Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-08-03 / nr. 89

DANEMARCA. Curtea superioară din Copenhaga a pro­nunțat sentința in contra conducătorilor so­cialiști. Trei din capii acestei asociațiuni ca­re se aflau in arest preventiv, sunt osendiți la muncile silnice, anume unul Pio pe timp de 5 ani, Brix și Seleff pe 3 ani, ei erau a­­cuzați de a fi călcat hotăririle poliției, de a fi provocat la resculare pe urm­eri, cu scop de a resturna prin arme constituțiunea. rusia asiatica. Noutățile aduse de ziarele rusești din A­­sia centrală ne dau un trist tablou despre situațiunea Khanatului de Khiva de la ocu­­pațiunea sa prin Ruși. Gardele turcom­ane care trăiau din răpiri și mai ales din trafi­cul cu sclavii au început iarăși năvălirile și brigandagiurile lor, de când guvernul Khi­­vei ș'au perdut influința și prestigiul său. Soldații rusești nu­­ pot ajunge in mijlocul deșerturilor unde se retrag ei. Chiar in o­­rașe anarh­ia este la culme și nesiguritatea generală. Garnisoanele rusești au mult de lucru cu inădușirea disordinei. Se zice, du­pă o foae rusă, că hanul ar fi pus sub tu­tela unchiului seu și tesaurul Khivei sub se­questra. Un fost ministru al hanului care-l indemănase a resista somațiunilor ce i se făceau din partea Rusiei, ar fi prins și în­chis­ întreprinderea Rusiei, cum se vede în­­că numai jumătate e împlinită. Ea a cuce­rit Khiva și a invins-o prin arme. însă par­tea cea mai grea, care are a o împlini de aici înainte, este pacificarea și reorganizarea țerei. AUSTrO-UNGARIA. O corespondență din Pesta a Independen­ței spune că, mai toate orașele mari au tri­mes lui Deak, adrese de felicitare pentru programul său de a se separa biserica de stat, de a introduce căsătoria civilă și de a pune toate confesiunile pe picior de egali­tate. Considerând influența ce are partida liberală asupra guvernului, se crede că mi­nisterul­ va presenta Adunării legislative un proiect de lege pentru căsătoria civilă. Da­căt pentru egalitatea confesiunilor, cestiunea e mai grea de deslegat, având in vedere marea influență a catolicilor, să se scalde in Prut, împreună cu da­mele amintite, cănd deodată s’au pome­nit cu alte doue dame ce mergeau și ele spre a se scalda, adresăndu-i cuvintele că nu are rușine a se scalda cu­ dame publi­ce ziua mare. D. Visarion, indignat de aceste cuvinte, s’a grăbit a le respunde tot u­n asemenea ton. Damele care au provocat incidentul, intorcăndu-se in Scu­lenii, au scris bărbaților lor se vină nu­mai­decât că au fost insultate de D. Vi­sarion. D. Alecu Vasiliu (Roșu), venind in grabă la Sculeni, a găsit pe D. Vi­sarion și după vre-o câteva cuvinte schim­bate intre ei, i-a și aplicat doue palme incăt se zice că i-au căzut doi dinți și i-a trăntit la păm­ănt călcânlu-l cu pi­cioarele. Maltratatul scăpând din mi­­nele D-lui A. Vasiliu, a scos revolverul ce avea un buzunar și i-a tras două fo­curi. Pacientul se află in cura D-lui Dr. Russo. *** (O hoție iscusită.) Un român de la țară, venind in Iași cu doue cară incarcate cu orz și ovăz, de vânzare. Un evreu necunoscut i-au zis că, dacă iși va vinde această marfă, să-i ducă și lui cu chirie niște marfă de băcălie pănă la Roman, impăcăndu-se cu acel evreu o­­mul a mers cu el se încarce acea marfă in valoare peste 100 galbeni, pe care o luă din magazia d-lui Lesingher de pe strada Primăriei. In acest interval vine acel evreu la român, sub cuvânt ca să-i facă bine cu 10 galbeni, căci nu are de ajuns să plătească pentru marfă. Roma­nul increzandu-se in marfa pe care o in­­carcase a scos 10 galbeni și i-au dat; din acel moment evreul s’a făcut nevă­zut cu banii, iar romanul după puțină vreme a văzut că i se descarcă marfa din car de cătră vânzător, sub cuvent că cumpărătorul nu i a plătit-o, remăind bietul romăn fără marfă și fără bani in mijlocul stradei.­­ Credem că locul com­petent va face a se despăgubi omul de cătră D. Lesingher, care de­sigur tre­bue să cunoască pe acel cureu faptaș, căci fără a nu-l cunoaște n’a putut să-i permită a incarca marfa in car străin, mai înainte de a i o plăti. ȘTIRI LOCALE. *** (Milițiani­i.) Mai in toate zile­le ni se adresază plângeri din partea ce­tățenilor urbei noastre că, după ce sunt reduși aproape la sapă de lemn prin multe contribuțiuni și dări comunale ce plătesc, apoi mai sunt supuși și servi­ciului milițian. Ne facem o datorie a întreba pe autoritățile competente, cum gândesc a impăca această dificultate cu interesele particularilor, cari, in multe cozuri sufăr din această causă. Sunt de exemplu persoane cari tocmai in timpul serviciului milițian trebue să-și facă tre­­bele lor, fără cari n’ar putea esista, și cu toate acestea sunt siliți a și părăsi slujba sau interesele private, ca să mear­gă la serviciu. Această lege dar este singură de ajuns ca să contrarieze atâ­tea interese și de­sigur se nimicească mijlocul de subsistență a o mulțime de indivizi. Ce va fi însă cu permanența de 15 zile?! După cum auzim tănguin­­du-se, vor remănea sute de oameni cu femei și copii pe strade, neavănd in ce mod câștiga pănea zilnică atăt in timp de 15 zile căt vor fi siliți a remănea in serviciul milițian căt și după aceia. Cu atăt mai puțin vor avea de unde se plă­tească contribuțiunile Statului regulat ca pănă acum. Știm noi căt de mare tre­buință avem de a ne deprinde in arme? ca la timp de nevoe să ne putem, apăra patria, familiile și vetrele noastre, și nu putem felicita de ajuns pe onor. Mini­ster pentru că a introdus exercițiul ar­melor in scoale, un lucru care trebuia să se facă de mult. Asemenea recunoa­ștem trebuința de a ne deprinde in ar­me și acei care n’am avut ocasiunea ă o face pănă acum. Inse rugăm pe gu­vern să binevoeasca a ținea samă și de interesele private și să amelioreze legea serviciului milițian, a măsurat stării noa­stre actuale. *** (B­i­u­r­o­u­l postal din Roman.) Nu știm de ce nu posedă cărți de po­ștă, pe cănd după regulament, toate biu­­rourile poștale trebue se aibă astfel­­ cărți.—Avis locului competent. (Provocare la asasinat.) Ni se spune că Duminică in 29 Iulie tre­cut, D. I. Vissilion, fiind In comuna Leu­­lenit, el soția și o seoră a sa, au mers CURIERUL PE IAȘI ȘTIRI DIN ȚARĂ. Primăria urbei Dorohoi, ne trimete urmă­torul afipt spre publicare. România. Primăria Urbei Dorohoi. AFIPT. Alegătorii comunali precum și neguțitorii Urbei, in acord cu susținerile Consiliului comunal și a membrilor Comitetului Perma­nent, la ocazia intrunirei publice din ziua de 10 Iunie curent, au emis opiniunea de a se introduce cursul leilor noi in toate da­­raverurile de vânzări și cumpărături in pia­ța acestei urbe și aceasta pentru a despărea odată pentru totdeauna confusiunea la care este expus publicul din causa zilnecilor pre­faceri in cursul monedelor de argint streine mai cu samă a acelor Rusești. Motiv numai puțin important că aceste din urmă monezi urmează a nu mai fi primite la casele sta­tului cu incepere de la 1 Decemvrie viitor, că in fine esistă o enormă diferință in mi­nus in cursul monezilor Rusești in raport cu leii noi. Această regulare, urm­ând a se pune in aplicație cu începerea zilei de 20 Iunie, se publică spre cunoștința generală, ca pănă la acea zi, cetățenii să se inițieze in totul de cursul leilor noi sau franci, nu mai puțin și toți comercianții urbei precum casapii, pita­rii, bucalii, etc. etc., se fixeze pănă atunci prețul obiectelor in bani și tei noi, după so­coteala de 3 lei vechi, leul nou. Prețuri ca­­re se va fixa exact fără nici un adaos sau scumpire a acelor obiecte de cum au figu­rat pănă acum, căci descoperindu-se vre-o înșelăciune făcută, contravenienții vor fi dați judecății, asemene se vor da judecății și a­­cei care se vor ispiti a lua un profit covâr­șitor la schimbul monezilor sau a schimba cu lipse monezile mari. Publicul sa cunoa­scă car că precum s’a zis, de la 20 iunie, va circula in piață cursul monedelor in lei noi și bani, și pentru ori ca nedumerire să se adreseze la agenții polițienești, pentru a le inlesni mijloacele cuvenite de a nu fi înșelați. Pr­iatar, Burghele. (L. S.) Secretar, (,...) No. 729,­iunie 15, 1873 Corespondintele nostru din Dorohoiu in trimite următoarea inscripțiune, interesantă ca document istoric pentru istoria noastră. Inscripțiunea s’a aflat deasupra ușei bise­­ricei Sf. Nicolai de acolo cu ocasiunea re­­parărei numitei biserici, care credem că me­rită a fi dată publicităței. Această inscrip­­țiune este scrisă in piatră cu litere Slavone, și sa tradus de D. arhitect al acelui oraș in limba română. Blagocrestivii i christoiulnii io Stefa voevoia Binecuvântatul și iubitorul de christos­el Stefan VV. bojeru miloeteiu gospodar nemli moldascoi din mila lui Dumnezeu domn țerei Moldavei sin bogdana voievodi sozdai sei chiram v fiu lui Bogdan voievoda a clădit monastirea acea in ime isa v sviatich otita nașego archirarchi numele sfântului tatăl nostru arhirarch­i ciudotvorța Nicolaia i seversista­cheto 7003 și făcător de minuni Nicolai și săvârșit in anul 7003 misiacia Octovici a gospodătru iego loto 30 luna Octombrie și domniei sale anul 30 ide v leto trecusce, a intrat in anul curent. In ziua de 29 a trecutei luni Iulie, pe la 2 oara după amează, Dl. M. Diaconescu, pi­cher, care venea de pe linia de sose in orașul Doroh­iu cu doi căni de vânat, cănii s’a luat la harță cu alt câne străin, și el vroind a da cu stratul in cânele cel străin, a lovit din întâmplare intr’o piatră, pușca s’a descărcat in pulpa de sus a piciorului drept. Nenorocitul s’a transportat ia spital spre curarisire. VARIETĂȚI — (Jidanul) ori unde va fi el, ori cum va fi îmbrăcat el, ori­ce limbă va vorbi el, civilisat sau necivilisat, botezat sau nebo­ttizat. Năravul din fire Nu are locuire mici excepțiuni sunt și se scie că le am re­cunoscut și noi. Elită o anecdotă ce tragem din „Figaro“ deîa 1 August. De căt­va timp se vorbesce mult de ba­ronul Renter, ceea ce este e­ se scle, este agent, cartier in telegramme. Dară de unde vine el? El este născut israilit, fa însă îndată convertit la protestantism. — German, el s’a naturalisat Angies și de 20 ani este suppus al reginei Victoria. Aceea ce este curios este felul cum eî ’și-au început cariera. — Sosia la Times, la Dayly News sau la ori care alt jurnal zicând: „Voizí tes noufelles delóeraphiques, inzérer les, ebe vous les tonne pour rien, cratis; don c’quo ché temamante cest guefou me­diez mon nom!“ După câtva timp, aceste jurnale iși fă­cură reflexiunea, că ar putea economisi cor­­respondențele depeșelor, pre care le plătea foarte scump și le suprimară, mărginindu­se la telegrammele iscălite Renter ; tocmai a­­tunci ei le-au cerut de „s’a pooner.“ Turul era jucat. Cel m­u­i nume al lui Renter a fost Julius Josaphat, el este născut la Gassel și a luat numele amicului și protectorului său consi­lierul provincial, le „Landrath Reuter“.­­ (Forțele armate ale Serbiei.) După ultimele proiecte presintate de guvernul Skupcniei, armata sârbă se compune­ din 4 batalione infanteriă, a 8000 oameni, total 32,000; 1 escadron de cavaleriă, 150 oameni; 4 baterii de cămp (24 piese de 4), cu 532 oameni; 4 baterii­ de cămp (24 piese de 8) cu 620 oameni; 6 baterii de munte (36 pie­se), cu 320 oameni; 2 corpuri de pionieri a 175 oameni, in total 350; 2 corpuri de pon­­tonieri a 225 oameni, in total 450 oameni. — Toată armata permanentă, 5622 oameni, cu 84 tunuri, fără a se numera natural­mente, garda principelui, gendarmii, corpul sanitar și trenul. Miliția primar ela se numeră: 10 brigade de infanterie a 8 batalioane, —64,000 oa­meni; 20 escadroane de cavalerie a 100— 140 oameni, =2,­­000; 18 baterii de câmp cu 108 piese, =894 oameni, 18 corpuri de pioneri a 50 oameni =900. Toată clasa in­­tern, 68.394 oameni. A doua clasă numeră: 8 brigade de in­­fanteriă a 8 batalioane, =40,000 oameni; 13 escadroane de cavaleriă, =1400 oameni. Astfel in a doua clasă conține 41,400 oa­meni. In total: 115,416 oameni, 192 tu­nuri și 6000 cai. Osebit, trenul și corpul sanitar numeră cel puțin 14,000. Parcul artileriei de la Kra­­kueratz conține cel puțin 500 tunuri din di­ferite calibruri, toate lucrate escelent. Serbia poate să dispună cel puțin de 10,000 cai pentru cavalerie. („Telegr.“) Pitești.—Frumos, căld. 25 gr. Ploești.—Senin, căldură. Văleni.—Senin, căldura 30 gr. Urlați.—Senin, căldura 28 gr. Cămpina.—Noi, căld. 21 gr. plus. Focșani.—Puțini nori, căld. 24 gr. —dus. Botoșani.—Senin, 19 gr. plus, sura nori. T.­Fruos.—Senin, plus. 21 gr. căldură. Bârlad.—Senin, Bucin vănt, căld. 25 gr. Iași.—Senin, căld. 20 gr. plus. Buhuși.—Senin, căld. 26 gr. plus. Bacău.—Viat variabil, căld. 26 gr. Bontan.—Senin, liniștit. Porniri.—Senin, căld. 20 gr. plus. Fălticeni.—Senin, căld. 22 gr. plus. Mih­ăileni.—Senin, căld. 25 gr. plus, vănt. Adjud.—Senin, căld. 24 gr. T.­Ocna.—Frumos, căld. 22 gr. R. Marinești.— Senin, căldură 24 gr. Vasluiu.—Senin, căld. 28 gr. secetă mare. Huși.—Senin, căld. 30 gr. vânt de sud. Beni.—Puțin vănt, lipsă de ploae. Duhul.—Senin, căld. 25 gr. plus. Fălciu.—Senin, căld. 25 gr. plus. Leova.—Senin, căldură mare. Tecuciu.—Senin, căld. 28 gr. plus. Buseu.—Senin, răcoare. Galați.—Senin, căld. 28 gr. Bolgrad.—Senin, căld. 22 gr. E. B.­­Sărat.—Variabil, căldură mare. T.­Vestei.— Senin, căld. timpul frumos, pe­ra­ua de 24 iulie 1873. Islaz.­­Senin, căld. 30 gr. plus. Măgurele.— Senin, căldură mare. Zimnicea.—Toată ziua senin. T.­ Vestei.—Senin, vănt, căldură. Bârlad.—Senin, cald. 28 gr. plus. Vasluiu.—Senin, vănt S. V., 32 gr. plus. Huși.—Senin, căld. 26 gr. plus. Leon­.—Lenin, căldură. Fălciu.—Puțin vănt, căld. 29 gr. plus. C.­­Lung.—Variabil, liniștit, 22 gr. plus. Severin.—Lenin, căld. 27 gr. plus. Craiova.—Lenin, puțin vănt secetos, căld. 26 gr. plus. Curtea-de-Argeș.— Nor parțial, vănt slab, pucină ploae cu furtună, căld. 26 gr. plus. Tecuciu.—Frumos, liniște, căldură mare. Giurgiu.—Frumos, căld. 28 gr. plus. Slatina.—Lenin, 30 căld. plus. Calafat.—Variabil, văDt fără ploae, căld. 27 gr. plus. Ismail.—Secetă mare, căld. 26 gr. plus. Botoșani.—Liniște, căld. 20 gr. plus. Oltenița. —Frumos, căldură. Brăila.—Senin frumos, cald. 28 gr. plus. Buseu.—Senin, cald, liniștit. T.-Fumos.­­Variabil, căld. 28 gr. plus. Dorohoiu.—Vănt, N. V., căld. 24 gr. plus. Mih­ăileni.—Nor, vănt V., căld. 20­ gr. plus. Iași.—Liniște, puțin nor, căld. 24­ gr. plus. Roman.—Nor, căld. 22 gr. plus. Fălticeni.—Căld. 23 gr. plus, fără ploae. Pașcani.—Senin, cald. 21 gr. plus. Urlați.—Senin, vănt variabil, căld. 29 gr. plus. Kilia.—Vânt, secetă, căld. 24 gr. plus. Ruși-de-Vede.—Senin, căld. 28 gr. plus. Peatra.—Senin, sara puțină ploae, căld. 22 gr. plus. Cămpina.—Frumos, căld. 23 gr. plus. Văleni.—Frumos, căld. 28 gr. plus. Buhuși.—Senin, căld. 25 gr. plus. Bacău.—Dimineața nouă, apoi senin, căld. 28 gr. plus. B.­Samt.—Senin, căldura simțitoare, li­niște, noaptea recoare. Focșani.—Frumos, căld. 25 gr. plus. T.­Ocna.—Frumos, căld. 22 gr. plus. Moinești.—Senin plăcut, căld. 24 gr. pi- Predeal.—Timpul frumos. Găești.—Senin, căld. 24 gr. plus. Pitești.—Frumos, puțin vănt, căld. mare. Ploești.—Senin, căld. 30 gr. plus. Alexandria.—Senin, căld. 29 gr. plus. Beni.—Liniște, secetă. Bolgrad.—Senin, vănt variabil, căld. 24 gr. plus. ~ ANUNCIURI. Re venzare on tal­lys x««" «la Surcică. Doritorii de a-i cumpăra, să se a­­dreseze in­­..iele de la o—8 a curentei. (412­2). OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE pe ziua de 23 iulie 1872. Oltenița.—Senin, liniște, căldură. Giurgiu.—­Senin, liniște, căld. 22 gr. Alexandria.—Vănt variabil, căld. 28 gr. ] Măgurinete.—Caldurii ffiare. Islam.—SO gr. căldura, f Qăoftît~*‘Atmosfera turbure, căM, S3 gr. î­n MMZAMI turnat pentru done­ziîs are a se mai vinde: PĂLĂRII DE PAIE SI DE STOFE calitate fină de la 2-6 franci bucata, De* posai la Mugasift BttseeseS» strada Mane, D** iele Ne Utebota,

Next