Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-03-28 / nr. 36

r­T‘­ tj­Anul VI PREȚUL ABONAMENTULUI: lasst, iercuri 28 Martie 1873. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. No. 36. Inserțiuni și reclame: Rândul 60 bani.—Epistole nefrancate nu se primesc. — Manu­scriptele nepublicate se vor arde. Esemplarul 20 bani. Stil Stil Tim­­­pAmnnx­ TUT si N­­­p I­I! pasarituli Apusul Stil Stil DTOR ! PATRONUL PILEI. ! ^săritul Apusul v­e­c­ii i­u. n­­o­u. ?I0A­ PATRONUL]?! LEi. | Soarelui. | Soarelui. t­o­c îs­i­u. n­o­u. iHOA’ | 1­­ J­U V Soarelui. Soarelui. Martie. Aprilie. jl Orel m. Ore. m. Martie. Aprilie. [ Ore. m.­­Ore. m. 25 6 Duminică. (f) Buna Testire. I 5 33 6 32 29 10 Joi. I Cuv Marco. I . ^6 1­6 37 iași: Pe un an 20 lei noi; — Pe șese luni 11 lei noi; —­­Pe trei luni 6 lei noi.­Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi; — Pe trei luni 7 lei noi, Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci- Italia, Belgia, Elveția: — Pe șese luni 22 franci; —Francia: Pe șese luni 26 franci. * 25 26 27 Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MERCURI Și VINERI. ANUNCIURI. Rândul sau locul seu 15 ban 26 7 Luni.­­ Sobor: Arhanghelului (Javril. 1 5 31 6 34 30 11 Vineri. Cuv.­­ • J­oan­­e­­a Scarni­ j? ^4­­ ° 27 8 Marți. Cuv. Matroana. 5 29 6 35 31 12 Sâmbătă.­­ Cuv. Ipatie, episcop. Io 22 6 3.­ § 28 9 Mercuri. Cuv. Ilarion. 1 5 27 6 36 April 1 13 Duminică. 1 (1) Duminica Floriilor. ...... 5 16..­ 6__43 ȘTIRI DIN IITRU. In Giurgiu liniștea este de tot restabilită. Inserțiunile ziarului „Românul“, de ieri, Mer­­curi, sunt cu totul neexacte, guvernul dăn­­du-le cea mai formală desmințire, se man­­ține in declarațiunile comunicate in „Moni­torul“ de ieri, 21 Martie. (Monitorul.) (Comunicat.) Relativ la incidentul de la Giurgiu cetim in „Patria“. Unele ziare nefiind bine informate au a­­nunciat cu regret publicului incetarea din viață a d-lui Major Carp, in urma ranelor primite cu ocasiunea desordinei in Giurgiu. Avănd informațiuni positive, ne aflăm in plăcuta posițiune de a asigura că domnul Major Carp este mai bine, afară din ori­ce pericul, și peste doue zile va putea ași din casă. SENATUL ROMÂNIEI. Ședința de la 24 Martie 1873. Ședința se deschide la 1 */a ore sub pre­­ședința d-lui vice-președi­nte Th. Weissa. Asupra ordinii zilei, d. prin ministru pro­pune ca Senatul să sea mai intăi in desbare proiectul de lege pentru contractarea unui împrumut de­­ 10 milioane, votat de Adunare, și care se admite de Senat. D. N. Bățcoveanu, raportarele comitetului delegaților in chestiunea creditului furciar, după oare­care observațiuni asupra intăr­­zierei d-sale pentru publicarea raportului, vine la rasele prin cari a trecut chestiunea creditului funciar prin Camera. Acest proiect de la început a fost tratat de bancă națională; cuvăntul e un adevăr sonor. Făcând insă cercetări, dacă această bancă funciară vine in ajutorul țarei, a gă­sit că ea dă mari beneficii unora in paguba altora. Nu poate participa nimeni la acest credit decăt numai proprietarii de moșii. Nici aceștia nu vor putea beneficia din a­­cest credit. El este un flagel pentru acei proprietari, pentru că pănă acum vor fi avut, credit, de aici înainte nu vor putea a mai avea, căci jumătatea cealaltă din moșia lui este grevată la Bancă. Dobânzile sunt prea oneroase, și se urcă la aproape 14 la sută. Vor ajunge cum s’a intămplat in Silesia, unde proprietarii au fost siliți a ceda ave­rile lor creditorilor. Proprietarii negrevați nu vor putea asemenea să participe din causa dobânzilor prea oneroase. Această bancă este numită fonciară și na­țională. La ea insă nu poate participa nici arendașul, nici țăranul. Oare națiunea este numai un număr restrâns de oameni?... După acestea, d-sa citește raportul d-sale, care conchide, după ce combate creditul fun­­c­ar prin asociațiunea proprietarilor, a se introduce mai multe modificări. Se dă cetire art. I și modificărei intro­dusă de comitetul delegaților. De raportare, explică că comitetul a per­mis a se forma și societăți de capitaliști, pentru cari se va face o lege specială. D-sa citește și celelalte articole modifi­cate, dând căte-va explicațiuni. Citește ase­menea și modificările aduse la Statute. D. Președinte al consiliului spune mai multe Senatului, despre conduita sa in ches­­tienea creditului fonciar la Cameră, și care va fi ținută la Senat. D. ministru espune cum s’a presentat mai intăi chestiunea creditului funciar la noi, cum s’a espus la finele sesiunei trecute un proiect al capitaliștilor, cum s’a presentat apoi proiectul propriatarilor care cerea un privilegiu de 25 ani. Guvernul nu a voit să admită privilegiul. Camera a doborât pri­vilegiul și monopolul ce se acordau prin pro­iectul primitiv. Guvernul va menține și aici aceeași linie de conduită. Roagă dură Senatul să nu pri­mească celelalte modificări ale delegaților, ci numai aceea privitoare la reducerea ter­menului de 10 ani la 2. Căt pentru teama ce au exprimat unii din d-nii senatori, că Camera nu se va putea complecta spre a vota amendamentele ce se vor introduce de Senat, ci-sa ia angajamentul că Camera se va putea complecta. După oare­care esplicațiuni se pune la vot luarea in considerare și se admite cu mare majoritate. Trecăndu-se la discuțiunea pe articule, d. loan Ghica avănd cuvăntul, declară că va face contrariul de ceea ce a zis d. rapor­tare, d sa este interesat in această chestiu­ne , atăt ca proprietar, căt și ca mandatar al proprietarilor. S’a făcut doue imputări acestui proiect: că nu a inventat nimic, și că n’a fost fidelă copiatoare. Acesta este adevărat. Chestiunea creditului func­ar la noi datează tot de atăt timp, de cănd datează și suferințele proprie­tăței. In timp de 14 ani de cănd se agită chestiunea, s’au făcut studii de toți bărbații noștri cu cunoștințe. S’au consultat apoi și diferiți bărbați din străinătate, căt și capi­taliștii. In timpul din urmă guvernul actual s’a adresat chiar la representanții sei din streinatate. Adevărata suferință este scumpetia bani­lor, mărimea dobănzei. Eeste vorba dară de acei proprietari cari avănd o proprietate mică să poată mări valoarea sa, găsind ca­pitaluri eftine. Chestiunea e aici: de a găsi bani eftini, și a face să câștige proprietatea. Nu s’a putut „găsi nici o lege, nu nici o țară din lume­ prin paie, să *9 punîi a limită d­o­­bănzilor. Dintre toate cererile de bancă fund­ară nici unul nu a venit să fixeze dobănda. Do­bănda ce se fixază chiar in acest proiect de lege, este o dobăndă nominală. Nu s’a putut face alt decât a se ridica pedicele cari făceau ca banul să se ascundă. Proprietarii nu vor putea forma decăt cre­ditul funciar; banca o va forma capitaliștii. Primul institut este o garanție că titlurile se vor plăti esuet. După mai multe desvoltări asupra meca­nismului acestei instituțiuni, revine la pro­punerea d­­ui raportare: consistența aso­ciați­unei capitaliștilor cu ceea a proprieta­rilor. Legea specială, de care vorbește de ra­portare nu poate fi alta decăt legea prin care să se autorize funcționarea numai a unui singur institut al capitaliștilor. In adevăr, dintre proiectele căre s’a în­fățișat, toate au cerut privilegiu, d-sa le enumeră. D-sa demonstra inconvenientele ce ar re­­sulta din consistența asociațiunei capitaliș­tilor cu acea a proprietarilor. Jocul de bur­să al efectelor capitaliștilor va face ca să se ruineze asociațiunea proprietarilor, dănd un curs tactice efectelor lor. Să se respingă mai bine sistemul decăt a se preferi să funcționeze amăndoue aceste sisteme. In creditul func­ar așa cum a fost con­ceput și adus de guvern, tot beneficiul este al proprietarilor împrumutați, căci vor lua parte la câștiguri. Pe cănd in asociațiunile de capitaliști dobănda, odată fixată, nu se mai scade. Căt despre chestiunea termenului de 2 ani roagă pe cabinet, care a luat parte la această lege prin buna voință ce i-a arătat, să nu insiste asupra acestui termen. Cănd va fi numai termenul de 2 ani crede oare guvernul că o h­ărtie nouă, cu un sistem la care nu suntem deprinși, crede că va pu­tea să primească un curs bun, să primească o consistență. Dacă guvernul voește ca a­­ceastă instituțiune să aibă vitalitate, să nu se opue la termenul de 10 ani, pe care l-a primit și in Cameră. Am încercat, Uestut cu un uvcol uni­c strai­­ne, ni se propune ca să fim introduși și acuma pe piețele străine. Să umblăm insă și noi singuri pe propriile noastre picioare, căci ne am făcut acum destul de mărices ca să putem umbla singuri. Terminând, oratorul arată că va vorbi cu cifre, despre dobânzile și celelalte disposi­­țiuni, pe cari de raportare le-a arătat cam îngrozitoare. D-sa va demonstra cu cifre, cănd vor ve­ni articolele, in cari se vorbește despre in­terese și altele, și va proba că nu este ni­mic de speriat, nimic vexatoriu sau ruinător. NUMIRI. Prin decret cu data din 20 Martie 1873, sunt numiți și permutați.— D. loan George Poroineanu, fost ad­jutor de sub-prefectură, sub-prefect la plasa Motru de Jos, județul Mehedinți, in locul d-lui Marcu Părscoveanu, demisionat. — D. Theodor Deparațianu, ac­tualul sub-prefect de la plasa Târgului, ju­dețul Teleorman, in asemena dualitate la plasa Teleorman, același județ, in locul d-lui FOILETON. 8 A­S­A­M sau DIAVOLUL LA PARIS. Tradus de S. C. A. Comedie vodevil in 4 acte, un prolog și un epilog (Urmary). Fernand, In sfârșit, iatămă încredințat. Espaniolă, Americană, Germană sau Italiană, acuma se alege parei. Necunoscuta, (sculănduse și scoborănd scena). Aceasta este aceea ce ați vrut d-lor, și fiind­că numai prin fugă poate cineva scapa de persecuțiunele D-voastre, de aceia mă retrag. Fernand, scuzați mă D-nă... Necunoscuta, In sfărșt, d-le, ’mi aduc a­­minte se vă fi văzut pintre curtesanii mei. Hector, (încet lui Fernand) Fericit ștrengar, dacă n’ai fi amicul meu... aceasta ar fi intre noi un duel de moarte... dar, intre amici mă retrag... I­uliu, (asemenea). Două la mână, rău scop... aide, lucrează, nu­ voi spune nimic D*nei dă­­suități. O O­R­U. Ea pe Fernand’l prefera Ce putem dar noi ai face? Ne­avănd de noi plăcere Aidem d lor se mergem, Fernand, Dacă e crudă și plăcută Numai înțeleg nimica Este geniul cel rău îngerul meu păzitoriu? (refrem corului) (pe urmă se duc) scena vs. Fernand, Necu­noscuta, Necunoscuta, Ei bine d-le suntem singuri toată lumea a dispărut ca prin farmec. Fernand, Nu sunt lăngă o fermăcătoare? Necunoscuta, A­­d-le dacă aceasta este pentru a mi face complimente... Fernand, Complimente.. . nu d-nă nu... aceste sunt intrebări, o mulțime de între­bări pe care trebue a vi le face... și in­­sfărșit ziceați că aveți un frate? Necunoscuta, Unul singur, și care este mort mai bine de 15 ani in țara însuși in care am văzut amândoi resărind soarele. Fernand, Ah !­unteți nassentä in oare­care depărtare? Necunoscuta, (surizănd) Așa mi se pare, d-le... Fernand, Ah! Ertare, aceasta este drept, dar sărmanul meu cap este așa de tulbu­rat ... Unul zice că sunteți. Espaniolă, al­tul Americană, cela­lt Germană, un altul I­­taliană... Pe care sa cred? Necunoscuta, Pe acel care va fi spus ca sunt francesă. Fernand, Francesa 1 Necunoscuta, O Compatriotă, aceasta este prosaic, nu este așa?... Simplu? dar toată viața pană ’n present mi a fost tot ast­feliu de simplă, astfel de prosaică. Orfelină, crescută intr’o mănăstire, și nu știu de unde am eșit spre a intra in lume, și spuneai D-le?... Fernand, Ce Langaj! Aceasta’i că sunteți un inger, in present? Necunoscuta, In present!... Fernand, Aceasta’i fiind­că samanați.. . Necunoscuta, Samăn ?... Fernand, Ertare!... Eu nu sunt, după cum ziceți... (aparte) In adevăr, acest bilet ce am primit, misterul care meneunjura și această nouă aparițiune. NecummM, Ö« cur­­tați d-kn Fernand, Găndiam, d-nă, că in tot­dea­­una de partea opusă a geniului rău se află geniul bunului. Eu am văzut azi dimineață geniul meu cel rău. Necunoscuta, Și căreia’i samăn ?. . . Fernand, El a luat fisonomiea d voastră, dar nui samanați de loci, el este rău, d-vostră sunteți bună, el vine din Infern, d-voastră vă scoborăți din ceriu. Necunoscuta, Continuați.. . eu mă retrag... Fernand, Lasați mă a vă spune, că dacă lucrați pentru menținerea inimilor, atunc ajutorul d-tale­i mi va fi poate necesar. Necunoscuta, Ci poate inima d-voastă este in pericol? Fernand, Da, d-nă, da, menținerea mea este foarte compromisă, și văzănduvă atăt de frumoasă și atăt de plăcută... (In acest moment se aude in fund vuet). Necunoscuta, Ce să fie ? Fernand, Ce vueze... vedeți bine, d-nă, oare­care eveniment... Necunoscuta, In sfârșit acest vuetc nu este natural... Fernand, Poate fi oare­care nenorocire, trebuc a videa cei (zărind pe Hector care trece fundul cu <mre*care invitați) Hector! cei?

Next