente susține, că rectificările să se facă chiar in procesul-verbal greșit. Căt pentru a doua opiniune a d-lui Secretar, iarăși nu mă unesc, căci dacă s’ar admite ca consilierii se vină a doua zi pentru a’și rectifica cele vorbite, s’ar intămpla se’și modifice chiar ideea, căci d-lor, eu, care nu am o memorie atăt de tare se poate intămpla ca se'nu’nu aduc aminte exact aceea, ce am vorbit in ziua trecută, și fără voință a’și pute pune in procesul-verba, altceva de căt aceea ce poate am susținut. Pentru aceste insă mai mult rog pe an. consiliu ca rectificările să se facă tot in ședința viitoare inse in procesul-verbal cel greșit. D. Th. Aslan arată că in ședința trecută s’au susținut și admis de consiliu, ca rectificările să se facă in procesul verbal asupra cărue s’au luat cuvântul, pentru că in alt mod, publicul cetind și neștiind unde se rectifică, va fi inclus in eroare, susține dar opiuiaupact lui Tăcu. Se pune la vot închiderea discuțiunei și propunerei d-lui Tăcu, de a se face rectificările lu același proces-verbal, asupa căruia se ea cuvântul, și se admite, contra ,d. Pavloff. D. Cost. Corjescu ea cuvântul și adaoge că nu vroește să se mai piardă timpul pentru că nu s’a scris exact susținerile din ședința trecută, invitând pe d. Președinte de a regula ca do. care cu note, se observe și se scrie argumentele dar nu numai frazele discuțiunilor. D. Președinte roagă pe dd. consilieri că cu o zi mai nainte de ședințe, se observe procesul-verbal, și se indrepte erorile care se vor fi strecurat. Se pune la vot procesul-verbal cu rectificările făcute și se admite in unanimitate. D. Președinte dă cetire oficiei d-lui Ministru agricultura și lucrărilor publice cu No. relativ la esposiția de la Viena. D. Panaite Idiescu, zice că cu câteva zile in urmă întrebând pe d. Prefect că ce cheltueli ar trebui să se prevadă in Budget pentru această trebuință, d-sa ia respuns că in anul acesta, județul nu are trebuință de așa dbfitueli, și roagă a se invita pe d. Prefect se vină la ședință. D. Prefect respunde, că după ordinul dlui Ministru fiind numită o comisiune pentru a activa adunare de producte și altele spre a se trimite la esposiție, pănă acuma n’a primit de căt popușoi, că in plasa Codru s’a găsit piatră aurită și alte obiecte, dar ca județul nu va face nici o cheltueală, fiindcă dintre toți doi. Proprietari, numai d. Vitlimescu pretinde 100 franci pe matasă. D. Gh. Tăcu observă că deși după cele espuse de d. Prefect pentru productele oferite fără plată, județul nu are a face nici o cheltueală, dar ea consiliul ar trebui să dei și el un product, lmai ales ca emblema sa “) Responsabilitatea articolelor publicate suib aaceastă rubrică privește numai pe autor. r V