Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-08-02 / nr. 85
TITLUL IV. Inventarul, compturile anuale, amortismentul, împărțirea beneficiilor. Art. 39. La 6 August al fiecăruia an se va face prin direcțiunea generală inventarul general al activului și pasivului societății și se va transmite consiliului de administrative. Acest din urmă cercetează aceste compturi și se comunică celor trei delegați revizori prevăzuți la art. 49. Art. 40. Produsul net scăzând toate sarcinile Constitue beneficiul. Asupra acestui beneficiu se va lua: a) Opt iasista pe an din capitalul vărsat, care vor servi a plăti la 6 Fevruarie cuponul corespunzător. b) O sumă egală cu acea versată asupra unui număr de acțiuni precum se arată in tabloul următor: Total franci 12,500,0000 care sumă este destinată pentru amortisarea in 15 ani a tuturor acțiunelor întreprinderea c) După ce va deduce din produsul net sumele însemnate la litera a. și b. se vor preleva zece la sută in folosul administratorilor și al experților, cari se vor împărți precum urmează: 1. Representanții concesionarilor vor primi fiecare câte unul la sută, sau împreună doi la sută. 2. Cei alți șase membri ai consiliului vor împărți între ei 4 la sută. 3. Comitetul experților și va impărți cei alți 4 la sută. d) O sumă egală cu acea hotărită la lit. b. și calculată după, același tablou se va preleva spre a constitui un fond de reversă, care, prin îngrijirea consiliului de administrative, se va plasa in modul cel mai sigur și in valorile cari i se vor părea cele mai recomandabile. La expirarea celui de pe urmă an al concesiunei, acest fond de reservi se va impărți intre cele 50,000 acțiuni de folosință (actions de jour sau ce) (art. 41) cari singure vor avea acest drept. e* Sumele ce vor mai rămănea se vor împărți drept dividerii intre toate acțiunele, fie originale tic sc folosința, precum Se va lămuri la art. 41. Art. 41. In toți anii, la 30 Septembre s. v., va avea loc tragerea la sorți a acțiunelor după tabloul arătat la art. 40 lit b. Acțiunelor eșite la sorți se va rembursa, la 6 (18) Fevruarie al anului următor, întreaga sumă vărsată asupra acelor acțiuni impreună cu cuponul de dobânzi ajuns la scadență; purtătorii acestor acțiuni vor primi ia schitul» acțiuni de folosință cari nu vor mai avea drept la dobânda fixă, dară cari vor avea drept la dividentul anual până la finele concesiunei și la împărțirea toridului de reservă (art. 40, lit. d) și a întregului activ al societății. titlul v. Adunările generale. Art. 42. Adunarea generală, regulat constituită, represintă totalitatea acționarilor. Ea se compune din toți purtători de 20 acțiuni cel puțin ; lista lor se va încheia de consiliul de administrațiune cu 10 zile înaintea intrunirei ordinară sau extraordinară a adunării. Spre acest sfirșit, purtătorii de acțiuni care pese a face parte de adunare vor depune titlurile lor la șediul consiliului de administrațiune, cu 15 zile cel puțin înaintea zilei fixată pentru întrunirea adunărei. Lista membrilor adunării generale se va ține la disposițiunea tuturor acționarilor cari ar dori să o consulte și va arăta, pe lângă numele fiecăruia acționar, numărul acțiunilor ce posedă. La Întrunirea adunărei această listă va sta pe biurou. Art. 43. Vericare membru present la adunare, are dreptul la atâtea glasuri pe cate ori posedă 20 acțiuni, sau prin sine insuși sau prin delegațiunea a unui sau mai multor membri ai adunărei. Ăuse numerul glasurilor a unui singur membru nu va putea nici odată trece peste 20 Art. 44. Nimeni nu poate fi representat in adunarea generală, decât prin un mandatar care să fie și densul membru al acestei adunări. Art. 45. Adunarea generală se întrunește de drept la tot anul, la șediul societăței, in cursul lunei Octombre. Art. 46. Ea se mai întrunește extraordinar de căte ori trebuința se va recunoaște prin o deliberare a consiliului. Convocările se fac cu 20 zile înaintea intrunirei prin o înștiințare publicată in ziarele aratate la art. 5. Art. 47. Adunarea este regulat constituită cănd membrii presenți sunt in numer de 25, fără a numera membrii consiliului de administrațiune, și cănd întrunesc inminele lor o a zecea parte a acțiunelor emise. Dacă această îndoită condițiune nu este indeplinită după ănteia convocare, se va face o a doua la un interval de 15 zile cel puțin. In cazul acesta, termenul intre data convocării și data intrunirei se reduce la zece zile. Deliberările membrilor presenți la această a două întrunire vor fi valabile veri care ar fi minierul membrilor și al acțiunilor lor, arse numai asupra materiilor cari erau la ordinea zilei a primei adunări. Art. 48. Adunarea va fi presidată de președintele consiliului de administrațiune. Funcțiunile de scrutator, se vor îndeplini de cei mai tari acționari presenți, sau refuzănd aceștia, de acei ce vin după ei după ordinul din listă până la primire. Secretarul se numește de biurou. Decisiunele se iau cu majoritatea glasurilor membrilor prezenți afară de cozurile unde statutele ar cere o majoritate specială. Președintele hotărește ordinea zilei după ce va lua avisul consiliului. Nici un obiect afară de acelea ce sunt la ordinea zilei nu se poate pune in deliberațiune. Adunarea ascultă raportul președintelui asupra situațiunei afacerilor societății, deliberată asupra bilanțului presentat, numește administratori și experți, dacă va fi trebuință, deliberată asupra tuturor materiilor ce este dator consiliul de administrațiune a i se supune, asupra tuturor propunerilor hotărite de consiliu a se pune in vederea adunărei, și in fine asupra tuturor modificărilor ce ar fi a se introduce in statutele de țață (art. 14) Art. 49. Adunarea numește trei delegați revisori cari vor avea a cerceta și a insoți cu un raport din parte-le, bilanțul presentat și socotelele anexate ale anului viitor ; spre acest sfârșit, documentele necesarii li se vor preda de direcțiunea generală precum și condicile societății cu 15 zile înaintea adunării generale. Art. 50. Decisiunile adunării luate conform statutelor sunt obligatorii pentru toți acționari, fie absenți, de opiniune contrară sau incapabili. Art. 51. Deliberațiunile se constată prin prods-verbal semnate de președinte și de majoritatea membrilor biuroului. Copiile duă aceste procese-verbale, încredințate de președinte vor servi de probă și de justificații de in fața terțiilor persoane. TITLUL VI. Comisarul guvernului. Contestațiunile. Art. 52. Guvernul Român va numi pe lângă consliul de administrațiune un comisar, care, afară a se amesteca in afacerile regiei, va avea dreptul de a asista la ședințele sale precum și la adunările ordinare sau extraordinare ale acționarilor și de a veghea la fidela executare a statutelor de față, precum și a convențiunelor și invoelile lor intre guvern și societate. In cas cănd i s’ar părea că in gestiunea societății urmează iregularități sau abateri de la stipulațiunile fundamentale, el va refera ministerului agriculturei, comerciului și lucrărilor publice. Acesta, dacă va fi motiv de a interveni, va cere explicațiuni de la președintele consiliului de administrațiune și -i va comunica observațiunile sale. Art. 53. Toate contestațiunile ce s’ar putea naște intre asociați asupra executării statutelor de față vor fi supuse jurisdicțiunii tribunalelor ordinare ale domiciliului societății (art. 4). Art. 54. Reclamațiunile in numele interesului general și colectiv al societății nu se vor putea porni inpotriva consiliului de administrațiune sau a președintelui seu, decât numai in virtutea unei deliberațiuni a adunării generale. Art. 55. Verice acționar ar voi să provoace o reclamațiune de această natură va fi dator, cu 15 zile cel puțin înaintea viitoarei adunări generale, a menit știința despre aceasta pe președinte prin o comunicațiune. Acesta este dator a pune propunerea la ordinea zilei a acelei adunări. Dacă propunerea se respinge de cătră adunare, nici un acționar nu o mai poate reproduce inaintea justiției in interesul său particular. Dacă propunerea se primește, adunarea numește unul sau mai mulți comisari spre a da curs reclamațiunii. Notificațiunile la care poate da naștere procedura se vor adresa numai acestor comisari. Nici o notificațiune individuală nu se poate face acționarilor. Art. 56. Contestațiunile dintre guvern și societate se vor judeca de tribunalele ordinare ale domiciliului societății (art. 4). TITLUL VII. Lquidațiun a. Art. 57. La expirarea societății, adunarea generală, in urma propunerii consiliului le administrațiune și după ce va asculta comitetul de experți, va regula modul liquidațiunii și va numi unul sau mai mulți liquidatori spre a proceda la liquidațiune cu concursul directorului general. In cursul liquidațiunii puterile adunării remăn neatinse. Ea are mai cu osebire dreptul de a aproba socotelele liquidațiunei și de a libera distanță pentru ele. De la numirea liquidatorilor încetează puterile și funcțiunile atăt ale consiliului de administrațiune căt și ale comitetului de experți ; ruse și unii și alții pot fi chiemați la funcțiunile de liquidator. Banca României Directorele general, De Herz. S’a văzut și aprobat in ședința consiliului miniștrilor de la 6 iulie 1872. (S. S.) imbrățișat cu succes cariera medicală; una este firca unui medic din St Petersburg; a ta s’a așezat tot in acelaș târg și are o clientelă însemnată; a treia este medic primar la spitalul de femei din Londra de sub direcțiunea D-nei Garret-Anderson, doctor de la facultățile din Londra și Paris ; a patra va avea direcțiunea unui spital de femei ce se inființază acum la Birmingham ; a cincea o Americancă, este medică la ospitalul de copii din Boston ; cea din urmă a fost primită ca sub-ajutor de clinică medicală la spitalul din Zurich. (Res bunare a unei femei). In un oraș din Americă s’a intamplat in zilele trecute un fapt însemnat de resbunare. O damă măritată numită Kemy fusese intr’atăta calomniată de cătră un amorez neascultat numit Cumminzi, incăt bărbatul aceleia ceri despărțenie. Doamna Kemy merse la calomniatorul ei și il impușca cu un revolver; după aceea merse și se dete singură pe mâna justiției. Ea fu ansă eliberată pe o garanție de 20.000 de dolari. — (Aparițiunea c omerei Asiatice) la Instersburg (Prusia orientală) este constatată oficial și la Koenigsberg; morții, in urma unei maladii care se distinge foartte puțin de holeră, sunt forte numeroase. In toate zilele o mulțime de Evrei din Wilna (Lithuania) sosesc la Koenigsberg pentru a scăpa de flagel și naturalminte poliția ii dă înapoi peste frontieră. Ziarele din Berlin se plâng amar de neingrijirea corpului sanitar, și Gazeta Spener, ziar oficial prin escelență, sprijină plângerile s sale prin statistică a morților. (Teleg) — (Crimă cumplită in Pesta). In acest oraș trăea de mai mulți ani un lucrător numit Traub, om destul de cult care fusese mai mult timp in Franția și Anglia. El era însurat de doisprezece ani și avea cinci copii din care patrul avea in casă, eară o copiliță de 11 ani locuia la bunica ei care o infiesă. Cu toate stredaniile onestea lui Traub, nu-i mergea bine și de abia iși câștiga hrana zilnică. De cătva timp sub grelele împrejurări in care -și ducea viața, el deveni din ce in ce mai tăcut și figura sa luă un aer trist și posomorit. In o noapte, tocmai in al 12-le aniversara căsătoriei sale, după ce se culcase trei din copii in o odae, eară el, femeea lui și cel mai mic din copii in alta, Traub se sculă pe la 11 oare și merse in odaea ceelaltă, pentru a da apă la copii, ceea ce făcea in toată noaptea și ceea ce credea soția lui că făcea și acuma. Ei le dădu in adevăr apă anse aceasta era o otravă cumplită, o soluțiune de Cyancaki; el treca înapoi in odaea sa, dădu și copilului celui mic o dosă de apă, după ce bcuse el singur și apoi se culcă inapoi lângă femeia lui. Peste câteva minute copilul cel mic incepîi a plânge din ce in ce mai tare , femeea sări din pat, luă copilul in brațe care tremură in toate mădulările sale. Din ceea cdne se auzi a ea râși gemete ascunse. Femeia buimacă strigă: „ignaz! copii sunt bolnavi, ce să fie !“ Nu urmă nici un respuns. Numai după o a doua esclamare se auzire din gura lui Traub următoarele cuvinte :• „Matildă, fii liniștită; m’am otrăvit pe mine și pe toți copii. Nu pot sa mai trăesc astfel. Tot. . . Tot... Tot...“ Mai departe nu putu merge. Moartea il răpi in pat, pe cănd copilașii murise in odaia cealaltă și in brațele mamei lor. Femeea țipa, chiama in ajutor; săriumea din toate părțile; era prea târziu, toți încetase de a trăi. Cu mare nevoie să smulse paharul de Cyancaki din măna nenorocitei femei. In 1873 1000 acțiuni de fr. 250 fr. 250,000 — 1874 1500 — — 375,000 — 1875 2500 — — 625,000 — 1876 3750 - 937,000 — 1877 — — 937,000 — 1878 — — — 937,000 — 1879 — — — 937,000 — 1880 — — — 937,000 — 1881 — — 937,000 —— 1882 — — 937,000 — 1883 — — 937,000 — 1884 — — — 937,000 — 1885 — — 937,000 — 1886 — — — 937,000 — 1887 — — — 937,000 știe! Mie imi pare că depășește odată pe această cale nu se mai întoarce îndărăt. Ea d’odată aruncă ramura la o parte. — Să mergem să ședem in chioșcul acela, urmar ea :—și ve rog, pănă ce nu voi începe eu insăși vorba să nu-mi amintiți de... de acea carte. (Ea ca și cum s’ar fi temut să pronunțe numele de „Faust"1.) _ Nu ve voi vorbi despre „Faust“, începui eu :—ăusgimi veți permite de a ve felicita și a ve spune că ve invidiez. — Me invidiați pe mine ? — Da, pe d voastră, acum cănd ve cunosc, cu sufletul d-voastră câte desfătări ve așteaptă! Sunt poeți mari afară de Göthe, Secspir, Șiler,... și chiar Puschin al nostru și cu dânsul trebue să faceți cunoștință. Ea tăcea și desemna cu cortelul pe nisip. O, amicul meu, Simeon Nicolaevici ? cănd ai fi putut s’o vezi, căteră'’ha de plăcută in acel moment , palidă mai până la transparență, puțin plecată, obosită sufletește—și totuși clară, ca cerul! I-am vorbit, vorbit mult, apoi tăcui și o priveam in tăcere. Ba nici macar nu-și ridică ochii și urma cănd a desemna cu cortelul, cănd a șterge cele desemnate. D’odată resunare niște pași grăbiți copilărești. Natalia intră in chioșc. Vera Nicolaevna se îndreptă și, spre mirarea mea, iși imbrățoșa fiica cu o afecție violentă... Aceasta nu stă in obiceiurile sale. Apoi apără și Primcov. Căruntul anse esactul copil, Șimel, plecase in zorul zilei ca să nu ’ntărzie lecția. Merserem la ceai. Dar sunt obosite timpul de a termina această epistolă. Trebue să-ți pară absurdă și confusă. Nu mă simțesc bine. Nu știu ce am. La tot momentul imi apare odaea cea mică cu păreții goli, lampa, ușa deschisă, mirosul și recoreala nopței și colo lângă ușă o față tineră, atentă o rochie albă ușoară... Acum înțeleg pentru ce am vroit s’o iau de soție, să vede că ’nainte de a merge la Berlin nu eram atăt de prost, pe către credeam pănă acum. Da, Simeon Nicolaevici, amicul zeu se află intr’o stranie disposiție. Acestea toate au să treacă, știu... dar dacă nu vor trece—ei ș’apoi ? nu vor trece. Totuși sunt mulțumit de mine , mai antei pentru că am petrecut o sară minunată și apoi, dacă am trezit acest suflet tener, cine mă poate acusa? Bătrena Eliova e țintită pe părete și e silită să tacă. Bătrena!... amenințarile vieței sale nu-mi sunt toate cunoscute, dar știu ca fugit din casa părintească: se vede că doară nu in zadar s’a născut din o italiancă. Ea a vroit să-și asigureze fiica... vom vede. Arunc condeiul. Ești un vizitor, gândește, te rog, ce vei vrei de mine, anse să nu-ți bați joc de mine prin epistolă. Suntem amici vechi și trebue să ne cruțăm unul pe altul. Adio. Alteu P. B. (Va urma.) BIBLIOGRAFIE. — Despre holera asiască, sau „chipul de a se feri de această boală și mijloacele de a se vindeca de ea sigur, fără medic." De Dr. Constantin C. Vărnav, Iași 1872. Se vinde la toți librari. — Această broșură e scrisă in un mod foarte popular, și pe lângă instrucțiunile folositoare in timpul epidemiei, autorul ne istorisește și despre curele făcute de dSusul in anii 1848, 1853 și 1866 cănd au existat epidemii de holeră. Acuma cănd s’a aratat și in orașul nostru niște cozuri de holeră ar fi bine pentru oricine a se confirma de cele zise in sus-numita carte. VARIETĂȚI. — (Datoria franceză) se ridică astăzi un capital nominal, la 22 miliarde 750 milioane ; se plătește ca dobândă, pentru acest capital, suma de 715 milioane pe an. — (Studentele Universitatei din Zurich). In momentul de față, sunt 63 de studente la Universitatea din Zurich, din care 51 sunt înscrise la facultatea de medicină (44 rusce, 1 englesă, 3 sviterene, 3 germane) și 12 la facultatea de filosofie (10 rusce, 1 austriacă, 1 germană). Preponderanța elementului slav se explică prin faptul că de mult invetământul superior este liber deschis femeilor in Rusia. Pe lăngă aceste 63 studente de astăzi adăugindu-se cele 17 eleve care au părăsit Universitatea de la 1867 fără a termina cursurile, și 6 care au fost primite doctori in medicină, se capătă cifra de 86 femee înscrise in“registrele Universității in curs de 8 ani. Cele șese cu diplomă de doctori in medicină au LICITAȚIUNI. 5 August, Piața Primăriei, vânzarea mai multor obiecte a d-lui Neculai Grigoriu. 6 August. Vânzarea de 13 boi, 27 vaci, 23 oi, 20 cai, 3 epe, 4 viței, 4 mănzate, 7 măntați, 25 fălci popușoi, roada a 191., pogoane vie, secvestrate toate aceste de la unii din locuitorii comunilor Badenii și Cepretița plasa Bahluiului județul Iași, spre satisfacerea d-lui Constantin Nicolaide , in camera Primăriei comunei Bădeni. 7 August. Piața Primăriei, vânzarea efectelor se■ cvastrate de la d. Anton Iagodici. 8 August. In camera Comitetului Permanent pentru a se da in antrepriză reperarea Casarinei Dorobanților din Iași, după devizul făcut, de D. Inginer al județului. In camera Comitetului Permanent, pentru antrepriza mobiliarului necesar Tribunalului local, condițiunile din foaea mezatului se pot vede la grefa Comitetului in toate zilele pănă la adjudecare. 37 August. In Camera Comitetului Permanent, pentru darea in întreprindere a construirei a trei localuri de sub-Prefecturi la plasele Codru Stavnic și Braniștea din acest județ. Soiri comerciale. Iași, 1 Aug. In Galiția și Bucovina recolta de cartofe s’a stricat cu totul din causa ploilor. Din această causa prețul grâului și a popușoiului s’a urcat din nou. Pe la noi ploile deși întrerupte totuși nu destul de mari și ades foarte violente, ’ fac mult ren. Grâul nu poate fi săcerat, fânul se strică. Numai popușoaele profită din aceasta, căci toate până și cele șamanate foarte târziu cresc cu o minunată repetuție* *