Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-08-03 / nr. 89
DANEMARCA. Curtea superioară din Copenhaga a pronunțat sentința in contra conducătorilor socialiști. Trei din capii acestei asociațiuni care se aflau in arest preventiv, sunt osendiți la muncile silnice, anume unul Pio pe timp de 5 ani, Brix și Seleff pe 3 ani, ei erau acuzați de a fi călcat hotăririle poliției, de a fi provocat la resculare pe urmeri, cu scop de a resturna prin arme constituțiunea. rusia asiatica. Noutățile aduse de ziarele rusești din Asia centrală ne dau un trist tablou despre situațiunea Khanatului de Khiva de la ocupațiunea sa prin Ruși. Gardele turcomane care trăiau din răpiri și mai ales din traficul cu sclavii au început iarăși năvălirile și brigandagiurile lor, de când guvernul Khivei ș'au perdut influința și prestigiul său. Soldații rusești nu pot ajunge in mijlocul deșerturilor unde se retrag ei. Chiar in orașe anarhia este la culme și nesiguritatea generală. Garnisoanele rusești au mult de lucru cu inădușirea disordinei. Se zice, după o foae rusă, că hanul ar fi pus sub tutela unchiului seu și tesaurul Khivei sub sequestra. Un fost ministru al hanului care-l indemănase a resista somațiunilor ce i se făceau din partea Rusiei, ar fi prins și închis întreprinderea Rusiei, cum se vede încă numai jumătate e împlinită. Ea a cucerit Khiva și a invins-o prin arme. însă partea cea mai grea, care are a o împlini de aici înainte, este pacificarea și reorganizarea țerei. AUSTrO-UNGARIA. O corespondență din Pesta a Independenței spune că, mai toate orașele mari au trimes lui Deak, adrese de felicitare pentru programul său de a se separa biserica de stat, de a introduce căsătoria civilă și de a pune toate confesiunile pe picior de egalitate. Considerând influența ce are partida liberală asupra guvernului, se crede că ministerul va presenta Adunării legislative un proiect de lege pentru căsătoria civilă. Dacăt pentru egalitatea confesiunilor, cestiunea e mai grea de deslegat, având in vedere marea influență a catolicilor, să se scalde in Prut, împreună cu damele amintite, cănd deodată s’au pomenit cu alte doue dame ce mergeau și ele spre a se scalda, adresăndu-i cuvintele că nu are rușine a se scalda cu dame publice ziua mare. D. Visarion, indignat de aceste cuvinte, s’a grăbit a le respunde tot un asemenea ton. Damele care au provocat incidentul, intorcăndu-se in Sculenii, au scris bărbaților lor se vină numaidecât că au fost insultate de D. Visarion. D. Alecu Vasiliu (Roșu), venind in grabă la Sculeni, a găsit pe D. Visarion și după vre-o câteva cuvinte schimbate intre ei, i-a și aplicat doue palme incăt se zice că i-au căzut doi dinți și i-a trăntit la pămănt călcânlu-l cu picioarele. Maltratatul scăpând din minele D-lui A. Vasiliu, a scos revolverul ce avea un buzunar și i-a tras două focuri. Pacientul se află in cura D-lui Dr. Russo. *** (O hoție iscusită.) Un român de la țară, venind in Iași cu doue cară incarcate cu orz și ovăz, de vânzare. Un evreu necunoscut i-au zis că, dacă iși va vinde această marfă, să-i ducă și lui cu chirie niște marfă de băcălie pănă la Roman, impăcăndu-se cu acel evreu omul a mers cu el se încarce acea marfă in valoare peste 100 galbeni, pe care o luă din magazia d-lui Lesingher de pe strada Primăriei. In acest interval vine acel evreu la român, sub cuvânt ca să-i facă bine cu 10 galbeni, căci nu are de ajuns să plătească pentru marfă. Romanul increzandu-se in marfa pe care o incarcase a scos 10 galbeni și i-au dat; din acel moment evreul s’a făcut nevăzut cu banii, iar romanul după puțină vreme a văzut că i se descarcă marfa din car de cătră vânzător, sub cuvent că cumpărătorul nu i a plătit-o, remăind bietul romăn fără marfă și fără bani in mijlocul stradei. Credem că locul competent va face a se despăgubi omul de cătră D. Lesingher, care desigur trebue să cunoască pe acel cureu faptaș, căci fără a nu-l cunoaște n’a putut să-i permită a incarca marfa in car străin, mai înainte de a i o plăti. ȘTIRI LOCALE. *** (Milițianii.) Mai in toate zilele ni se adresază plângeri din partea cetățenilor urbei noastre că, după ce sunt reduși aproape la sapă de lemn prin multe contribuțiuni și dări comunale ce plătesc, apoi mai sunt supuși și serviciului milițian. Ne facem o datorie a întreba pe autoritățile competente, cum gândesc a impăca această dificultate cu interesele particularilor, cari, in multe cozuri sufăr din această causă. Sunt de exemplu persoane cari tocmai in timpul serviciului milițian trebue să-și facă trebele lor, fără cari n’ar putea esista, și cu toate acestea sunt siliți a și părăsi slujba sau interesele private, ca să meargă la serviciu. Această lege dar este singură de ajuns ca să contrarieze atâtea interese și desigur se nimicească mijlocul de subsistență a o mulțime de indivizi. Ce va fi însă cu permanența de 15 zile?! După cum auzim tănguindu-se, vor remănea sute de oameni cu femei și copii pe strade, neavănd in ce mod câștiga pănea zilnică atăt in timp de 15 zile căt vor fi siliți a remănea in serviciul milițian căt și după aceia. Cu atăt mai puțin vor avea de unde se plătească contribuțiunile Statului regulat ca pănă acum. Știm noi căt de mare trebuință avem de a ne deprinde in arme? ca la timp de nevoe să ne putem, apăra patria, familiile și vetrele noastre, și nu putem felicita de ajuns pe onor. Minister pentru că a introdus exercițiul armelor in scoale, un lucru care trebuia să se facă de mult. Asemenea recunoaștem trebuința de a ne deprinde in arme și acei care n’am avut ocasiunea ă o face pănă acum. Inse rugăm pe guvern să binevoeasca a ținea samă și de interesele private și să amelioreze legea serviciului milițian, a măsurat stării noastre actuale. *** (Biuroul postal din Roman.) Nu știm de ce nu posedă cărți de poștă, pe cănd după regulament, toate biurourile poștale trebue se aibă astfel cărți.—Avis locului competent. (Provocare la asasinat.) Ni se spune că Duminică in 29 Iulie trecut, D. I. Vissilion, fiind In comuna Leulenit, el soția și o seoră a sa, au mers CURIERUL PE IAȘI ȘTIRI DIN ȚARĂ. Primăria urbei Dorohoi, ne trimete următorul afipt spre publicare. România. Primăria Urbei Dorohoi. AFIPT. Alegătorii comunali precum și neguțitorii Urbei, in acord cu susținerile Consiliului comunal și a membrilor Comitetului Permanent, la ocazia intrunirei publice din ziua de 10 Iunie curent, au emis opiniunea de a se introduce cursul leilor noi in toate daraverurile de vânzări și cumpărături in piața acestei urbe și aceasta pentru a despărea odată pentru totdeauna confusiunea la care este expus publicul din causa zilnecilor prefaceri in cursul monedelor de argint streine mai cu samă a acelor Rusești. Motiv numai puțin important că aceste din urmă monezi urmează a nu mai fi primite la casele statului cu incepere de la 1 Decemvrie viitor, că in fine esistă o enormă diferință in minus in cursul monezilor Rusești in raport cu leii noi. Această regulare, urmând a se pune in aplicație cu începerea zilei de 20 Iunie, se publică spre cunoștința generală, ca pănă la acea zi, cetățenii să se inițieze in totul de cursul leilor noi sau franci, nu mai puțin și toți comercianții urbei precum casapii, pitarii, bucalii, etc. etc., se fixeze pănă atunci prețul obiectelor in bani și tei noi, după socoteala de 3 lei vechi, leul nou. Prețuri care se va fixa exact fără nici un adaos sau scumpire a acelor obiecte de cum au figurat pănă acum, căci descoperindu-se vre-o înșelăciune făcută, contravenienții vor fi dați judecății, asemene se vor da judecății și acei care se vor ispiti a lua un profit covârșitor la schimbul monezilor sau a schimba cu lipse monezile mari. Publicul sa cunoască car că precum s’a zis, de la 20 iunie, va circula in piață cursul monedelor in lei noi și bani, și pentru ori ca nedumerire să se adreseze la agenții polițienești, pentru a le inlesni mijloacele cuvenite de a nu fi înșelați. Priatar, Burghele. (L. S.) Secretar, (,...) No. 729,iunie 15, 1873 Corespondintele nostru din Dorohoiu in trimite următoarea inscripțiune, interesantă ca document istoric pentru istoria noastră. Inscripțiunea s’a aflat deasupra ușei bisericei Sf. Nicolai de acolo cu ocasiunea reparărei numitei biserici, care credem că merită a fi dată publicităței. Această inscripțiune este scrisă in piatră cu litere Slavone, și sa tradus de D. arhitect al acelui oraș in limba română. Blagocrestivii i christoiulnii io Stefa voevoia Binecuvântatul și iubitorul de christosel Stefan VV. bojeru miloeteiu gospodar nemli moldascoi din mila lui Dumnezeu domn țerei Moldavei sin bogdana voievodi sozdai sei chiram v fiu lui Bogdan voievoda a clădit monastirea acea in ime isa v sviatich otita nașego archirarchi numele sfântului tatăl nostru arhirarchi ciudotvorța Nicolaia i seversistacheto 7003 și făcător de minuni Nicolai și săvârșit in anul 7003 misiacia Octovici a gospodătru iego loto 30 luna Octombrie și domniei sale anul 30 ide v leto trecusce, a intrat in anul curent. In ziua de 29 a trecutei luni Iulie, pe la 2 oara după amează, Dl. M. Diaconescu, picher, care venea de pe linia de sose in orașul Dorohiu cu doi căni de vânat, cănii s’a luat la harță cu alt câne străin, și el vroind a da cu stratul in cânele cel străin, a lovit din întâmplare intr’o piatră, pușca s’a descărcat in pulpa de sus a piciorului drept. Nenorocitul s’a transportat ia spital spre curarisire. VARIETĂȚI — (Jidanul) ori unde va fi el, ori cum va fi îmbrăcat el, orice limbă va vorbi el, civilisat sau necivilisat, botezat sau nebottizat. Năravul din fire Nu are locuire mici excepțiuni sunt și se scie că le am recunoscut și noi. Elită o anecdotă ce tragem din „Figaro“ deîa 1 August. De cătva timp se vorbesce mult de baronul Renter, ceea ce este e se scle, este agent, cartier in telegramme. Dară de unde vine el? El este născut israilit, fa însă îndată convertit la protestantism. — German, el s’a naturalisat Angies și de 20 ani este suppus al reginei Victoria. Aceea ce este curios este felul cum eî ’și-au început cariera. — Sosia la Times, la Dayly News sau la ori care alt jurnal zicând: „Voizí tes noufelles delóeraphiques, inzérer les, ebe vous les tonne pour rien, cratis; don c’quo ché temamante cest guefou mediez mon nom!“ După câtva timp, aceste jurnale iși făcură reflexiunea, că ar putea economisi correspondențele depeșelor, pre care le plătea foarte scump și le suprimară, mărgininduse la telegrammele iscălite Renter ; tocmai atunci ei le-au cerut de „s’a pooner.“ Turul era jucat. Cel mui nume al lui Renter a fost Julius Josaphat, el este născut la Gassel și a luat numele amicului și protectorului său consilierul provincial, le „Landrath Reuter“. (Forțele armate ale Serbiei.) După ultimele proiecte presintate de guvernul Skupcniei, armata sârbă se compune din 4 batalione infanteriă, a 8000 oameni, total 32,000; 1 escadron de cavaleriă, 150 oameni; 4 baterii de cămp (24 piese de 4), cu 532 oameni; 4 baterii de cămp (24 piese de 8) cu 620 oameni; 6 baterii de munte (36 piese), cu 320 oameni; 2 corpuri de pionieri a 175 oameni, in total 350; 2 corpuri de pontonieri a 225 oameni, in total 450 oameni. — Toată armata permanentă, 5622 oameni, cu 84 tunuri, fără a se numera naturalmente, garda principelui, gendarmii, corpul sanitar și trenul. Miliția primar ela se numeră: 10 brigade de infanterie a 8 batalioane, —64,000 oameni; 20 escadroane de cavalerie a 100— 140 oameni, =2,000; 18 baterii de câmp cu 108 piese, =894 oameni, 18 corpuri de pioneri a 50 oameni =900. Toată clasa intern, 68.394 oameni. A doua clasă numeră: 8 brigade de infanteriă a 8 batalioane, =40,000 oameni; 13 escadroane de cavaleriă, =1400 oameni. Astfel in a doua clasă conține 41,400 oameni. In total: 115,416 oameni, 192 tunuri și 6000 cai. Osebit, trenul și corpul sanitar numeră cel puțin 14,000. Parcul artileriei de la Krakueratz conține cel puțin 500 tunuri din diferite calibruri, toate lucrate escelent. Serbia poate să dispună cel puțin de 10,000 cai pentru cavalerie. („Telegr.“) Pitești.—Frumos, căld. 25 gr. Ploești.—Senin, căldură. Văleni.—Senin, căldura 30 gr. Urlați.—Senin, căldura 28 gr. Cămpina.—Noi, căld. 21 gr. plus. Focșani.—Puțini nori, căld. 24 gr. —dus. Botoșani.—Senin, 19 gr. plus, sura nori. T.Fruos.—Senin, plus. 21 gr. căldură. Bârlad.—Senin, Bucin vănt, căld. 25 gr. Iași.—Senin, căld. 20 gr. plus. Buhuși.—Senin, căld. 26 gr. plus. Bacău.—Viat variabil, căld. 26 gr. Bontan.—Senin, liniștit. Porniri.—Senin, căld. 20 gr. plus. Fălticeni.—Senin, căld. 22 gr. plus. Mihăileni.—Senin, căld. 25 gr. plus, vănt. Adjud.—Senin, căld. 24 gr. T.Ocna.—Frumos, căld. 22 gr. R. Marinești.— Senin, căldură 24 gr. Vasluiu.—Senin, căld. 28 gr. secetă mare. Huși.—Senin, căld. 30 gr. vânt de sud. Beni.—Puțin vănt, lipsă de ploae. Duhul.—Senin, căld. 25 gr. plus. Fălciu.—Senin, căld. 25 gr. plus. Leova.—Senin, căldură mare. Tecuciu.—Senin, căld. 28 gr. plus. Buseu.—Senin, răcoare. Galați.—Senin, căld. 28 gr. Bolgrad.—Senin, căld. 22 gr. E. B.Sărat.—Variabil, căldură mare. T.Vestei.— Senin, căld. timpul frumos, peraua de 24 iulie 1873. Islaz.Senin, căld. 30 gr. plus. Măgurele.— Senin, căldură mare. Zimnicea.—Toată ziua senin. T. Vestei.—Senin, vănt, căldură. Bârlad.—Senin, cald. 28 gr. plus. Vasluiu.—Senin, vănt S. V., 32 gr. plus. Huși.—Senin, căld. 26 gr. plus. Leon.—Lenin, căldură. Fălciu.—Puțin vănt, căld. 29 gr. plus. C.Lung.—Variabil, liniștit, 22 gr. plus. Severin.—Lenin, căld. 27 gr. plus. Craiova.—Lenin, puțin vănt secetos, căld. 26 gr. plus. Curtea-de-Argeș.— Nor parțial, vănt slab, pucină ploae cu furtună, căld. 26 gr. plus. Tecuciu.—Frumos, liniște, căldură mare. Giurgiu.—Frumos, căld. 28 gr. plus. Slatina.—Lenin, 30 căld. plus. Calafat.—Variabil, văDt fără ploae, căld. 27 gr. plus. Ismail.—Secetă mare, căld. 26 gr. plus. Botoșani.—Liniște, căld. 20 gr. plus. Oltenița. —Frumos, căldură. Brăila.—Senin frumos, cald. 28 gr. plus. Buseu.—Senin, cald, liniștit. T.-Fumos.Variabil, căld. 28 gr. plus. Dorohoiu.—Vănt, N. V., căld. 24 gr. plus. Mihăileni.—Nor, vănt V., căld. 20 gr. plus. Iași.—Liniște, puțin nor, căld. 24 gr. plus. Roman.—Nor, căld. 22 gr. plus. Fălticeni.—Căld. 23 gr. plus, fără ploae. Pașcani.—Senin, cald. 21 gr. plus. Urlați.—Senin, vănt variabil, căld. 29 gr. plus. Kilia.—Vânt, secetă, căld. 24 gr. plus. Ruși-de-Vede.—Senin, căld. 28 gr. plus. Peatra.—Senin, sara puțină ploae, căld. 22 gr. plus. Cămpina.—Frumos, căld. 23 gr. plus. Văleni.—Frumos, căld. 28 gr. plus. Buhuși.—Senin, căld. 25 gr. plus. Bacău.—Dimineața nouă, apoi senin, căld. 28 gr. plus. B.Samt.—Senin, căldura simțitoare, liniște, noaptea recoare. Focșani.—Frumos, căld. 25 gr. plus. T.Ocna.—Frumos, căld. 22 gr. plus. Moinești.—Senin plăcut, căld. 24 gr. pi- Predeal.—Timpul frumos. Găești.—Senin, căld. 24 gr. plus. Pitești.—Frumos, puțin vănt, căld. mare. Ploești.—Senin, căld. 30 gr. plus. Alexandria.—Senin, căld. 29 gr. plus. Beni.—Liniște, secetă. Bolgrad.—Senin, vănt variabil, căld. 24 gr. plus. ~ ANUNCIURI. Re venzare on tallys x««" «la Surcică. Doritorii de a-i cumpăra, să se adreseze in..iele de la o—8 a curentei. (4122). OBSERVAȚIUNI METEOROLOGICE pe ziua de 23 iulie 1872. Oltenița.—Senin, liniște, căldură. Giurgiu.—Senin, liniște, căld. 22 gr. Alexandria.—Vănt variabil, căld. 28 gr. ] Măgurinete.—Caldurii ffiare. Islam.—SO gr. căldura, f Qăoftît~*‘Atmosfera turbure, căM, S3 gr. în MMZAMI turnat pentru doneziîs are a se mai vinde: PĂLĂRII DE PAIE SI DE STOFE calitate fină de la 2-6 franci bucata, De* posai la Mugasift BttseeseS» strada Mane, D** iele Ne Utebota,