Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)

1872-08-02 / nr. 85

TITLUL IV. Inventarul, compturile anuale, amortismentul, îm­părțirea beneficiilor. Art. 39. La 6 August al fie­căruia an se va face prin direcțiunea generală inventarul general al activului și pasivului societății și se va transmite consiliului de administra­tive. Acest din urmă cercetează aceste comp­­turi și se comunică celor trei delegați revi­zori prevăzuți la art. 49. Art. 40. Produsul net scăzând toate sar­cinile Constitue beneficiul. Asupra acestui beneficiu se va lua: a) Opt ia­sista pe an din capitalul vărsat, care vor servi a plăti la 6 Fevruarie cupo­nul corespunzător. b) O sumă egală cu acea versată asupra unui număr de acțiuni precum se arată in tabloul următor: Total franci 12,500,0000 care sumă este destinată pentru amortisarea in 15 ani a tuturor acțiunelor întreprinderea c) După ce va deduce din produsul net sumele însemnate la litera a. și b. se vor preleva zece la sută in folosul administra­torilor și al experților, cari se vor împărți precum urmează: 1. Representanții concesionarilor vor pri­mi fiecare câte unul la sută, sau împreună doi la sută. 2. Cei­ alți șase membri ai consiliului vor împărți între ei 4 la sută. 3. Comitetul experților­­ și va impărți cei alți 4 la sută. d) O sumă egală cu acea h­otărită la lit. b. și calculată după, același tablou se va preleva spre a constitui un fond de reversă, care, prin îngrijirea consiliului de adminis­trative, se va­ plasa in modul cel mai si­gur și in valorile cari i se vor părea cele mai recomandabile. La expirarea celui de pe urmă an al con­­cesiunei, acest­ fond de reservi se va impăr­ți intre cele 50,000 acțiuni de folosință (ac­tions de j­o­ur sau ce) (art. 41) cari singure vor avea acest drept. e* Sumele ce­ vor mai rămănea se vor îm­părți drept dividerii intre toate acțiunele, fie originale tic­­ sc­­ folosința, precum Se va lă­muri la art. 41. Art. 41. In toți anii, la 30 Septembre s. v., va avea loc tragerea la sorți a acțiune­­lor după tabloul arătat la art. 40 lit b. Acțiunelor eșite la sorți se va rembursa, la 6 (18) Fevruarie al anului următor, în­treaga sumă vărsată asupra acelor acțiuni impreu­nă cu cuponul de dobânzi ajuns la scadență; purtătorii acestor acțiuni vor pri­mi ia schitul» acțiuni de folosință cari nu vor mai avea drept la dobânda fixă, dară cari vor avea drept la dividentul anual pâ­nă la finele concesiune­i și la împărțirea tori­dului de reservă (art. 40, lit. d) și a între­gului activ al societății. titlul v. Adunările generale. Art. 42. Adunarea generală, regulat con­stituită, represintă totalitatea acționarilor. Ea se compune din toți purtători de 20 acțiuni cel puțin ; lista lor se va încheia de consiliul de administrațiune cu 10 zile îna­intea intrunirei ordinară sau extraordinară a adunării. Spre acest sfirșit, purtătorii de acțiuni car­­e pese a face parte de adunare vor depune titlurile lor la șediul consiliului de adminis­trațiune, cu 15 zile cel puțin înaintea zilei fixată pentru întrunirea adunărei. Lista membrilor adunării generale se va ține la disposițiunea tuturor acționarilor cari ar dori să o consulte și va arăta, pe lângă numele fie­căruia acționar, numărul acțiuni­lor ce posedă. La Întrunirea adunărei această listă va sta pe biurou. Art. 43. Veri­care membru present la a­­dunare, are dreptul la atâtea glasuri pe cate ori posedă 20 acțiuni, sau prin sine insuși sau prin delegațiunea a unui sau mai multor membri ai adunărei. Ăuse numerul glasu­rilor a unui singur membru nu va putea nici odată trece peste 20 Art. 44. Nimeni nu poate fi representat in adunarea generală, decât prin un man­datar care să fie și densul membru al aces­tei adunări. Art. 45. Adunarea generală se întrunește de drept la tot anul, la șediul societăței, in cursul lunei Octombre. Art. 46. Ea se mai întrunește extraordi­nar de căte ori trebuința se va recunoaște prin o deliberare a consiliului. Convocările se fac cu 20 zile înaintea in­trunirei prin o înștiințare publicată in zia­rele aratate la art. 5. Art. 47. Adunarea este regulat consti­tuită cănd membrii presenți sunt in n­um­er de 25, fără a numera membrii consiliului de administrațiune, și cănd întrunesc in­minele lor o a zecea parte a acțiunelor emise. Dacă această îndoită condițiune nu este indeplinită după ănteia­ convocare, se va face o a doua la un interval de 15 zile cel puțin. In cazul acesta, termenul intre data convo­cării și data intrunirei se reduce la zece zile. Deliberările membrilor presenți la această a două întrunire vor fi valabile veri­ care ar fi minierul membrilor și al acțiunilor lor, arse numai asupra materiilor cari erau la ordinea zilei a primei adunări. Art. 48. Adunarea va fi presidată de pre­ședintele consiliului de administrațiune. Funcțiunile de scrutator, se vor îndeplini de cei mai tari acționari presenți, sau re­­fuzănd aceștia, de acei ce vin după ei după ordinul din listă până la primire. Secretarul se numește de biurou. Decisiunele se iau cu majoritatea glasu­rilor membrilor prezenți afară­ de cozurile unde statutele ar cere o majoritate specială. Președintele hotărește ordinea zilei după ce va lua avisul consiliului. Nici un obiect afară de acelea ce sunt la ordinea zilei nu se poate pune in delibera­­țiune. Adunarea ascultă raportul președintelui asupra situațiunei afacerilor societății, deli­­berată asupra bilanțului presentat, numește administratori și experți, dacă va fi trebu­ință, deliberată asupra tuturor materiilor ce este dator consiliul de administrațiune a i se supune, asupra tuturor propunerilor h­o­­tărite de consiliu a se pune in vederea adu­nărei, și in fine asupra tuturor modificărilor ce ar fi a se introduce in statutele de țață (art. 14) Art. 49. Adunarea numește trei delegați revisori cari vor avea a cerceta și a insoți cu un raport din parte-le, bilanțul presentat și socotelele anexate ale anului viitor ; spre acest sfârșit, documentele necesarii li se vor preda de direcțiunea generală precum și condicile societății cu 15 zile înaintea adu­nării generale. Art. 50. Decisiunile adunării luate con­form statutelor sunt obligatorii pentru toți acționari, fie absenți, de opiniune­­ contrar­ă sau incapabili. Art. 51. Deliberațiunile se constată prin pr­o­d­­s-verbal semnate de președinte și de majoritatea membrilor biuroului. Copiile du­­ă aceste procese-verbale, încredințate de președinte vor servi de­ probă și de justifi­cații de in fața terțiilor persoane. TITLUL VI. Comisarul guvernului. Contestațiunile. Art. 52. Guvernul Român va numi pe lân­gă cons­liu­l de administrațiune un comisar, care, afară a se amesteca in afacerile regi­ei, va avea dreptul de a asista la ședințele sale precum și la adunările ordinare sau extraordinare ale acționarilor și de a veghea la fidela executare a statutelor de față, pre­cum și a convențiun­elor și invoelile lor in­tre guvern și societate. In cas cănd i s’ar părea că in gestiunea societății urmează iregularități sau abateri de la stipulați­­unile fundamentale, el va refera ministerului agriculturei, comerciului și lu­crărilor publice. Acesta, dacă va fi motiv de a interveni, va cere explicațiuni de la președintele consiliului de administrațiune și -i va comunica observațiunile sale. Art. 53. Toate contestațiunile ce s’ar pu­tea naște intre asociați asupra executării statutelor de față vor fi supuse jurisdicțiunii tribunalelor ordinare ale domiciliului socie­tății (art. 4). Art. 54. Reclamațiunile in numele intere­sului general și colectiv al societății nu se vor putea porni in­potriva consiliului de administrațiune sau a președintelui seu, de­cât numai in virtutea unei deliberațiuni a adunării generale. Art. 55. Veri­ce acționar ar voi să pro­voace o reclamațiune de această natură va fi dator, cu 15 zile cel puțin înaintea vii­toarei adunări generale, a menit știința des­pre aceasta pe președinte prin o comunica­­țiune. Acesta este dator a pune propunerea la ordinea zilei a acelei adunări. Dacă propunerea se respinge de cătră a­­dunare, nici un acționar nu o mai poate re­produce inaintea justiției in interesul său particular. Dacă propunerea se primește, adunarea numește unul sau mai mulți comisari spre a da curs reclamațiunii. Notificațiunile la care poate da naștere procedura se vor adresa numai acestor co­misari. Nici o notificațiune individuală nu se poa­te face acționarilor. Art. 56. Contestațiunile dintre guvern și societate se vor judeca de tribunalele ordi­nare ale domiciliului societății (art. 4). TITLUL VII.­­ Lquidațiun a. Art. 57. La expirarea societății, adunarea generală, in urma propunerii consiliului­­ le administrațiune și după ce va asculta comi­tetul de experți, va regula modul liquida­­țiunii și va numi unul sau mai mulți liqui­datori spre a proceda la liquidațiune cu con­cursul directorului general. In cursul liquidațiunii puterile adunării remăn neatinse. Ea are mai cu osebire dreptul de a aproba socotelele liquidațiunei și de a libera distanță pentru ele. De la numirea liquidatorilor încetează pu­terile și funcțiunile atăt ale consiliului de administrațiune căt și ale comitetului de ex­perți ; ruse și unii și alții pot fi chiemați la funcțiunile de liquidator. Banca României Directorele general, De Herz. S’a văzut și aprobat in ședința consiliu­lui miniștrilor de la 6 iulie 1872. (S. S.) imbrățișat cu succes cariera medicală; una este f­irca unui medic din St­­ Petersburg; a­ ta s’a așezat tot in­­ acelaș târg și are o clientelă însemnată; a treia este medic pri­mar la spitalul de femei din Londra de sub direcțiunea D-nei Garret-Anderson, doctor de la facultățile din Londra și Paris ; a patra va avea direcțiunea unui spital de femei ce se inființază acum la Birmingham ; a cincea o Americancă, este medică la ospitalul de copii din Boston ; cea din urmă a fost pri­mită ca sub-ajutor de clinică medicală la spitalul din Zurich.­­ (Res bun­a­re a unei femei). In un oraș din Americă s’a intamplat in zilele tre­cute un fapt însemnat de resbunare. O da­mă măritată numită Kemy fusese intr’at­ăta calomniată de cătră un amorez neascultat numit Cumminzi, incăt bărbatul aceleia ceri despărțenie. Doamna Kemy merse la calom­niatorul ei și il impușca cu un revolver; după aceea merse și se dete singură pe mâ­na justiției. Ea fu ansă eliberată pe o ga­ranție de 20.000 de dolari. — (A­p­a­r­i­ț­i­u­n­e­a c o­m­e­r­e­i A­s­i­a­­t­i­c­e) la Instersburg (Prusia orientală) este­­ constatată oficial și la Koenigsberg; morții,­­ in urma unei maladii care se distinge foar­­t­te puțin de holeră, sunt forte numeroase.­­ In toate zilele o mulțime de Evrei din Wil­na (Lithuania) sosesc la Koenigsberg pen­tru a scăpa de flagel și naturalminte poli­ția ii dă înapoi peste frontieră. Ziarele din Berlin se plâng amar de neingrijirea cor­pului sanitar, și Gazeta Spener, ziar oficial prin escelență, sprijină plângerile s sale prin statistică a morților. (Teleg­) — (Crimă cumplită in Pesta). In a­­cest oraș trăea de mai mulți ani un lucrător numit Traub, om destul de cult care fusese mai mult timp in Franția și Anglia. El era însurat de doisprezece ani și avea cinci copii din care patru­l avea in casă, eară o copi­­liță de 11 ani locuia la bunica ei care o in­­fiesă. Cu toate stredaniile oneste­a lui Traub, nu-i mergea bine și de abia iși câștiga hrana zilnică. De căt­va timp sub grelele împre­jurări in care -și ducea viața,­ el deveni din ce in ce mai tăcut și figura sa luă un aer trist și posomorit. In o noapte, tocmai in al 12-le aniversar­a căsătoriei sale, după ce se culcase trei din copii in o odae, eară el, fe­­meea lui și cel mai mic din copii in alta, Traub se sculă pe la 11 oare și merse in odaea ceelaltă, pentru a da apă la copii, ceea ce făcea in toată noaptea și ceea ce credea soția lui că făcea și acuma. Ei le­­ dădu in adevăr apă anse aceasta era o otravă­­ cumplită, o soluțiune de Cyancaki; el treca îna­poi in odaea sa, dădu și copilului celui mic o dosă de apă, după ce bcuse el singur și apoi se culcă inapoi lângă femeia lui. Peste câte­va minute copilul cel mic incepîi a plânge din ce in ce mai tare , femee­a sări din pat, luă copilul in brațe care tremură in toate mădulările sale. Din ceea cdne se auzi a ea râși gemete ascunse. Femeia bui­macă strigă: „ignaz! copii sunt bolnavi, ce să fie !“ Nu urmă nici un respuns. Nu­m­ai după o a doua esclamare se auzire din gura lui Traub următoarele cuvinte :• „Matildă, fii liniștită; m’am­ otrăvit pe mine și pe toți copii. Nu pot sa mai trăesc astfel. Tot. . . Tot... Tot...“ Mai departe nu putu merge. Moartea il răpi in pat, pe cănd copilașii mu­rise in odaia cealaltă și in brațele mamei­­ lor. Femeea țipa, chiama in ajutor; sări­­u­­­­mea din toate părțile; era prea târziu, toți­­ încetase de a trăi. Cu mare nevoie să smulse­­ paharul de Cyancaki din măna nenorocitei femei. In 1873 1000 acțiuni de fr. 250 fr. 250,000 — 1874 1500 — — 375,000 — 1875 2500 — — 625,000 — 1876 3750 -­­ 937,000 — 1877 — —­­ 937,000 — 1878 — — — 937,000 — 1879 — — — 937,000 — 1880 — — — 937,000 — 1881 —­­ — 937,000 —— 1882 — — 937,000 — 1883 — —­­ 937,000 — 1884­ — — — 937,000 — 1885 — — 937,000 — 1886 — — — 937,000 — 1887 — — — 937,000 știe! Mie imi pare că d­e­pășește odată pe această cale nu se mai întoarce îndărăt. Ea d’odată aruncă ramura la o parte. — Să mergem să ședem in chioșcul a­­cela, urmar ea :—și ve rog, pănă ce nu voi începe eu insăși vorba să nu-mi amintiți de... de acea carte. (Ea ca și cum s’ar fi temut să pronunțe numele de „Faust"1.) _ Nu ve voi vorbi despre „Faust“, înce­pui eu :—ăusg­imi veți permite de a ve fe­licita și a ve spune că ve invidiez. — Me invidiați pe mine ? — Da, pe d voastră, acum cănd ve cu­nosc, cu sufletul d-voastră câte desfătări ve așteaptă! Sunt poeți mari afară de Göthe, Secspir, Șiler,... și chiar Puschin al nostru și cu dânsul trebue să faceți cunoștință. Ea tăcea și desemna cu cortelul pe nisip. O, amicul meu, Simeon Nicolaevici ? cănd ai fi putut s’o vezi, căt­eră'’ha de plăcută in acel moment , palidă mai până la trans­parență, puțin plecată, obosită sufletește—și totuși clară, ca­ cerul! I-am vorbit, vorbit mult, apoi tăcui și o priveam in tăcere. Ba nici macar nu-și ridică ochii și urma cănd a desemna cu cortelul, cănd a șterge cele de­semnate. D’odată resunare niște pași gră­biți copilărești. Natalia intră in chioșc. Ve­ra Nicolaevna se îndreptă și, spre mirarea mea, iși imbrățoșa fiica cu o afecție violen­tă... Aceasta nu stă in obiceiurile sale. Apoi apără și Pri­mcov. Căruntul anse esactul copil, Șimel, pleca­se in zorul zilei ca să nu ’ntărzie lecția. Merserem la ceai. Dar sunt obosit­­e timpul de a termina această epistolă. Trebue să-ți pară absurdă și confusă. Nu mă simțesc bine. Nu știu ce am. La tot momentul imi apare odaea cea mică cu păreții goli, lampa, ușa des­chisă, mirosul și recoreala nopței și colo lângă ușă o față tineră, atentă o rochie al­bă ușoară... Acum înțeleg pentru ce am vroit s’o iau de soție, să vede că ’nainte de a merge la Berlin nu eram atăt de prost, pe căt­re credeam pănă acum. Da, Simeon Nicolaevici, amicul zeu se află intr’o stranie disposiție. Acestea toate au să treacă, știu... dar dacă nu vor trece—ei ș’apoi ? nu vor trece. Totuși sunt mulțumit de mine , mai antei pentru că am petrecut o sară minuna­tă și apoi, dacă am trezit acest suflet tener, cine mă poate acusa? Bătrena Eliova e țin­tită pe părete și e silită să tacă. Bătre­na!... amenințarile vieței sale nu-mi sunt toate cunoscute, dar știu ca fugit din casa părintească: se vede că doară nu in zadar s’a născut din o italiancă. Ea a vroit să-și asigureze fiica... vom vede. Arunc condeiul. Ești un vizitor, gândește, te rog, ce vei vrei de mine, anse să nu-ți bați joc de mine prin epistolă. Suntem a­­mici vechi și trebue să ne cruțăm unul pe altul. Adio. Al­teu P. B. (Va urma.) BIBLIOGRAFIE. — Despre holera asiască, sau „chipul de a se feri de această boală și mijloacele de a se vindeca de ea sigur, fără medic." De Dr. Constantin C. Vărnav, Iași 1872. Se vinde la toți librari. — Această broșură e scrisă in un mod foarte popular, și pe lângă instrucțiunile folositoare in timpul epidemiei, autorul ne istorisește și despre curele făcute de dSusul in anii 1848, 1853 și 1866 cănd au existat epidemii de holeră. Acuma cănd s’a aratat și in orașul nostru niște cozuri de holeră ar fi bine pentru ori­cine a se confirma de cele zise in sus-numita carte. VARIETĂȚI. — (Datoria francez­ă) se ridică astăzi un capital nominal, la 22 miliarde 750 milioane ; se plătește ca dobândă, pen­tru acest capital, suma de 715 milioane pe an. — (Studentele Universitat­ei din Zurich). In momentul de față, sunt 63 de studente la Universitatea din Zurich, din care 51 sunt înscrise la facultatea de medicină (44 rusce, 1 englesă, 3 sviterene, 3 germane) și 12 la facultatea de filosofie (10 rusce, 1 austriacă, 1 germană). Prepon­­deranța elementului slav se explică prin fap­tul că de mult invetământul superior este liber deschis femeilor in Rusia. Pe lăngă aceste 63 studente de astăzi adăugindu-se cele 17 eleve care au părăsit Universitatea de la 1867 fără a termina cursurile, și 6 care au fost primite doctori in medicină, se capătă cifra de 86 femee înscrise in“regis­­trele Universității in curs de 8 ani. Cele șese cu diplomă de doctori in medicină au LICIT­AȚ­IUN­I. 5 Au­­gust, Piața Primăriei, vânzarea mai multor ob­iecte a d-lui Neculai Grigoriu. 6 August. Vânzarea de 13 boi, 27 vaci, 23 oi, 20 cai, 3 epe, 4 viței, 4 mănzate, 7 măntați, 25 fălci popușoi, roada a 191­., pogoane vie, secvestrate toate aceste de la unii din lo­cuitorii comunilor Badenii și Cepreti­ța plasa Bahluiului județul Iași, spre satisfacerea d-lui Constantin Nicolaide , in camera Pri­măriei comunei Bădeni. 7 August. Piața Primăriei, vânzarea efectelor se­­■ cvastrate de la d. Anton Iagodici. 8 August. In camera Comitetului Permanent pentru a se da in antrepriză reperarea Casa­rinei Dorobanților din Iași, după devizul făcut, de D. Inginer al județului. In camera Comitetului Permanent, pentru antrepriza mobiliarului necesar Tribunalu­lui local, condițiunile din foaea mezatului se pot vede la grefa Comitetului in toate zilele pănă la adjudecare. 37 August. In Camera Comitetului Permanent, pentru darea in întreprindere a construirei a trei­­ localuri de sub-Prefecturi la plasele Codru Stavnic și Braniștea din acest județ. Soiri comerciale. Iași, 1 Aug. In Galiția și Bucovina recol­ta de cartofe s’a stricat cu totul din causa ploilor. Din această causa prețul grâului și a popușoiului s’a urcat din nou. Pe la noi ploile de­și întrerupte totuși nu destul de mari și ades foarte violente, ’ fac mult ren. Grâul nu poate fi săcerat, fânul se strică. Numai popușoaele profită din a­­ceasta, căci toate până și cele șaman­a­te foarte târziu cresc cu o minunată repetuție* *

Next