Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-04-20 / nr. 45

CURIERUL DE IAȘI. avut loc erau de blamat, amendoue partidele. Adaugă „că nu se părea guvernului imperial că cea ce se petrecuse in România să fie o infracțiune la tractatul de Paris și că nu era nimic in acest act care se poată autoriza pe Istrailiți a cere intervențiunea puterilor care au luat parte“. Termină zicând că va refera Imperatului și că d. Schuyler va fi informat despre c’ecisiunea M. S. Această decisiune fu comunicată puțin timp in urmă intr’o notă cu data de 9 Septembre 1872, ale cărei pasaje principale sunt următoarele: „Guvernul imperial al Rusiei a fost totdeauna animat de plăcerea de a lua in considerațiune dorințele exprimate in numele guvernului Statelor Unite. Cu toate acestea in această imprejurare, regretă de a nu împărtăși opiniunea sa. Un esamen atentiv al obligațiunilor convențiunii din 1858 nu-i permite a crede că aceste stipulațiuni au fost violate, și nu poate, in consciință, a recunoasce existența motivelor care ar justifica o intervențiune diplomatică. Este adeverat că desordine regretabile au avut loc in oarecare localități române ; dacă aceste desordine arf fost provocate, aceasta s’a admis in mod unanim, de cățiva Istraeliți care și-au permis acte sacrilege intr’un mod odios in ochii Creștinilor. Afară de aceasta, aceste cestiuni au fost înaintate la tribunale intr’un mod regulat, și care au și dat decisiunea lor in urmă. Căt pentru persecuțiuni sistematice dirijate in România in contra populațiunei istraelite, agenții noștri oficiali in România nu fac mențiuni in nici unul din rapoartele lor, și guvernul imperial n’are nici un reson de a pune in indoială imparțialitatea lor.“ Trei fapte incontestabile rezultă din specia anchetei instituită de Statele Unite asupra condițiunei israeliților in România și asupra mijloacelor de care diplomația dispune pentru a modifica această opiniune. Primul este că Istraeliții nu sunt in Romănia obiectul nici unei persecuțiuni religioase. Poporul nu’i iubesce sunt chiar in contra lor injuste prejudicii; dară religiunea nu este amestecată aici intru nimic. Cum jice ministrul american de la Constantinopole, este aici, înainte de toate, o cestiune de industrie. Al doilea fapt este că guvernul român, departe de a suscita tulburări al căror obiect au fost căteodată Israeliții, ’și pune toate puterile sale pentru a’i protege contra pasiunilor claselor ignorente. Cel din urmă fapt este că cele trei mari puteri europene care au mai multe interese politice directe in Romănia, Rusia Austria și Prusia—fără a vorbi de Italia—sunt de acord asupra acestui punct că tractatul din 1858 nu autorisă o intervențiune in favoarea Israeliților din partea puterilor cari au luat parte. Este incă de însemnat că dintre cele șase puteri garante autonomiei romane, patru, Anglia, Austria, Italia și Rusia, au recunoscut că o intervențiune străină in România, a cărei causă ar fi Israeliții, ar espune pre acești din urmă la mai mari ultragie decăt acelea care die ei că le au încercat pănă acum, și că singurul mijoc eficace de a lucra in favoarea lor ar fi fost presiunea opiniunei publice. ȘTIRI DIN VITRU. COMITETUL CREDITULUI FONCIAR constituit conform art. A din legea promulgată in „Monitorul Officiale“ No. 78. Către toți proprietarii teritoriali din Romănia. Comitetul instituit prin art. 3 din legea creditului fonciar aduce la cunoștința tuturor proprietarilor teritoriali din Romănia, cari vor vor a face parte din prima societate, disposițiunile pe baza cărora vor fi admiși a se înscrie pentru constituirea primei societăți. Proprietarii teritoriali cari vor cere înscrierea au a presinta la ministerul finanțelor (serviciul creditului funciar) o declarațiune înscrisă din care se va cuprinde: a) . Numele, pronumele și domiciliul; b) . Suma cu care voește a se împrumuta și care nu poate trece jumătatea valorii imobilului oferit ca hypotecă, de va fi moșie, o a treia parte de va fi vie și alte proprietăți al căror venit provine din plantațiune (art. 75 din statute). Valoarea imobilului se va socoti drept cincisprezece ori suma venitului înscris prin rolurile impositului fonciar. c) . Moșia ce vvește a bypoteca, cu arătarea județului, plășei și a vecinătăților. Această declarațiune urmează a fi însoțită de: I. Titlurile proprietății sau actele care țin joc de asemenea titluri, sau copii legalizate de pe ele. II Certificatul grefei tribunalului situațiunei imobilului, că imobilul este liber de orice sarcină sau arătător de sarcinile ce vor fi existând asupră’i. III. Quitanța impositului fonciar de plata ultimului trimestru, împrumuturile la creditul fonciar nu se vor face decăt pe prima hypotecă, iare moșiile deja afectate la o hypotecă nu pot fi primite la creditul fonciar decăt cu declarațiune a se substitui instituțiunea creditului in locul creditorului hypotecar. Minele și carierile nu sunt admise la beneficiul împrumutului. Proprietățile in devălmășie nu se vor putea hypotecă la creditul funciar, decăt cu consimțimăntul tuturor devălmașilor. Imobilele a căror undă proprietate și usufruct aparțin la diferite persoane nu pot fi primite la creditul funciar decăt cu învoirea tuturor celor in drept. Imobilele detali nu se pot hypotecă decăt cu îndeplinirea formalităților cerute de lege pentru înstrăinarea lor. Pentru hypotecarea averilor paraternale aparținând femeilor măritate, se cere autoritarea bărbatului. In aceste condițiuni, indată ce se va con.) Formula declarațiunii Subsemnatul N. N., domiciliat in..............declar că mă oblig a face parte din prima societate a creditului fonciar și me angagez a me împrumuta cu suma de..............Hypotecez pentru asigurarea acestei sume proprietatea mea..............situată in județul ...........plasa ...... pe care o posed cu (titlu). Anexez actele...........constătătoare dreptului meu de proprietate și certificatul grefei tribunalulu ... stata admiterea cel puțin a 60 proprietari cari vor subscrie pentru un capital (le împrumutat de cel puțin 3,000,000, comitetul va declara societatea constituită și va convoca pe societari in adunare generală pentru alegerea consiliului de administrație, București, 11 Aprilie 1873. Dimitrie Ghirca, P. Mavrogeni, Al. Orescu. Lege pentru introducerea de depeși urgente. Art. I. Se va introduce in serviciul telegrafic interior depeșile urgente. Art. II. Depeșile urgente au prioritate după depeșele de Stat și după depeșe urgente de serviciu asupra tuturor depeșilor private și ordinare de serviciu. Art. III. Depeșile urgente sunt supuse la o suprataxă fixă de 50 bani de fie care depeșă pentru tot interiorul țării și ori care ar fi numărul cuvintelor. Art. IV. Această suprataxă fixă de 50 bani se percepe la presentare odată cu taxa depeșei. Art. V. In toate celelalte privințe depeșele urgente sunt supuse acelor prescripțiuni și regule de manipulare ca și depeșile ordinare. Publicăm legea relativă la înființarea de cărți poștale: Art. I. Serviciul corespondințelor, pe lângă obiectele cuprinse in art. 30 din legea telegrafo-poștale, va cuprinde și cărțile de poștă.. Art. II. Taxa poștale a cărților de poștă pentru tot interiorul României, ori care ar fi distanța, se fixază la: a) . Cinci bani pentru o carte simplă. b) . Zece bani pentru o carte de poștă îndoită (adică respuns plătit). Art. III. Taxele sunt aceleași pentru cărțile de poștă ce ar circula in interiorul unei comune. Art. IV. Factorii nu vor percepe nici o taxă pentru distribuirea la locuința adresantului a cărților de poștă. Art. V. Confecționarea cărților de poștă cu timbru incrustat este esclusiv reservată guvernului; contrafacerea se va urmări și pedepsi conform disposițiilor codului penal in asemenea materii. Art. VI. Guvernul este autorisat a fabrica cărți de poștă, care se vor vinde particularilor de cătră birourile telegrafo-poștale și numai pe valoarea lor nominale. Art. VII. Un regulament speciale, ce se va publica odată cu promulgarea acestei legi, va fixa forma, dimensiile cărților de poștă și modul intrebuințării și manipulării lor. Art. VIII. Fiind a se întinde întrebuințarea cărților de poștă și in serviciul internaționale, aceasta va face obiectul de convențiuni speciale supuse ratificării corpurilor legiuitoare. Această lege s’a votat de adunarea deputaților, in ședința din 17 Martie 1873 și s’a adoptat cu majoritate de 54 voturi contra a 7, fiind și 4 abțineri de la vot, depărtat de fel de programul ei. De la 1871, ea n’a încetat de a susținea pe D. Thiers și guvernul său, și-l va susținea și pe viitor, in căt timp președintele va remăne credincios republicei. Insă Ü. Gambetta reclamă pentru sine și pentru partida sa dreptul de a afirma prin alegerea candidaților lor programul ce le e propriu, și care consistă mai cu sumă in trei reforme: instrucțiunea publică laică și obligatoare, reforma militară și reforma impozitelor. Jurnalele dreptei se infuriază la singura idee a unei ințeleri posibile intre D. Thiers și stânga extremă, fără a-și da samă că atacurile lor violente nu contra ordinei de lucruri actuale trebue să aducă cu necesitate acest rezultat. Lupta electorală continuă cu multă înfocare, dar fără ca să fie cu putință de pe acum de a determina care-i va fi sfârșitul. Numerul votanților pare că va fi foarte mare, dacă se judecă după numerul cărților electorale ce au fost scoase de la primării. Opiniunea atribue ministrului de externe D. de Rémusat cel mai mare număr de voturi și o foarte mică minoritate concurentului său D. Barodet. Căt pentru colonelul Stoffel, se expune la o neizbăndă ridiculă și numele seu va servi numai spre a numera pe legitimiștii îndărătniciți, și care sunt dispuși a face causă comună cu bonapartiștii de nuanța Castagnac. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚI A. D. Gambeta, capul partidei radicale a pronunțat un discurs intr’o reuniune privată la Belleville. Vorbind de candidatura d-lui Barodet, el a zis că partida radicală nu s’a GERMAnIA. Parlamentul German a început ori discuțiunea procetului de lege presentat de D. Voelk asupra căsătoriei civile obligatoare pentru toate țările imperiului. Astăzi legislația ce privește căsătoria diferează de la o țară la alta. Căsătoria civilă este obligătoare in Prusia renană, in Bavaria renană, Hesa renană, in marele ducat de Baden și in Francfurt-pe-Main; ea este facultativă in marele ducat de Oldenburg și in Hamburg, in Würtemberg și in ducatele Anhalt, există numai pentru acei cărora clerul le refuzază căsătoria religioasă; in sfârșit căsătoria civilă este obligătoare in Prusia, Bavaria, Saesonia, Hanoverul pentru comunitățile disidente și pentru evrei. Proectul de lege in cestiune are neajunsul de a fi incomplect; ei nu imbrățoșază dreptul matrimonial întreg, și nu vorbește, de exemplu, despre despărțenie ! O legislație omogenă și complectă nu este posibilă decât prin reforma codului civil. De aceea propunerea D-lui Voelk are de scop de a aminti din nou guvernului dorințele poporului german și de a grăbi lucrările pentru redactarea unui cod civil uniform, împăratul Wilhelm a părăsit in 24 April gara Berlinul, spre a se duce mai ăntăi la Königsberg, și de aici la Petresburg. împărăteasa purcesese cu o zi mai înainte la Baden-Baden, împăratul era insoțit de prințul de Bismark și de mareșalul Moltke, precum și de ofițerii superiori a casei sale militare. In suita lui se găsea și fiul prințului cancelar, locotenent de cavaleri, și contele d’Arnim, secretar de legațiune. Jurnalele din Berlin anunță in mod positiv demisiunea contelui Szenplitz, ministru de agricultură. Parlamentul german a adoptat in 24 April, articolele legei monetare relative la crearea unei monete de bilion de nikel și de aramă. Toate amendamentele presentate asupra acestui pont au fost respinse, dem că moșia noastră a să cadă de isnoavă in călcarea păgânilor. Când astă negură de Turci va prăda și va pustie țara, pe ce vei domni Măria Ta? — Și cu ce vei sătura lăcomia acestor cete de păgăni ce aduci cu Măria Ta ? adăogi Spancioc. — Cu averile voastre, nu cu banii țelanilor pre care’i jupiți voi. Voi mulgeți laptele terii, dar au venit vremea să vă mulg și eu pre voi. Destul, boieri! intoarceți ve și spuneți celui ce v’au trimis, ca să se ferească să nu dau peste el, de nu vre să fac din ciolanele lui surle și din pelea lui căptușeală dobelor mele. Boierii eșiră mâhniți, Moțoc rămase. —• Ce ai rămas? întrebă Lăpușneanu. Doamne! Doamne! zise Moțoc căzând in genunchi, nu ne pedepsi pre noi după fărădelegile noastre! Adă’ți aminte că ești pământean **, adă’ți aminte de zisa scriptura și iartă greșiților tăi! Cruță pre biata țară! Doamne! sloboade oștile aceste de păgăni, vină numai cu căți Moldoveni ai pe lângă Măria Ta, și noi chizeșluiti, că un fir de păr nu se va clăti din capul Inălțimei Tale. Și de’ți vor trebui oști ne vom inarma noi cu femei și copii, vom rădica țara in picioare, vom rădica slugile și vecinii noștri. Incredere in noi! — Să mă ’ncred in voi? (zise Lăpușneanul ințălegănd planul lui). Pesemne gândești că eu nu știu zicâtoarea * moldovenească „lupul părul schimbă, iar năravul ba?“ Pesemne nu vă cunosc eu, și pre tine mai vârtos? Nu știu, că fiind mai mare peste oștile mele, cum ai văzut că m’au biruit, m’ai lăsat? Veveriță imi este vechiu dușman, dar incai nici odată nu s’au ascuns. Spancioc este incă tânăr, in inima lui este iubire de moșie, imi place a privi sumeția lui pre care nu se silește a o tăinui. Stroici este un copil, care nu cunoaște incă pre oameni, nu știe ce este imbunarea și minciuna; lui i se par că toate paserile ce sboară, se mănâncă. Dar tu, Moțoace? învechit in zile rele, deprins a te ciocoi la toți Domnii, ai vândut pre Despot, mai vândut și pre mine, vei vinde și pre Tomșa, spune’mi, n’aș fi un nătărău de frunte, cănd m’aș încrede in tine? Eu te ert insă, c’ai ?) Pretericul. indrăsnit a crede că iar mă vei putea înșela, și iți făgăduesc că sabia mea nu se va mânji in sângele tău; te voi cruța, căci imi ești trebuitor, ca să mă mai ușurez de blestemurile norodului. Sunt alți trântori, de care trebue curățit stupul. Moțoc ii sărută mâna, asemenea cânelui care, in loc să muște, linge măna care’l bate. El era mulțămit de făgăduința ce câștiga să știa că Alecsandru Vodă a să aibă nevoie de un intrigant precum era el. Deputații era poronciți de Tomșa, ca neputănd inturna pre Lăpușneanu din cale, să’și urmeze drumul la Constantinopol, unde prin jalobe și dare de bani să mijlocească mazilia lui. Dar văzând că el venea cu însuși învoirea Porții, pe de alta sfiinduse a se întoarce fără nici o ispravă la Tomșa, cerură voie să rămăie a’l întovărăși. Acesta era planul lui Moțoc ca să se poată lipi de Lăpușneanu. Voia li se dede. — N. Ai să lai samă, Doamne! • ■ . Tomșa nesimținduse in stare a se impro Íuvi, fugisă in Valahia, și Lăpușneanu nu e intămisă nici o impedecare in drumul seu. Norodul pretutindene il intimpina cu bucurie și nădejde, aducăndu’și aminte de intuia lui Domnie, in care el nu avuse vremea’și desvăli uritul caracter. Boierii insă tremura. El avea doă mari rezoane a fi îngrijiți; știa că norodul ii urăște, și pre Domn că nu’i iubește. îndată ce sosisă, Lăpușneanu poronci să imple cu lemne toate cetățile Moldaviei afară de Hotin, și le arlă, vrând să strice prin aceasta asilul nemulțămiților, cari de multe ori subt adăpostul zidurilor acestora, urzia comploturi și ațița revolte. Ca să sece influența boierilor și să stârpească cuiburile feudalității, ii despoia de averi subt feluri de proteesie, lipsindui cu chipul acesta de singurul mijloc cu care putea ademeni și corumpe pre norod. Dar nesocotind de ajuns planul acesta, ii omorea din cănd in cănd. La cea mai mică greșală dregătorească, la cea mai mică plângere ce i s’arata, capul vinovatului se spânzura in poarta curții, cu o fidulă vestitoare greșalei lui, adevărate sau plăsmuite, și el nu apuca să putrezească, cănd alt cap ii lua locul. CVM urma) *) Patria. **) Moldovan.