Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-01-26 / nr. 10
y Depeșe Telegrafice. București, 34 Ianuarie. Camera la ședința de Marți 23 Ianuarie, a primit amendamentul D-lui Maiorescu, care hotărește că nu se poate lua nici o măsură preventivă in contra presei, nici sequestrarea jurnalelor nici arestarea jurnalistului, în urma acestuia guvernul și a retras întregul proiect de modificare a codicelor penale. Anul VI. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași: Pe un an 20 lei noi; —Pe șese luni 11 lei noi; —Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; —Pe șese luni 18 lei noi; —Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci:—Germania: Pe 6 luni 18 franci Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci: —Francia : Pe șase luni 26 franci, ! lass», Vineri 28 Ianuarie 1873. Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MERCUR! Și VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul ANUNCIURI. Mo. 10. TIPOGRAFII NAȚIONALE. Exemplarul 20 bani. CALENDARUL SEPTIMANEI, ree fiu. utu. *ICA- PATRONUL piLEI. |jgS jul rebiu. „m. PATRONUL ?ILII.SelSIAS. Ianuarie. fevruarie. Ere. m. Ore. ~m. iTru.’rîâ Fevruarie. ~ ~ ‘ * îore. m7—]Ore. m7 21 8 Duminică. Cur. Maxim. l 7 1858 25 7 Joi. + Păr. Grigorie Teolog. 7 14 15 17 25 4 Luni. I Ap. Timot. Mart. Anast.i 7 17 5 32 26 8 Vineri. Cuv. Csenofrnt. i 7 13 15 19 23 5 Marți. Mart. Ciiment. 7 16 5 14 27 9 Sâmbătă. + Aduc. moașt. Păr. loang. de aur. 1 7 12 5 20 24 6 Mercuri. Cuv. Csenia. 1 7 15 5 16 28_______ 10 Duminica._______Cuv híren Șirul. 17 12 1 6 21 Rândul sau locul seu 16 bani. Insersiuni și reclame: Rândul 60 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Consiliul de miniștri, in ședința sa de astăzi 10 Ianuarie 1873, luănd in deliberațiune referatul d-lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine sub No. 11.613. Văzând că prin protocolul No. XXVIII comisiunea mixtă a Prutului a decis contractarea unui împrumut de 130,000 franci pentru executarea lucrărilor de îmbunătățire a Prutului, plătibil acest capital cu anuitate câte 20,000 franci, in siguranța căruia să se afecteze cu privilegiu productul dărilor de navigațiune a Prutului ce se percep la confluentul său; Avănd in vedere că lucrările pentru ameliorarea navigațiunei Prutului reclamă contractarea acestui împrumut. Avănd in vedere că guvernul Austro-Ungariei a și autorizat pe comisarul său de a contracta un asemenea împrumut. Consiliul autorisă pe D-nu N. Catargi, delegatul nostru in finul zisei comisiuni, ca să contracte, împreună cu colegii săi, împrumutul despre care este vorba, sub reserva că această autorisațiune nu implică nici o garanție din partea guvernului romăn și nici o obligațiune in sarcina sa. Disposițiunile acestui jurnal se vor aduce la indeplinire de D. ministru al afacerilor străine, după ce mai intaiu va obține inalta aprobațiune a Măriei Sale Domnului. N. Krețulescu, G. Costa-Foru, Florescu, Chr. Tell, P. Mavrogeni. m ȘTIR! DIN ÎNTRU. In urma încetării din viața a Majestații Sale Imperiale Amalia Augusta Ducesă de Braganza, născută Princesă de Leuchtemberg și văduvă după M. S. Pedro I Imperatorele Brasiliei, curtea înălțimilor Lor a luat doliul pe zece zile, cu începere de la 19 Ianuarie. MIȘCAREA ECONOMICĂ. Mișcarea economică in țara noastră de un avânt incontestabil. De abcia s’a ivit proiectul bancei de credit funciar format din asociațiunea proprietarilor români, singurul proiect pe care guvernul au declarat că-l va susține înaintea corpurilor legiuitoare, și dată acuma un nou proiect de formare a unei bănci de scont, complementul necesar a creditului funciar Și acesta pornește tot din inițiativa proprietarilor și capitaliștilor țerei noastre; și acesta va fi un institut național care să înmulțească și să desvolte bogăția țerei. Mai mult decăt, sigur că aceste două proiecte ce se complectează unul pe altul vor trece împreună in Oamerile noastre Pretutindene există o mare mulțămire pentru asemene inițiative. Oricine simte că acuma începem a ne ocupa de lucruri adevărat serioase și importante, de obiecte ce sunt intr’adevăr de interes general. De aceea vedem că bărbații noștri politici de toate culoarele uită «rele și desbinările de partidă, se unesc împreună și lucrează pentru intemcerea acestor mari instituțiuni, care vor duce țara nu numai spre o prosperare națională ci și spre unirea adevărată, spre ințelegerea chestiunelor de interes general și ocuparea tuturor cu ele pentru a se deslega și realisa. îndată după terminarea publicărei statutelor băncei fondate, vom publica pe acelea băncei de scont și circulațiune. Deocamdată publicăm suplica comercianților din București cătră M. S. Domnitorul, prin care il roagă să iie sub protecția sa înființarea nouei instituțiuni. Măria Ta! Sunt ani indelungați de cănd se simte trebuință pentru comerțul și industria română, a inființărei unei bănci de scont și circulațiune. Aflăm acum cu multă mulțămire, că Camera și guvernul Măriei Tale sunt convinși că a sosit timpul a se inființa acest institut. Dar mulțumirea noastră și a întregului comerț este și mai vie, cănd vedem că insuși comercianții însemnați din piața noastră a luat inițiativa a forma astă instituțiune. O bancă națională română numai atunci va corespunde și mai bine la scopul ei cănd ea va fi formată in țară, prin o asociațiune in țară, inspirată și dirigentă numai din intrul țerei și după interesele numai ale comerțului și industriei noastre națională. Știm Prea Inalțate Doamne, cum Măria Ta ești totdeauna in capul oricărei idei naționale și folositoare poporului, Venim dar a ruga pe Măria Voastră ca să luați sub înalta Măriei Voastre protecțiune și această lăudabilă inițiativă a comercianților și a mai multor altor persoane din țară, și mare va fi binele ce cu aceasta veți face comerțului național, înalta protecțiune a Măriei Voastre și sprijinul guvernului Măriei Tale va face a se realisa începutul unei noui ere pentru desvoltarea comerțului romăn. Ai Măriei Voastre prea plecați și supuși : L. Șibechi, M. Șoimescu, P. Custov, V. Gugiu, Gh. St. Coemzopolu, Hristofor Stoianovici, Paraschiva Atanasiu, Ilie Zamfirescu, loan Pencovici, loan V. Lazărescu, G. Bursan, H. Stoica, Socecu, B. Sădit, frații Petrescu, Stancu B. Bechianu, Petre Enciulescu, frații Cristescu, Sava Vasiliu, Mihail Anastasiu, G. Danilescu, C. D. Atanasiu, Nae Niculescu, D. Panaiot, I. N. Triandafil, B. B. Vera, Ch. Tabacovici, A. Zahariade, I. Poenaru Bordea, George Niculescu, D. A. H. Panteli, frații Cirideanu, G. Bacaloglu, loan Nacu, V. Cuțarida, Toma Popescu, S. Dancovici, H. C. Vartica, frații Georgescu, loan Angelescu, N. Garapati, A. B Dancovici, Petre T. Dancovici, T. M. Cristescu, M. Christu &, P. Gheorghiiu, S. Papadat, Anton Constantinescu, Theodosiu Ioanovici, Petrache Dimitriu, Ilie Bosianu, D. Bibescu, Ilie Niculescu, Odessa, loan Nacu, Angel Theodoru, D. G. Popp, Gr. Apostoliade Polihroniad, loan G. Manu, D Moroianu, N. Pancu, V. Capsa, V. Grigoratu, frații C. G. Capsa, Adolf Deutsch, C. Feldescu, D. Staicovici, loan Sălceanu, A. Popovici, N. A. Danielopulo, Hotrch & Müles, loan Cristescu, Nacu Mincovici, I. Grigorescu, G. Bădescu, G. Radulian, B. Tițiriga, Atanasie Simeon, D. Pavel, A. I. Protopopescu, D. Petrescu, N. Veronescu. Raportul d-lui ministru al afacerilor străine cătră Măria Sea Domnul. Prea înălțate Doamne, Am onoarea supune la înalta aprobațiune a Măriei Voastre jurnalul consiliului de miniștri, incheiat in ședința sa de la 10 ale curentei luni, sub No. 6, prin care d-nu N. Catargi, delegatul nostru in finul comisiunei mixte a Prutului, este autorizat ca să contracteze, împreună cu colegii săi, un împrumut de 130.000 franci pentru executarea lucrărilor de îmbunătățire a Prutului, sub reserva că această autorisațiune nu implică nici o garanție din partea guvernului romăn și nici o obligațiune in sarcina sa. ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. In ședința sa din 29 Ianuarie, Adunarea a încuviințat creditul necesar, pentru reconstituirea actelor stărei civile, arse de comună, și a celor ăntăi doua articole a proectului de lege asupra muncei copiilor. Dar ședința din 30, a fost foarte furtunoasă. Discuțiunea era asupra raportului relativ la cumpărăturile din Lyon. D. Charlemel-Lacour, fost prefect a acestui oraș, s'a aparat cu multă liniște, înțelepciune și sânge rece, in contra atacurilor făcute lui de raportor. Intr’un limbagiu demn, el a aratat pe granița militantă resistend pe către FOILETON. UN AMIC DE CASA Comedie intr’un act. SCENA XV. (Urmare.) Arbore. Cam scumpă, dar moșia e bună, este lângă gară, fie așa noroc bun. (se dau la«iUle) in curănd vă voi aduce banii și’mi ve’ți da actul de mutațiune, cu documentele vechi de posesiune. C-nu Neculai. Cănd veți vrei poftim de veniți cu banii. Arbore. Foarte bine, așa dar mă duc după bani (esă și după el îndată C-nu Manolache) dar in ușă ei spune că ar fi fost bine se ceară fata. Arbore respunde că o va cere prin scrisoare. SCENA XVI. C-nu Neculai. Eugenița. Eugenița. Bine c’ai venit papa acasă, căci am fost singură toată vremea. C-nu Nucului. Erai un salon cănd a venit palavragiul care a eșit. Eugenița. (plesănd capul și roșinduse) dar ©*ram aice, a intrat fără a se anansa, și cănd d-sa a început a vorbi lucruri ce’mi displăceau m’am retras in odaea me. C-nu Neculai. Cam a fost necuviincios ? spune ce-a zis se’l dau de spete afară de a mai intra in casă. Eugenița. Nimic de reu, dar vorbele d-sale, maniera sa e atât de arbilsă incăt l’am lasat cu Manolachi și am fugit. SCENA XVII. Eugenița, (esă'). C-nu Neculai (singur), o slugă. C-nu Neculai. Bună fată, de ași găsi un biut bun ași mărita-o, mai ales că-i dau o așa frumoasă zestre. Sluga (intră cu o scrisoare.) C-nu Neculai. Ce este? Slugă. O scrisoare. C-nu Neculai. Cine a adus’o, Sluga. Un boerinași de istia. C-nu Neculai. Cătră mine, da: d-nul Neculai Boicoiu o deschide și se uită la iscălitură) Panaitesco Arbore (o se mi zică că ea pradat hoții banii și numai e moșie). Bre ce armoirii, cu ronă ducală, mare aristocrat, cel puțin din vremea lui Cail cel mare. Se videm ce scrie iubite și mult venerabile domn ! Eu curănd voi fi la d-voastră cu banii, dar fiind că, cănd mă găseam acolo nu am avut destul curaj, apoi prin această epistolă i-mi eu extrema libertate și cu multă humiliațiune a cere măna fiicei D-tale, mare obrăznicie d-nule Eu din minuntul ce am apersonato am pus toată fericirea zilelor mele in speranță de a ave de soție pe fiica dv. Mă oblig a face consoarta cea mai norocită din lume, imi permit a vă ajuta ca din scurtele momente ce am avut onoare de a șede lăngă această inocentă ființă m’am putut asigura că nu eași fi desplăcut, dacă ași puteacquera consimțimăntul dv. Sperez că la aducerea banilor voi puteauzi respunsul dv. Al dv. cu cel mai viu respect cu totul chenuat. A. P. Arbore, (stă pe gânduri) Boeri nu’i iu adevăr, dar cine știe poate se fie om cu viitor, fără a spune nimic Eugenițăi am se cer intăi se capet ceva informațiuni despre el, am se întreb pe vărul Constantin care trebue se'l cunoască ca ministru, mai ales că tănărul a fost deputat. (ușa se deschide C-nu Manolache intră). SCENA XVIII. C-nu Neculai. C-nu Manolache. C-nu Neculai. Am primit o scrisoare de ln d-nul Arbore. intinde scrisoarea. C-nu Manolachi. Ce zice in ea? in iubite și știo mult ces... nu pot ceti slova sta nemțască, ce zice el in scrisoare. C-nu Neculai. Nici mai mult nici mai puțin, cere se dau după dânsul pe Eugenița. C-nu Manolache. (cu un aer de surprindere) Ce vra să se’nsoare? Și ce respuns vreiți ai da? C-nu Neculai. Nici unul ăncă până a nu cerceta despre el, cine este? din ce neamuri? ce purtări are? dacă voi capata informațiuni bune, Eugenița singură va hatâr, eu nu voi silic la nimic. C-nu Manolache. Băutul imi pare bun, cu avere, cu purtări samandicoasă, și cum ăi lumea in ziua de astăzi eu in locul dv. nu ași alege pe altul, și ași pune duduței câți place d-tale și că ar trebui feiei. C-nu Neculai. (rizind) Așa zici d-ta se face apoi eu nu zic tot așa și las pe fetă să facă ce avra ea. Eu mă duc de acasă dar in lipsa me te rog se nu te ei de vorbă cu fata despre aceasta. C-nu Manolache. Da cum ași vorbi duduței de un așa gingaș lucru fără învoirea d-voastră. C-nu Neculai («»)*