Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-02-14 / nr. 18
Art. 13, 14, 15, 16 și 17 admis fără disensiune. Art. 18 admis cu o mică modificațiune. Art. 19 admis fără discuțiune Art. 20 modificat și admis in unanimitate Art. 21, 22, 28 și 24 admis fără discuțiune. Art. 25 admis cu modificarea terminului din 10 in 15 zile pănă cănd moștenitorii antreprenorului să vină să declare că continuă cu antreprisa. Art. 26 și 27 admis fără discuțiune. D. Primar arată că condițiunele s’a terminat și că acum se pun la vot in total. Punăndu-se la vot in total s’a priimit in unanimitate. D. Primar ridică ședința la 4 oare remăind continuarea pe Mercuri in 7 a curentei para 12 ziua. LISTA persoanelor trase la sorți pentru a figura ca jurați in sesiunea de la 1—15 Martie 1873. ORDINARI: Leon Anastasie, desp. NI. Mărzescu Gheorghie, avocat desp. III. Dimitriu Vasilie, plasa Turia. Stamboleanu Vasilie, avocat desp. NI. Grigoriu Iancu, desp. I. Grigoreanu Gheorghie, plasa Cărligătura. Popovici Vasilie desp. I. Proca Vasilie, profesore desp. I. Palade Costache Desp. III. Pandichi Alexandru, desp. IV. Ianole Iancu, desp III. Serghevici Petru desp. II. Radu Panaite, desp. I. Luchian Dimitrie, desp. III. Sprânceană Gheorghie, locotenent pensionar, desp. II. Georgescu P. I. medic desp. III. Papadopolu Neculai, desp. III. Hagioglu Cost, plasa Braniștea. Gheorghiu Constantin, plasa Copou. Cărăușu Theodor, plasa Stavnicu. Averescu Ștefan, plasa Cărligătura. Ianov Ion avocat desp. III. Panaiteanu Vas. C. Pictore, prof. desp. III. Locman Petru, medic desp. III. Lupu Dimitrie alocat desp. III. Popovici I. Magărdici, desp. III. Gheorghiescu Vasilie desp. III. Livadidi Alecu desp. IV. Paicu Pav, profesore desp. III. Dimitriu Neculai, despărțirea III. Lucanescu Gh. plasa Cărligătura. Popovici Dimirie avocat desp. III. Langa Cost. Majore desp. II. Miele Stefan, profesore desp. 111. Popovici Gheorghie despărțirea IV. Balasinovici Iancu desp. III. SUPLEMENTAR. Neculai Burghelea desp. I. Pavlov. P. Colonel pensionar desp. III. Ghica Al. Costache, desp. I. Filastrat Dimitrie, desp. IV. CURIERUL DE IAȘI, Discursul ținut de D. T. L. Maiorescu in ședința Adunării Deputaților din 23 Ianuarie 1873. D-lor Deputați! Voi avea onoarea de a vorbi in contra articolului 58 așa cum e in proiectul de față, fiindcă disposițiunea cea nouă care e intr-emos acolo, de a se admite ca măsură preventivă sequestrarea jurnalelor de judecătorul de instrucțiune,ii pare că este o lovire adusă libertății presei, și, prin urmare, libertatea presei fiind înscrisă in Constituțiunea noastră, este o lovire indirectă adusă Constituțiunii. D-lor deputați, in Constituțiunea noastră este înscrisă libertatea presei. Cuvântul libertate a presei nu e un cuvânt care a luat nascere in această latitudine geografică — a noastră, spre răsărit,— ci a luat nastere in Statele civilisate ale Apusului; și, prin urmare, că noi voim să ne întrebăm ce înțelegem noi prin libertatea presei pe care o avem in Constituțiune, trebue să vedem ce se înțelege in acele State unde ea a luat naștere, și nu este lăsat la arbitriul fiecărui din noi să zică că așa înțeleg și așa și este libertatea presei, pentru că libertatea presei e una. La început, presa era sub autoritatea disciplinară a guvernului, dară, cu timpul, s’a văzut că nu totdeauna, cănd se pedepsesc greșelile jurnaliștilor, guvernul avea dreptate, ci foarte des jurnaliștii, incăt aceasta a făcut a se lua hotărirea să se introducă măsura de a se face presa liberă, ori cât de mare ar fi primejdia acelei libertăți. Libertatea presei va să zică da, liberarea ei de sub autoritatea disciplinară a guvernului, a puterii executive, care nu va să zică niciodată și nicăiri licența presei și impunitatea ei. Pretutindeni, in orice Stat european constituit, sunt legi cari pedepsesc ziarele dacă conțin un delict, insă organele cari sunt chemate a recunoaște dacă este un delict de presă, și de a recunoaște dacă există un delict astfel ca să fie pedepsit, aceste organe sunt luate, cănd vorbim de libertatea presei, de sub autoritatea puterii executive. Acum, dacă judecă și apreciază tribunalele sau jurații, aceasta este o cestiune secundară , atăt numai că este o autoritate care nu atârnă de puterea executivă. Cănd dacă prin Constituțiunea noastră s’a zis: avem libertatea presei, și presa va trebui judecată pentru delictele sale de cătră jurați, s'a zis prin aceasta: nu am încredere in nici un alt organ al Statului pentru a recunoaște cari sunt delictele de presă, decât in jurați; nu voiu nici poliție, nici judecătorii obicinuiți ca să judece, voiu numai curțile cu jurați, înțeleg că acest sistem să nu pară raționabile, și aș găsi atunci consequent ca să vină cineva să zică: toată această ideă este primejdioasă pentru noi, să o schimbăm. Aceasta va fi o schimbare a Constituțiunii, pe care Constituțiunea o permite pe calea indicată de dânsa pentru orice modificare de felul acesta. Dară, a veni și a zice: deși nn Constituțiune este înscrisă libertatea presei și este pusă sub jurisdicțiunea juraților, totuși voia să introduc o măsură preventivă contra ei, nu înțeleg aceasta, pentru că este o contrazicere. Pentru ce este contrazicere? Pentru că măsura cum este prevăzută in articolul acesta 58 și in art. 96 este o adevărată aplicare de pedeapsă mai înainte de a se constata și judeca delictul ; fiindcă, iată ce s’ar intămpla in practică. Un ziarist ar publica un număr de jurnal, și acel număr ar cuprinde ceva care după părerea judecătorului, este un delict de o incriminare nefundată contra guvernului , și judecătorul de instrucțiune este atunci in drept să se ducă să sequestreze teascul intreg, să oprească publicarea ziarului, și să aresteze pe jurnalist in mod preventiv. Ce drept se dă jurnalistului in privința acestei măsure? Se zice: Jurnalistul poate imediat să facă o posițiune la camera de punere sub acuzațiune. Jurnalistul va face o posițiune imudiat. Dacă camera de punerea in acusațiune nu este ținută ca să judece imediat, ci este foarte cu putință ca ea să ia cestiunea in cercetare mai târziu, și astfel să mai țină două, trei luni și mai departe. D-lor, este adaos mai pe urmă că acest sequestru va putea fi redicat ori cănd judecătorul de instrucțiune va obține convecțiunea că acusațiunea nu este fondată. Ei bine, acest aliniat mie mi se pare cu totul superfluu și trebue șters in orice caz, fiindcă, dacă judecătorul de instrucțiune, bunăoară sara, citește un jurnal oarecare, vede că acest jurnal cuprinde un delict de presă și-l sequestrează și a doua zi dimineața, fiind mai treaz, zice, a ieri, deși am dobândit convicțiunea că in acest articol este un delict, astăzi văz că nu este nici un delict de presă, atunci aceasta ar da numai loc la o măsură disciplinară in contra judecătorului aceluia, dacă in lege s'ar fi pus un paragraf pentru cazul acesta, ceea ce nu văz pus. Este evident că judecătorul de instrucțiune care a sequestrat un jurnal, are să-l țină sequestrat, și cursul judecăței are să țină la o cameră instituită tot pe aceeși cale pe care este instituit și judecătorul de instrucțiune. Dacă, in cazul art. 96, se dă chiar dreptul de a se aresta jurnalistul; și deși in proiectul guvernului se zicea că nu este mandat de arestare de dat in contra jurnalistului, insă aceasta văd că s’a modificat de comisiune, și a rămas ca să se poată da mandat de arestare. Insă și guvernul, care zicea că nu este mandat de arestare, am văzut că lasă mai jos un mandat mai primejdios, un mandat de depunere. Este mai primejdios, D-lor, pentru că el se face fără a se asculta procurorul, și liberarea jurnalistului arestat nu se poate face decât sub conclusiunile procurorului, conclusiuni cari, dacă nu vor fi conforme, atunci jurnalistul se va ține sub arest ori căt de mult timp. Va să zică sistemul este acesta, este vorbă de a se obține sequestrarea jurnalului din capul locului, și dacă al doilea număr aduce aceeași serie de articol, se va sequestra și acela, și așa mai departe, și a treia și a patra oară, incăt este cu putință ca sequestrarea să se facă intr’un mod continuu a unui jurnal, și astfel, inaite de a se fi dat cașul la curtea cu jurați, să se aducă jurnalistului o pagubă însemnată. Și apoi mai este vorba iarăși ca să se aresteze jurnalistul și să fie ținut arestat trei luni, pănă la sesiunea curții cu jurați, și după aceste trei luni se poată să se caute un defect de formă sau lipsa vreunui martor sau alte lipsuri, și astfel să se mai amăne pentru altă curte cu jurați, așa incăt jurnalistul să se fie arestat șapte, opt și noue luni de zile. De aci înainte judecătorul de instrucțiune, după facuitatea ce are, poate să’l libereze, dară nu e mai puțin adevărat că el a căzut insă in arest noue luni de zile. Cum vedeți, D-lor, deși in constituțiune este scrisă libertatea presei, cu alte cuvinte, că jurnalistul nu va putea fi pedepsit și nici judecat decăt de curtea de jurați, totuși după căt se vede prin legea de față, se dă mijloace să se închidă jurnalistul de și in mod preventiv,— și se i se sequestreze jurnalul, ceea ce cum vedeț, nu poate fi decăt o violare a Constituțiunei. Acum, D-lor deputați, eu mărturisesc că nu aparțin acelei oposițiuni dintre D-voastre care îndată ce găsește o asemenea măsură pusă in lege, tinde a admite intențiuni rele guvernului care a propus-o ci sunt convins că guvernul a propus aceasta și că comisiunea a înăsprit măsurile represive din cele mai patriotice intențiuni. Eu recunosc că presa a ajuns la noi intr’o stare deplorabilă, deși sunt căteva escepțiuni, dar recunosc că, de regulă, jurnaliștii nu știu incă a avea măsură pentru ceea ce este respectat și pentru ceea ce este de atacat, recunosc că dacă a fost cineva in țara aceasta care a pus in pericol Constituțiunea, au fost acei cari au trecut peste limitele unui atac posibile, și merg atăt de departe incăt atacă instituțiuni ce sunt sfinte, declarate astfel de Constituțiune, și cari trebue să fie puse mai presus decăt orice (asplause). Așa, cănd vine un jurnal și atacă persoana Domnitorului țarei, violează pactul constituțional. Recunosc aceasta. Va să zică este interesul nostru, nu al unui partid, ci interesul tuturor, cia să scăpăm de acest defect al presei; d.ară, D lor deputați, totul este cum să procedăm la aceasta; căci nu trebue să voim ca remediul să fie mai rău decăt răul ce voim să vindecăm (a, lause); căci, D-lor, răul care există l’am putea combate cu disprețul universal ce l’au tot d’a una niște asemenea organe de publicitate, și nimeni nu va putea zice că presa noastră de astăzi este mai bună decăt aceea de acum 30 de ani, care era lăsată la represiunea guvernului și dacă este așa, vina este a presei, care prin defectele ei, a comis atâtea greșeli. Recunosc aceasta. Așa dacă sunt cuvinte in contra presei; dară cănd va veni guvernul și va zice: am un jurnalist care a insultat dinastia, eată un jurnalist care a comis un delict, judecătorul de instrucțiune ’i va inchide, ’i va sequestra jurnalul, și, după ce la ținut închis șase luni de zile ’i trimite înaintea juraților și jurațil ’r aquită, atunci jurnalistul va veni cu mai multă gravitate să arunce aceleași, insulte acelora cari fuseseră atacați mai înainte, și cu unul, care sunt dinastic și conservator, n’aș voi să văz guvernul și dinastia tratate așa și amestecate cu idei de injustiție și de arbitrar (aplause). (Va urma). ȘTIRI DIN ȚARĂ. Subscripțiunea pentru monumentul lui Heliade, se urcă pănă acuma la cifra de 6584 lei noi. Este deci toată speranța că in curând cifra necesară pentru ridicarea monumentului va fi acoperită. Un bal pentru sărăci au avut loc Sâmbăta trecută in București. Prețurile de intrare erau destul de mari (10 fr. de persoană 15 fr. pentru done, 20 fr. pentru o filie) incăt venitul promite a fi destul de insămnat. Aurul devine din ce in ce mai rar pe piața Bucureștilor. Tesaurul nu plătește de căt in piese de 2 lei noi. Agno pentru aur au ajuns la 14 bani pentru 20 lei noi. Acest agro va mai spori încă cu sosirea monedei de argint ce se fabrică și care se urcă după cum se spune la vr’o 25,000,000. Scumpirea aurului față cu noua monedă au aruncat bănueli in public. Citim in „Gard civic“ : Comercial din portul nostru, este in mare scădere, se pare mai nul. In luna Ianuarie trecut, n’a fost mai puțin de 10 falimente, printre comercianții de măna 2-a și a 3-a... Aceste efecte rele nu se pot atribui in mare parte decăt anotimpului de iarnă. Vom vedea ce va mai fi la primăvară. VARIETĂȚI. — (Un lupu.) L’avenir de VAriège conține narațiunea următoare, asupra unei lupte care a avut loc zilele din urma intre un curier pedestru și un enorm lupu de Pirinei. D. Tichadou curier de Guérigut, trecea in ziua de 18 Ianuarie, pe la 5 dimineață pe la Serre, intre Artigues și Milanes, făcând serviciul său jurnalier, cănd deodată se pomeni copleșit de o greutate enormă. Dintr’o smuncitură reușește a se scutura de greutatea ce il apela, se întoarce imediat și se află față in față cu un lupu de o mărime nepomenită. Lupul flămând cu gâtlejul deschis, cu labele de dinainte in aer, urlând mereu, căuta se sară asupra gâtului bietului omu. Acest din urmă, lovi pe animal in cap cu o îndoită lovitură de pistol, cea mai mare parte din gloanțe insă remăn fără efect și nu servesc decăt a intărta mai mult furia teribilului seu adversar. De 20 de ori lupul fuge aproape de a apuca victima sa, de 20 de ori inse omul retrăgăndu-se tot de una, ce e drept il oprește de a pune ghiarele pe el. Cu toate aceste, Tichadou simțea că puterile il păresesc, cănd printr’o mișcare disperată, se asvărle asupra lupului ii aruncă doue mari lovituri in frunte și silește pe animal a se da cu un pas inapoi. Acest succes indoește curagiul seu, dă mereu pănă ce isbutește, in cele din urmă a dobori animalul și al fără intr’un șanț al drumului unde ii mai dă cătreva lovituri. De astă dată crezând că este mort, iși continuă liniștit calea. Ajungând la Milanes, intră la D. Gennet, soldat in retragere, ii povestește intămplarea și-l angaja a merge cu ajutorul unor amici ai sei, să ridice lupul ce omorise. Acesta insă nu se duse la fața locului, decăt tocmai pe la 9 ore. Lupul care pare că nu primise o lovitură mortală, nu numai nu era in locul arătat, dar găsiră in acel loc arătat de Tichadou că-1 lăsase zăcând un mare lac de sânge, putură să-l urmeze, după picăturile de sânge ce se vedeau incă pe ómer pănă aproape de satul Artigues, unde il perdură cu deseverșire. Teribila bestie a fost regăsită moartă peste căteva zile, împrejurul satului Argues. (Teleg.) — (Ceva la Statistica școlară a Imperiului German). El posedă suma rotundă de 60,000 scoli populare in care -și capetă instrucțiunea 6 milioane școlari și școlare. Asupra unei mie de locuitori vin aproape un număr de 150 școlari. Această proporțiune medie este in trecută cu mult mai mult in Brunswick, Oldemburg, Saxonia și Thuringa — acolo revine asupra unei mii de locuitori cu 175 școlari, — pentru aceea insă in Meklemburg (cu 120 școlari la 1000 de locuitori) și in Bavaria (cu 126 școlari la 1000 locuitori) nu o ajunge cu mult. In Germania sunt 330 gimnasie, 214 progymnasie, 14 lycee, și 483 scoale reale și scole superioare publice. Numerul total al școlarilor, ce-și fac studiere in aceste scoli se urcă la 178,000. Imperiul german numeră 20 universități cu 1624 profesori și cu 15,609 studenți; din acești din urmă mai mulți de una mie vin asupra Berlinului, Lipscăi și Mlinicului. Școli politehnice sunt in numer de 10, din care Prusia numera 2, afară de academia de arhitectură și comerciu din Berlin; numerul profesorilor la aceste școli este de 360, fară acel al studinților de aproape 4450. — Dea Domnul ca adevărul să-și facă tot mai mult drum, incăt să se poată zice — precum se poate și ceti pe palatul primăriei din Berlin. — „Banii intrebunțați in scoli produc cele mai mari dobânzi!“ Starea civilă a comunei Iași de la 1 pănă la 10 Fevr. 1873. 1 I Născuți. I Morți. Numirea _________|__________ Despărțirilor. .ș .s | a « S" ^ III" I 1 ___________________________o o Hii o orA Dispărț.i. si II. 17 — 16 12 — 9 . III. 2 1 9 21 2 7 „ IV și V. 10 — 20 _9 - 27 29j 1 45 42 2 43 ANUNCIURI. Subsemnata direcție de esploatare face prin aceasta cunoscut ca vacă de la 1 Martie stil nou a. c. s’a introdus o tarifă directă pentru bunurile de mică vitesa intre stațiile noastre și ale reuniunei căilor ferate germane. Plăcutele relative la aceasta conțin otăriri mai precise, lași in 10/„,1 Fevruarie 1873. (1043). Direcția de esploatare drumului farat Lemberg-Cernăuți-Iași Moșia nîmi depărtare de */a oară de portul Fălciului, in intindere aproape de 3200 fălci se dă in posesie pe 5 ani începători de la Sf. Gheorghie anul 1874. Doritorii de a o lua in posesie se binevoească a se adresa la administrația subscrisului in Fălciu unde vor pute lua informațiunile trebuitoare, și in Iași asemine, la Domnul Doctor Chisovici. (11—12). Grigorie CostacM. Casele mele țis“»” vis-a-vis de pompieri, cu 2 etaje și atenansele trebuitoare sunt de vânzare. Doritorii se pot adresa la subsemnata ia zisa casă. Speranța Marco. (102—6). jB ate Ib venzare ää i cu preț moderat. Doritorii a o cumpără să se adreseze la Consulatul Roșiei unde se află și această trăsură. (98—3) Liniile Romane. si «apterei mai astăzi și mani aagRESVANZARI^sttl de aparate magice și jocuri de societate. Prin mijlocul cărora fiecare tănăr, sau bătrân poate esecuta îndată admirabile artificiari (numite efecte magice sau magii), foarte potrivite pentru petrecerile in familie și in societăți, mai particulare pentru daruri de copii. Cutiuța magică, prin care cineva poate descânta o piesă de monedă pe orice masă sau in pălăria cuiva (admirabile) 17a fr. fin 4 fr. Cărți magice, din care cineva poate la comandă, se facă se sară cărțile ceroesce, (foarte admirabil) 2 f. fin 3 fr. Portțigarul magic in care cigările și tutunul dispar, și la comandă _____ .revinu, 2, 3, 5, 7 fr. Evatai In magic de dame care se rup in bucăți și prin suflare sunt iarăși intregi (foarte originale pentru dame) 4, 6 și 8 fr. fin aurit 15, și 20. Cutii magice complect arangiate pentru familie și petrecere a 8 fr. b. 15 fr. c. 30 fr. d. 60 fr. c. 110 fr. Cărți de profesia pentru a da cu cărțile și predice după principiele celebrii profetese parisiane Lenorra and 3 franci, M. Klings depositul fabricei de jocuri magice etc. etc. Depositul vânzorilor se află in Strada mare No. 244 lângă farmacia Steaua Polară.