Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-05-23 / nr. 58

respective, cari vor institui comisiuni de dame după norma prescrisă de art. 82 din regulamentul școalelor primare pentru a a­­sista la asemenea esamene. V. La școalele și institutele private, in­­treținute de unele consilii județiane și co­munale, ori și de particulari, esamenile ge­nerale vor avea loc, pentru București și Iași, in zilele și oarele ce le va indica ministerul și Di­rector al universităței din Iași, direc­țiunile respective ale acelor scoale și insti­tute, și cari conform art. 412 din legea instrucțiunei, vor dispune a delega și cuve­nitele comisiuni spre a asista la examinarea invețăturei și lucrului de mână in citatele scoale și institute. Asemenea esam­ine, pen­tru scoalele și institutele din celelalte orașe, se vor ținea in zilele și oazele ce se vor notifica de direcțiunile lor respective, pen­tru orașele cu gimnasii sau lycee, D-lor directori ai acelor gimnasii și lycee, cari, conform acelui articol, vor delega și comi­­siunile examinătoare. Fară pentru școalele și institutele din orașele fără gimnasii ori lycee, comisiunile examinătoare se vor numi, tot in virtutea citatului articol din lege, de cătră consiliele comunale respective, cărora direcțiunile acelor scoale și institute le va indica zilele și oarele in cari vor fi hotărâte a incepe și ține esamene cu elevii sau ele­vele ce le fregventează. Ministru, Chr. TeU. Direcția generală a telegrafelor și poș­telor. La 30 luniu viitor, stil nou, espiră cea mai mare parte a abonamentelor la jurna­lele streine, făcute prin intermediul oficiului poștai centrale. Se face dară cunoscut că, de la 1 luniu viitor, se vor deschide la oficiul poștai cen­trale registrele de abonament pentru al tre­ilea trimestru, și spre a nu suferi nici o în­trerupere in primirea jurnalelor, acei domni care vor voi a se reabona, sunt rugați a preindi abonamentele mai înainte de espi­­rare, cu 30 zile, la ziarele cari apar in Francia, Anglia și Rusia, cu 25 zile, la a­­celea cari apar in Belgia, Italia, Holanda și Grecia și cu 15 zile, la acelea cari apar in Germania, Austro-Ungaria și Serbia. CURIERUL DE IAȘI. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRÂNȚII. Imaginea lor. Tot odată trebue să ne aș­teptăm la deschiderea erei persecuțiilor in contra presei republicane, pe toate puntele teritoruilui. Deja o urmărire este dirigiată contra jurnalului „le Progres de Lyon : Adunarea din Versailles s’a deschis in 28 Mai printr’un incident care probează că cen­trul stăng nu vrea să se indoească cineva de devotamentul seu cătră D. Thiers, și de solidaritatea cu celelălte fracțiuni ale stân­gei. Darea de sumă oficială a ședinței din 27 înregistrase aplausele cu care stânga și estrema stăngă salutase intrarea d-lui Thiers; centrul stăng a ținut să se menționeze in procesul-verbal, prin organul președintelui seu, acest fapt. D. Christophe a aruncat, dreptei acest epitet. Noi nu suntem lingu­șitorii de ori, amicii de mări. Fusese vorba de o prorogare a Adunărei spre a lașa noului guvern timpul de a se recunoaște. Acest proect e părăsit, sau mai bine se va realiza indirect cu vacanță mai lungi la rusalii. Centrul stăng a hotărât in unanimitate că se va înțelege cu celelalte doue reuniuni republicane spre a face ministerului o opo­­ziție constituțională. Fusese vorba de o fu­­siune a celor trei grupe din stănga, dar ele au recunoscut că este mai bine ca fie­care să remăe independentă. In împrejurări im­portante biurourile lor se vor înțelege. D. Thier și doi din foștii săi miniștri, DD. Dufaure și Pothuay, s’au înscris in cen­trul stăng. D. Casimir Perier, sfătuește ră­­mășițile partidei sale de a intra de ase­menea acolo. Stănga republicană care vr­ea să adrese­ze un manifest țerii, a renunțat provizoriu la acest proect. „Presse“ anunță că DD Raoul, Duval John­ston și Castellane au depus iu­minele d-lui de Broglie o propunere prin care să se modi­fice cele de pe urmă legi constituționale, regulând respunderea președintelui republi­cei. Aceste legi ar fi modificate in înțele­sul Constituției din 1849, spre a scuti pe mareșalul Mac-Mahon de a fi espus la pla­cul majorităței parlamentare care a răstur­nat pe D. Thiers. Lineștea cea mai deplină domnește pe toate punctele teritorului francez. Așa­dar toate vitetele răspândite despre miș^ni la Paris, Lyon și Bordeaux, sunt cu totul ne­­adevărate. ANGLIA. Camera comunilor a trecut în a doua lec­tură a proectului de lege care tinde a ușura sarcinele proprietăței funciare, supunând im­­positului o mulțime de proprietăți care e­­rau scutite, precum minele, proprietățile sta­tului, codrii, clădirile de scoale s. a. opo­­siția a imputat proectului că este necom­plect și in căteva cazuri, greu de aplicat­­. Stansfeld a aparat cu căldură legea care este un pas pe calea unei rerforme gene­rale proectate de minister. El a insistat cu deosebire asupra necesității studiului ei in comitetele Camerei, unde guvernul va fi dispus a asculta toate sfaturile și a primi toate amendamentele drepte. In fine, a dat a înțelege, in aplausele părței liberale, că se va pleca la o modificare a legei, in ceea ce privește, scoalele de duminică și acele ale săracilor. GERMANIA. Evenimentele petrecute zilele din urmă in Franția au un interes particular pentru Germania. Cu toate aceste, dacă judecăm după cele întâi impresiuni produse la Ber­lin nu se pare că ele ar fi deșteptat oare­care temeri pentru viitor. Jurnalele se si­lesc a demonstra că schimbarea ce a avut loc in guvernul republicei nu atinge direct interesele Germaniei. Totuși consiliul fe­deral pare a fi de socotință să grăbească votarea legilor organice militare. Era vor­ba să se intrerumpă sesiunea parlamentu­lui spre a reîncepe la toamnă; acum ănse toți s’au unit să treacă fără întârziere la discutarea legilor celor mai importante, și mai cu samă a celor care privesc organiza­rea armatei și creditele cerute pentru reino­­irea armamentului, a forterețelor și a dru­murilor de for strategice. Guvernul imperial a cerut consiliului fe­deral un nou credit de 107 milioane de ta­leri din remășița despăgubirei franceze, pen­tru restabilirea complectă a serviciilor mili­tare in sfaturile foastei confederații de nord „pentru că, zice memoriul oficial, armata se fie gata a intra in campanie dintr’o zi in alta. In acest credit cifrele cele mai mari sunt afectate artileriei și, precum am zis mai sus, reinoirea armamentului. SVITERA. Consiliul federal se ocupă in acest mo­ment cu revizuirea constituțiunii. Hotărâri­le sale sunt ținute foarte tainic. „Cores­pondența Svițerană“ crede totuși că refe­rendum federal, care făcea parte din pro­­ectul respins la 12 Mai 1872, va fi părăsit. Scrutinurile populare in cantoane n’au pu­tut realiza speranțele fundate pe inteligența gloatelor in manoperarea acestui instrument politic. Democrația representativă pare că revine in favoare. Se crede, in Bern, că Adunarea federală va putea fi convocată in luna lui Noemvrie viitor, in sesiune ex­­traordinară, spre a discuta lucrările consti­tuționale elaborate de consiliul federal. ITALIA. Legea asupra corporațiilor religioase care a trecut deja prin atâtea peripeții, și mai că a tras după dănsa căderea ministerului Lanza, a fost in fine votată de Adunarea deputaților cu 197 de voturi contra a 46. Astfel precum a eșit ea din desbateri, și mulțumită amendamentului Ricasoli, ea nu este o soluțiune ci un compromis, care chiar prin menajările sale departe de a simplifica poziția guvernului față cu Vaticanul, va fi pentru el un izvor de încurcături și de no­­ile conflicte. împărăteasa Rusiei care a sosit la Roma, a primit vizita regelui și a prințului regal. Ea a cerut o audiență la Papa, care și-a dat vreme ca să gândească inainte de a fixa ziua primirei. ȘTIRI LOCALE. *'+'* (Opera comică). Alaltaeri sala s’a jucat in beneficiul d-rei Keller ope­ra comică: „Viația parisiană“. Publicul era foarte numeros, cu toată căldura in­­nădușitoare a salei. Chiar de la evirea ei pe scenă, d-ra Keller a fost salutată cu o salvă de aplauze și inundată cu o ploae de buchete, care curgeau din loje peste dănsa. E de prisos de a spune cum că representația a mers de minune, de la început pănă la sfirșit, cu deose­bire a escelat d-ra Keller, care și in a­­ceastă sală ca totdeauna de cănd se a­­flă aice, a dat probe nerecusabile despre eminentul său talent dramatic, și de ar­ia cu care esecutează rolurile sale. Tru­pa D-rei Keller mai are incă a mai da in orașul nostru numai vro trei repre­­sentații după care va pleca imediat. *** (Monedă falsă.) S’au găsit mai multe monede false de 2 lei noi. Auto­ritatea competentă sperăm că va lua mă­­surile cuvenite, spre a descoperi pe acei ce introduc și împrăștie in țară aseme­nea monete. *** (Circul S id­o­li.) Atragem aten­țiunea onor, public, asupra acestui circ care de mult timp nu a­u avut un ase­menea in orașul nostru. Artiștii sunt e­­minenți și merită cu tot cuvântul a fi, visitați. *** (Iar cănii.) Nu putem pricepe apatia Primăriei in cestiunea cănilor, de care am vorbit de atâtea ori in ziarul nostru. Tn fiecare zi se intămplă acci­dente mai mult sau mai puțin grave, care devin omoritoare, dacă cănii sunt turbați. Ni se spune că vezind această nepăsare din partea locului competent, mai mulți cetățeni s’au hotărit a adresa o petiție unor Consiliu Comunal spre a ce­re cu stăruință: 1) punerea unei dări pe căni, 2) îndatorirea pentru stăpâni de a pune botnițe cănilor lor, sub pedeapsă de amendă și de uciderea imediată a câ­nelui și a 3) uciderea, de cătră bolteri a tuturor cănilor ce se vor intălni pe uliți fără botnițe.—Ne pare bine de a­­ceastă petițiune a cetățenilor,­pe care o a­­probăm, și la timp o vom publica in coloanele noastre. ȘTIRI DIN ȚARĂ. Cetim in „Armonia“. In noaptea de 11 spre 12 a curentei la comuna Sagna, nu de­parte de Roman un număr de hoți au venit In crâșma din această comună ce o ținea in arendă evreul Bereu Grimberg, au năvălit in odaea unde dormea servitorul acestuia nu­mit­­ Hascal sin Iancu împreună cu locuitorul Vasilie Gomeja care era tocmit de evreu a vinde in ziua da Sâmbătă, de­odată au nă­vălit asupra lor, lovindu’i in cap și lăsăndu’i nemișcați, au trecut in odaea de peste sală unde dormea, Bereu Grimberg și au început a’l lovi in cap pe acesta și pe un copil a lui, in acel timp evreica au dat afară pe fereastră alți doi copii mai mici, care făcead alarmă s’au deșteptat sătenii și au alergat. ănse hoții fugise, și cănd au venit sătenii au găsit pe Hascal și pe Gomela mai morți. Ei au fost transportați indată la Spitalul din Roman unde evreul Hascal a și murit chiar in momentul cănd Procurorele redigea prescriptul verbal, ear pentru Gomera la care falca de jos este sfarmată in mici fragmente și crunt lovit, este puțină speranță de viață, nu mai puțin este in pericol și viața lui Grimberg care este greu lovit la cap. Poliția urmărește pe făp­tuitori. Cetim in „Gardistul Civic“. Din causa ploilor și a hrubelor de pre sub pământ, s’a surpat o parte de mal de la săpătura pe unde urmează a se construi canalul, pentru smit­„Le Journal Officiel“ a republicei france­se publică o ăntăi schimbare a personalului prefectural, care cuprinde 29 prefecturi. Toți sunt monarh­ist și oameni de luptă. Pen­tru prefecturele seriei și a Rhenei, nu e incă nimic hotărât. Mesajul cetit in Adunare de ducele de Broglie cuprinde tot programul fățiș a no­ului guvern. Ceea ce este însemnat cu de­osebire e că in acest program figurează, in ceea ce privește lucrările legislative, numai legile propuse de D. Thiers. De altmintre­rea se știe că scopul coaliției monarhiste nu era să fie ajuns pe calea legislativă. Ținta lor a fost inainte de toate de a pune măna pe administrație, in toate ramurile și gradele ei spre a se impune, făcânduse astfel, du­pă exemplu­l imperiului, stăpâni pe sufragiul universal a populațiunilor neluminate incă îndeajuns. Cea ăntăi grijă a lor va fi clar de a-și crea un personal administrativ după Grozav e Dincă Sârbul, și ar fi și mai grozav, cănd nu ar deveni ridicul in aceas­tă descriere. Astfel se făcu trista și rușinoasa in­stalare a lui Mihnea III, cu pronosti­curi atăt de lugubre, și in condițiuni atăt de funebre pentru țară. Condițiuni funebre? Aceasta nu prea are înțeles in românește. Dar pe D. Ghica nu l supără neînțelegerea. In fantasia D-sare cea învăpăiată adjectivele inoată cu grămada și D-sa păscuește cănd pe unul când pe altul și-l aruncă fără alegere in brațele vre­unui substantiv. Folosul acestei procedări literare este, că poți petrece timpul cu variații asu­pra aceleiași teme, cu combinări și permu­tări in marginile numărului de cuvinte date, înțelesul remăne acelaș și uneori fiasa câș­tigă. D.­e. Astfel se făcu lugubra și funebra in­stalare a lui Mihnea cu pronosticuri atăt de triste și in condițiuni atăt de rușinoase pentru țară. Și mai sus, pag. 75: Nici o voce nu respunse, toată lumea tăcută și cuprinsă de o adâncă întris­tare păstra un silențiu lugubru. Lumea tăcută păstra un silențiu ! Sau, tot așa de bine, lumea silențioasă păstra o tă­cere. Sau mai amplificat: lumea lugubră păstra un silențiu tăcut. Am cita mai multe simtome ale D-lui Pantazi Ghica, dacă am fi avut răbdarea să cetim novela D-sale și nu numărul revistei din 1 Aprilie. Dar această răbdare n’am a­­vut-o, și ne mărginim a spune, că D. Ulysse de Marsillac in Journal de Bucarest o laudă foarte mult și o numește savantă. Intre expresiile, cu care D. Pantazi îna­vuțește germana limbă română, figurează pe lângă silențiul lugubru, rapace, avaricios și adat (adame) Mult mai fin e D. Vasilie Alexandrescu Ureche. Oh, D-sa vorbește cu preferință de­spre lucruri, pe care — necunoscăndu-le în­suși bine, presupune că nici cetitorii nu le cunosc și pe acest fundament inșiră la cu­vinte de o fenomenală combinațiune. După un tipic cunoscut deja din Aduna­rea națională, pe care o inspira D-sa odi­nioară, D. Alexandrescu Ureche in studiul asupra lui Miron Costin, cu care incepa lu­na Revistă, vrea să ne arete meritul lui Mi­­ron Costin ca om de știință, și ne zice. După cum Cantu definește istoria, con­form ultimelor, modernelor teorii: „l’his­­toie est le recit d’événements impor­tanta, „afin de connaitre le passé et „par lui de conjecturer l’avenir pro­bable...“ așa a zis Miron Costin, cănd ne spune că istoria ne in­vață: „Cu a­­cele trecute vremi să pricepem cele ve­ni­toare !“ Care e meritul lui M. Costin ca om de știință?—Dar ce desvoltare mai admi­rabilă de intelegință, ca aceea a lui M. Costin, care ajunge la conclusiunile științei, cu secole mai nainte de atăți nemuritori lucrători in ogorul științi­fic, in ogorul istoriei, la pusul Europei! Ce mistificare mai este și aceasta? Nu este adevărat, că ideea de a concepe isto­ria ca o știiță a vremilor trecute pentru a pricepe pe cele viitoare este o „ultimă mo­dernă teorie.“ Aceasta a trebuit să treacă prin capul tuturor istoricilor, de când isto­rici există, și este anume relevată in Poli­­bius, in Tacitus, in Cicero, dacă după do­rința lui Cornelius Nepos il numeram și pe acesta intre istorici. Prin urmare Miron Cos­tin in frasa citată nu a fă­cut alta dacăt a spus și el o cugetare de istorie, dar nu a anticipat „cu o admirabilă inteligință con­­clusiunile științei“ moderne. La pag. 1 și 2 a revistei ni se susține că istoria, fiica filosofiei, nu vine decăt după ce poesia populară incepe a tăce. și indată se adaogă: istoria Germanilor incepe cu cântul lui Siegfried din poemul Analelor(?) La pag. 2 d. Alexandrescu mai vorbește despre lăutarii, care singuri fac istorie... pe timpul lui Atila (5), la palatul Biciului lui Dumnezeu. Acel (5) pus lângă Atila ne trimete in josul paginei la autorii antici, din care ăi isvorește d-lui Ureche această știință. Aco­lo găsim numit, pe lăngă Priscus, și pe Am. Marcelinus. Ammianus Marcellinus citat pentru timpul lui Atila? Mare descoperire! Am­mian (născut pe la 330) era de mai mulți ani mort, cănd a început domnirea lui Atila (434—453) și in genere istoria lui merge numai pănă la 378 d. Chr. (Va urma.)

Next