Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-04-08 / nr. 41
care se Întâlnesc pe toate trotuarele ca monumente ce atestă că ele s'au reperat cândva,iși și-au căpat capul Măcar arăta noroc a avut că spitalul mi era departe, unde indată a și fost condus. Birjarul nu s'a aflat, căci nu era nici un serjent in acele părți, astfel că omul rămăne cu "capul spart, petrece vr’o lună de zile in spital, iși perde câștigul ce sar fi putut agonisi, fără să știe cine l’au redus in asemene stare, pentru ca sft’l poată apuca. CURIERUL DE IAȘI. INDUSTRIA ROMÂNĂ*) ȘI LIBERTATEA COMERCIITLE DE IMPORTATIONE. 2 francia. Industria franceză este astăzi una dintre cele mai înflorite și mai frumoase din lume. Multe staturi, și putem zice cele mai însemnate prin starea industriei lor, datoresc Franției înființarea și perfecționarea fabricelor la dănsele, astfel fiind, se căutăm a resuma in puține cuvinte calea urmată in această mare și avută țară pentru creațiunea și desvoltarea industriei. încă din timpul Cruciatelor industria francosa începuse a lua oarecare desvoltare; cu toate acestea resbelele civile năvălirile străine, pustiiseră atăt de mult Fracia că pe la 1505 națiunea sărăcise, remăsese fără comerț și fără industrie. Satele suferiseră atât de mult că mai toate se pustiiseră. Industria care înflorise destul pentru timpii aceia, dispăruse cu totul și fusese înlocuită prin importațiuni străine. Notabilii in 1597 ca se facă pipăită decadența industriei naționale, zicea: „Este cunoscut că înaintea , tulburărilor se fabrica de patru ori mai mult „postav ca astăzi. Mărturie orașul Provins, „iu Brie, unde se aflau o mie opt sute res boae de postav și astăzi nu mai sunt decăt „patru ... Vecinii noștri ne trimit pe fiecare „an din Englit era mai bine de una mic corăbii, in parte încărcate cu mărfuri manufacturate, precum postavuri și altele. Englezii aduc atâtea mărfuri in acest regat, „că au umplut țara, și aduc până și pălăriile „lor cele vechi, cisme și alte obiecte pe care „le descarcă pentru Normandia și Picardia, „desprețuind pe Francesi și poliția.“ Aceste rânduri, pe care le împrumutăm din istoria lui Enric IV de Domnuloirson, ne arată intr’un limbagiu simplu starea deplorabilă in care adusese pe Franția resbelele de religiune. In această epocă regele Enric IV încredința administrațiunea celebrului său ministru Sully. Acesta acordă cea mai mare protecțiune agriculturei: incurajă toate Întreprinderile de ameliorațiune, făcu canaluri, săută locuri smărcoase. Cu căt ansă marele ministru se ocupa de prosperitatea agriculturei, cu atăt neingrijea industria, convins că industria aduce luesul și moleșește poporul. EL credea că industria locală simplă, cum se afla pe atunci, era de ajuns ca să satisfacă trebuințele; și ca să dea un exemplu de disprețul ce avea contra veșmintelor lucșoase, purta haine de postav sur comun. Sully pretindea că orice consumațiune de obiecte străine este o hoție făcută in dauna Franției și o lovitură contra moravurilor sale. Cu asemenea idei înțelege fie cine că Sully nu era un partizan al libertății comerciale. Și un adevăr dacă ar fi ținut numai de voința sa, nu ar fi permis ca să intre in Francia nici uiacar un tir de ață străină. Regele ănse avea alte idei in privința industriei. Convins, cu multă dreptate că nu este in destul ca o țară se aibă numai țărani, agricultori robuști și in stare de a purta armele, ci și meseriași care se îndestuleze trebuințele, să prefacăm obiecte manufacturate materiile brute produse de agricultori, sau extrase din pămănt, ori importate, de pe cea mai puternică impulsiune, și putem zice restaura industria franceză. Industria de lues, precum este a mătăsăriilor, cu toate stăruințele ce se făcuse de La Ludovic XI, remăsese inapoi, astfel că in tot anul se importau mulțime de mătăsării. Enric al IV vedea cu mare părere de roți bani ieșind din Francia și se determină a crea industria mătasei. Pentru acest sfârșit ordonă pe la 1529 patriarhului agriculturei franceze, lui Olivier de Serres ca se facă o cărticică asupra producerei mătasei de cătră gândaci. Celebrul agronom îndemna pe francezi ca să „scoată din năuntru pământului „lor tesaurul de mătase care era ascuns in„rtensul și prin mijlocul acesta să pună in „evidență milioanele de aur care stau ascunse.“ Enric IV plantase încă din 1596 duzi in grădina palatului Tuileriilor. Pe la 1601 Olivier de Serres trimise regelui peste douăzeci de mii de pui de dud, pe care-i plantă in deosebite grădini. Treisprezece locuitori fură însărcinați ca să propage cultura dudului in Francia. La 1602 se aduse oue de gândaci și se distribuiră. După ce creă cultura duzilor, Regele se ocupă cu creațiunea industriei mătasei, aduse lucrători din Italia ca să fabriceze stofe de mătase. întreprinzătorii de fabrici fură creați nobili. Celelalte industrii create și protejate cu cea mai mare solicitudine contra concurenței străine fură: Manufactura oglinzilor și cristalurilor de Veneția,—a peilor,—a covoarelor tunse și a OA v#de numerele pmedeate a secMtei faracelor de Orient, a pânzeturilor fine de Olanda și a dantelelor, etc. lutim cuveni scopul urmărit și realisat de cătră Enric Io fu, după cum zice un autor contimporan „că este foarte necesar ca să „nu avem nici o trebuință de obiecte străine, „și să ne silim a fabrica și manufactura in „țara noastră, materialul și lucrătorii trebuincioși pentru acest sfârșit.“ Enric IV pregătise intr’un mod admirabil calea desvoltării industriei franceze, astfel că un alt om mare ilustrul Colbert, să poata continua cu succes opera începută. Colbert ocupă dacă nu cel de’ntăi, dară cel puțin unul dintre cele de’ntăi locuri in creațiunea industriei mari in Fracia. Singurul dintre miniștri până la dânsul, a înțeles mai bine decât oricine trebuințele patriei sale, și și-a devotat toată viața lucrând fără preget la prosperitatea industriei și comerciului Francez. In timp de douăzzeci și doi de ani, el a făcut ca Francia să fie mai avută de cum nu fusese niciodată. Istoricii săi, sunt unanimi a-1 trece intre cei mai mari binefăcători ai patriei sale. (Va urma.) P. S. Aurelian. VARIETĂȚI. — (Descoperirea unei mine de aur). Jurnalul Times din New York, anunța descoperirea aurului in Chili, dacă abundența preciosului metal ar fi fabuloasă, dacă ar trebui să ne raportăm faptului următor: jumatele din Chili anunță că un singur Ameneau, a cules intr’un loc numit Nacauietit, 10,000 dolari 50,000 franci de aur, in patrusprezece zile. — (Telegrafia suptmarină.) Telegrafia suptmarină a luat cea mai repede desvoltare in spațiu de patru ani. Cu câtă turbăre, prin neisbăndele cele mai serioase și mai costisitoare, reeșită Englesii se stabilească primul cablu suptmarin intre Irlanda și noul continent, îndată ce operațiunea islemi, speculațiunea se întoarse spre caldele transatlantice. Francia nu intărzie mult până se poseadă și dansa cablul său. Diferite companii se formară apoi cu scop de a pune Englitera in comunicațiune cu Indiele, cu Chia, Australia și Statele Unite cu Cuba, cu istmul de Panama cu Japonia. Acum e vorba de a se pune in comunicațiune Brasilia cu Europa printr-un cablu, care se unească continentele Americii de sud cu Portugalia. Se mai vorbește asemenea de un al treilea cablu transatlantic, care ar face concurență cablelor engleză și francese, prin care să se pun Statele Unite in relațiune cu vechiul continent. Această desvoltare a telegrafiei supemarine e desigur semnul unui progres incontestabil. Nici o parte a linuei nu mai poate rămănea isolată. O viații comunii tinde a se stabili de la un emisfer pănă la altul, intr’un mod constant și cotidian. Activitatea umană se va înmulți și nu se poate prevedea toate schimbările ce vor pute veni din acest contact perpetuu, pe care electricitatea ’l va stabili intre toate popoarele universului. Dar oricăt de frumoasă ar fi opera telegrafiei saptmarine, ar fi desgustfitor ca specula să se întoarcă spre dânsa fără reflesiune. U Economist face in această privință niște observațiuni foarte înțelepte, care’i sunt inspirate de o operă a d-lui James Anderson despre această cestiune. Cea dintâi observațiune e că telegrafia suptmarină nu e de joc destul de productivă după cum se credea înainte de a se face vr’o experiență. Cea de a doua e că chiar de acum necesitatea unui monopol incepe a se simți, spre a se feri vebele companii de concurența ruinătoare a nouelor asociațiuni. Pănă acum numai cabelele dintre Europa și Statele Unite dau venit un adevăr satisfăcător, care— pentru cablul anglo-american — să ridică la 4,600,000 franci, pentru un capital de 41,875,000 franci sau 12 °/ur și pentru cablul francez la 5,900,000 franci, pentru un capital angajat de 30,000,000 fr. sau 12 °/C. Insă cablul oriental nu produce decăt 2,550,000 franci, pentru 84,920,000 franci capital, sau 3 %• Numărul depeșelor private scade in proporțiune cu distanțele, și nici o reducere de tarife nu poate reuși să le atragă. Companiele sunt clar reduse la noutăți și la depeșe de afaceri, oari, ori căt s’ar pute de numeroase, nu dau un venit remunerator, pentru că nu trebue să se ratige firul printr’o ne’ntreruptă circulațiune. Concurența e un mare pericol pentru companiile telegrafice. Cele două companii, engleză și franceză, ale cablelor transatlantice trăesc negreșit in bună înțelegere, și funcționează intr’un perfect acord. Insă pe fiecare moment se vede apărănd anunțarea de căte o nouă asociațiune, care ’și propune se construească un al treilea cablu. Cele două companii s’au achitat prin oarecare inveeli secrete, insă abia dispăru umul din aceste procete, și apăru altul. Insă nimic n'ar fi mai periculos pentru vechele companii decăt o nouă asociațiune, care ar reuși să le ia o parte din benefieiti, mai cu samă dacă s’ar aplica noului cablu sistema după care două depeși pot fi trimise deodată. Ideia unei contopiri a companielor telegrafice a câștigat tărâm. Liniele transatlantice sunt pe cale să se unească — ca și liniele din India —cablul oriental confundandu-se cu cel brasilian. Liniele Indielor occidentale vor căde negreșit la invocală cu compania transatlantica, în esb, și cuWarte proectul unei societăți, care ar răscumpără și ar esploata toate cariele construite sau proectate. Neapărat, cu întreprindere de felul acesta ar fi foarte aptă să preserve companiele de pericolele concurenței exagerate și se prepare, din punctul de vedere al prețului și al rapidităței comunicațiunilor, niște avantagje reale pentru public. Insă formarea unei societăți de felul acesta, dispuind de un monopol enorm, nu ar scăpa de dificultăți serioase. Oricare ar fi valoarea unui asemenea proces, telegrafia suplmarină nu e decât in prima 'i perioadă de desvoltare. Multe probleme esecnțiale remăn să se resolve. Experiența n’a produs incă decăt niște resultate neîndestulătoare. Nu e induios că cel mai strălucit viitor se păstrează telegrafiei supemarine și că ea va da cele mai inseranate servicii. Nu trebue să se ascundă că telegrafia suptmarină n’a eșit incă — in ceea ce privește esploatarea — din perioada eșuațiunilor și că succesele cablelor ce unesc Europa cu Statele Unite nu se datoresc decăt unor împrejurări speciale, cari nu se presint in toate direcțiunile, după cum probează venitul cablului oriental. Teatru din Iași. OPERA ITALIANA In zilele Sântelor sărbători a Paștilor se vor representa piesele următoare: Duminică 8 Aprilie 1873 NORMA Dramă lirică in 8 acte de M. Bellini. Luni 9 Aprilie MARIA DE ROHAN Melodramă tragică in 3 acte del M °. Donizetti. Marti, 10 Aprilie n CRISPINS COMISE Frumoasă brilantă Operă comică in 3 acte de celebrul M. Ricci. Mercuri 11 Aprilie îl Ballo in Maschera Operă in 4 acte del M. Cav. Verdi. Joi 12 Aprilie 11 BELLISA E10 Piesă in 8 acte de celebrul M. Cav. Donizetti ANUNCIURI CASA economie. Domnii Asociați sunt poftiți a veni la casieria Societății spre a-și primi bonurile definitive, aducând recepisele de la inceput și pană la 1 ianuarie 1873. Casier Dr. M. D. Popescu. (2202). LIBRETO OPERENORMA tradusă in Românește de Gh. Asaki se află de venzare la casa Teatrului, prețul 70 bani. (2271). LEGEA pentru inființarea dreptului de licență asupra comercianților băuturilor spirtuoase va eși de sub presă Joi 12 a curentei. Se află de vânzare la tipografia Națională casele bancei cu preț de 40 bani. ÎN GRADINA PESTER au sosit BIRS RE VIENA PROASPATA (Lisinger Marzen Pier). Ch. Wirth numit Tester. (228—1). Bijutăriele și Cașemirurile aflătoare in magasinul engles se vor vinde la 12 April curent, dipa Joi, la 12 oare dimineață.Sindicatul. 303 falci prim tatr5aa,ieÂis, fălci pădure fog carpăn, asemine 150 fălci pădure mele și pari; toate aceste sunt de vânzare cu prețuri foarte avantajoase pentru amatorii care le ar vrei se cumpere in total, de una sau altă dualitate aratate mai mai sus. Se vinde și in părți mici cu prețuri curente. Doritorii se vor adresa la d-nul proprietar a moșiei Basaraba districtul Suceava, min oară depărtare de stațiunea (cale ferată) Dolhasca. ])r. Grcccanu. (140—12). PRIMARUL MUNICIPIULUI IASSI. No. 2202. Se face cunoscut că pentru antreprisa construcțiunei de pavele și trotuare s’au deschis din nou concurență cu termin la *%.. Aprilie anul curent și se invită pe toți amatorii de a se presenta in ziua susaratată in camera Consiliului comunal oara 12 de amenzii. Caetul de însărcinări se poate vide in fiecare zi in camera acestui oficiu. (151—1). Primar N. Qane. FASCICULA I, II și III. a espi&carurmelor codicelui civile Roman, prelucrată de subsemnatul in comparațiune cu legislațiunea, abrogată a ambelor, teri, cu dreptul roman, și in corelațiune cu cellalte legi astăzi in vigoare, după ordinea articoilor, a apărut deja. Venzarea in parte nu se face. D-nii, cari doresc se posedă acest op, in mărime de trei volume, pot se se aboneze atât la subsemnatul, căt și la librăria d-lui Lewandowski, casele Bancei. Abonamentul pentru opul complect este de 20 Lei noi. El apare regulat in fascicule pe fiecare lună. Eugeniu Philippescu. Consilier la Curtea de Apel din Iași (13—10). Se repetează anmmenul publicat in joaca „Curierul de Iași“ No. 10 din 27 Ianuarie 1871, spre cunoștința generală că: , nu voiu fi responsabil pentru datoriile fiului meu Costachi Gafencu, atât acele de până „acum, căt și acele ce va mai face pe viitor,“ pentru că purtarea sa cu o societate ră și relele sale întreprinderi, me pune in stare a nu me aștepta decăt la o răsipă și dărăpănare, și aceeași răsipă nu o pot admite in contul meu. Cu alte vorbe deștept pe fiecine a nu veni in complicitate cu el.“ V. Gafencu. (213-3). Luni Fricise însmis. —L’adreisser citez Demel Libmire, grande nie, (228-4) fill hnmuiplpitiip t;l litote, distiugué sons Uli illmilllü lull! Ü tous les rapports eberebe ă so placer soit cornme professeur, soit comm e compagnon. S’adresser :i la Confiserie dc M. Georges. (211—6) DI. N. Istratti, doctor in drept din Paris, fost Președinte la tribunalul de Iași și Procuror la Curte, și M. Suțiu. Licențiat in drept din Paris, au onoare a aduce la cunoștința publică că asociindu-se au deschis împreună un bivrout de avocatură, situat in casele d. Mihai Suțiu, lăngă St. Atanasie, in dosul Universităței. Darele de consultațiune sunt in toate zilele de la 8Va—DVa dimineața. Pentru persoanele in lipsă se va pleda gratis. De inchiriet .% sus, 2 gios cu sau fără mobile, situate la Copou, vis-a-vis de d-na Tinea Rosset. A se adresa la redacție. (225 —3). ITn OllD Titann DTKt 011 un salon' 5 odăi' f1 UH öjJül UlIIl Ulll bucătărie, asupra magazinului"" D-nei Foite,vin, precum și o magazie cu 2 odăi și o camară in casele Reinecke, sunt de inchiriet de la Sf. Gheorghie viitor. Informațiuni se pot lua in farmacia, vis-a-vis de botez Binder. C. Kunya. (224—3). FER QUEVENNE APPROUVÉ PAR LACADÉM1E DE MÉQECINE. AUTORISE PAR CIRCULATE SPECIALE DU MINISTRE. Le FER QÜEVENNE guérit la chlorose, i’anémie, les pâles couleurs, IB l’épu!semant général et toutes les maladies dépcndanl d'un appauvrisement du sang. II ne noircit pás les dents ; e’est la préparutiou ferruginense la plus active, la plus agréable et la plus j économique. „L’expériencc m’u démoutré qu’au„cune preparation ferrugineuse n’est „mieux tolerée que le FÉR QXJE„ VENNE, en restant dans les limites 1 „des limites des doses moderérées.“ Douchardat. Faculté de méoecinede Paris. Juevenne se vend, en fiacons de lOOmesures, 3 59 (vriö-----200 dragées, 5 „ ‘2J Ll——100 dragées. 3 „ ;í dasags icral eher Emile Gene- § 3 des Beaux-Arts, â Pa- | (226—S). ;outcs les pharmacies. Cachet Quevcnneet la mar- | :cs ci dcssus. (2—52). |