Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-09-21 / nr. 109
Anul VI. ȘTIR DIN VITRU. Prin decretul Măriei Sale Domnitorului sub No. 1.600 din 7 Septemvrie 1873 se deschide pe sama ministerului lucrărilor publice un credit extraordinar de 10.000 lei pentru începerea lucrărilor de restaurare a podurilor și șoselelor de pe calea națională No. 11 de la Roman la Sabaoani, Fălticeni la Cornul-Luncei. Asemene prin decretul No. 1.599 din 7 Septemvrie se mai deschide un credit extraordinar de lei 1,433 pe sama ministerului lucrărilor publice pentru despăgubirea d-lui C. Ciupagiu de o trăsură și 4 roate arse pe calea ferată București-Giurgiu. Circulara D-lui ministru al justiției cătră d-nii președinți ai curților și tribunalelor din țară. Domnule Președinte, D. ministrtru de externe, prin adresa No. 7.847, 'mi comunică, in urma informațiunilor ce are de la D. gerant al agenției și consulatului general al Austro-Ungariei, că Majestatea Sa Imperială și Regelă Apostolică a binevoit a aproba pe D. Hanswenzel, consul imperial și regel la Brăila, să fie transferat la postul din Iași, și ca D. Filele din Wittinghausen, actualmente consul la Iași, să fie chiemat in aceeași dualitate la Brăila. Am dată onoarea vă comunica cele ce preced, spre sciința și norma D-voastră precum și a autorităților dependințe. P. ministru, N. I. Costacopolu. No. 11.046. 1873, Septemvrie 11. nului pentru esport peste 1 Septembre sau Je vor fi depus in, magazinele noastre mai înainte de această dată. Dacă in aceasta privință ve va lipsi cel mai mic concurs din partea vreunui agent al guvernului, veți constata faptul și imi veți raporta, probăndu mi aceasta spre al semnala ministeriului, in coșuri urgente ,mi veți depeșa chiar. Nu perdeți un moment, de aginte, și porniți prin tot districtul d-voastră, cu ajutoarele de care dispuneți, cerând a face aceasta și agenții guvernului, sub-prefecți și primați in circumscripțiunea lor, și fiecare procedați la confiscare oriunde veți găsi tutunuri in categoria despre care se vorbește in circulara d-lui ministru, spre a se pune odată capăt fraudelor, a căror victimă este de arăta timp regrea. Aștept de urgență resultatul, cunoscând că urmăresc de aproape mișcarea fiecăruia din d voastră in această importantă cestiune, și va atrag atențiunea de a nu scăpa din vedere formalitățile ce se cer la indicarea proceselor-verbale de contravențiune, căci vă fac personal responsabili de orice lipsă de formalitate sau neglijență, comunicăndu’mi prin telegraf ziua pornirii d-voastră in această privință. Directore general, Pollah CURIERUL DE IASI PRETUL ABONAMENTULUI: Apare de TREI ori pe septamana Stil Stil Teeh 1n. non. ^ Septemv. Septemv. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. PATRONUL Z>ILEI. Martira Eufimia. Martira Sofia. Cuviosul Eumenie. Mart. Trofim. Rândul 60 ADJUNCIURI. Inserțiuni și reclame, bani. —Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 bani. ISSJAll I...““* *«**• PAIKCNOT (ILU . KIS fii DUMINICĂ, MERCURI și VINERI. Rândul »au locul seu 15 bani. Kiși. Pe un an 20 lei noi; —Pe șese luni 11 lei noi; —Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi; — Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 1n franci, Italia, Belgia, Elveția: — Pe șese luni 22 franci; — Francia: Pe șese luni 26 franci. timp in administrație se numește jude de pace la plasa Berhometele, districtul Dorohoiu, in locul d-lui G. Em. Budișteanu, destituit.—Prin inaltul decret cu No. 1,608 din 7 Septemvrie 1873, D. Grigorie Țigara s’a confirmat in funcțiunea de adjutor pe lângă D. primar al comunei urbană Craiova din județul Doljiu, in locul d-lui Eftimie Donescu, demisionat. Exposițiunea universala din Ticna. (Urmare.) Tesanui Sultanului. O parte numai puțin interesantă a exposițiunii otomane este, fără nici o îndoială, tesaurul Sultanului, care conține obiecte de o mare valoare artistică și istorică. Am mai zis că la exposițiunile de la 1851 și 1869 orientul nu trimisese decăt niște monstre incomplecte a productelor sale și pentru a umplea acest gol. Exposițiunea din Viena ne oferă spectacolul cu totul nou al diverselor avuții ale orientului pe cari Europa nu le cunoștea decăt din auzite. Japanul are tesaurele sale. România expune și dansa tesaurul de la Petroasa și Turcia expune ftesaurul Sultanilor, cari nu se poate vedea la Constantinopole decăt foarte rar. IIA, curte care se află intre galeria turcească și cea persană, se înalță un mic chioșc special de stil mauresc, avănd forma unei mici turele rotundă, cu două uși de intrare și ferestre cu geamlâcuri colorate. Cupola este ornată cu o semilună, și acolo in acel interior decorat cu mult gust după modul turcesc putem examina, in cinci dulapuri cu gramuri, thesaurul Sultanului, a cărui valoare aproxmativ este prețuită la două sute de milioane franci. In mijlocul dioscului, tocmai sub cupolă, unde sunt atârnate cinci cădelnițe de aur, ornate cu petre scumpe, primul obiect care se arată vederilor noastre este tronul istoric a lui Shah Nadir tesaur tot d’odată prețios și curios. Acest tron aparținea odată suveranului al cărui nume poartă, și care’l perdu in urma sângeroaselor lupte ce avu cu biruitorul seu Sultanul Ahmed III. Shahul Nadir, care a domnit in prima jumătate a secolului al XVIII-lea, a fost cel din urmă mare suveran persian, cucerise o mare parte din Asia Centrală și din Indii, și părea a-și fi asigurat preponderența Persiei in Orient, cănd isbucni nefericitul resbel contra Turcilor. Perderile veniră atunci repede una după alta, și putem zice că de atunci datează decadența complectă a acestui antic regat. Descripție. Tronul lui Nadir Schah, care, după cum vedem, ne amintește suvenire cu totul istorice, este de lemn și așezat pe patru picioare destul de scurte. El este imprejurat de un prevaz semi-circular, îmbrăcat in o cuirasă de aur, ornată cu petre prețioase. Arabescele formate de aceste petre, printre cari sunt căteva de o valoare imensă, sunt toate in stil persian. Pănă chiar și picioarele acestui imens fotoliu sunt acoperite de petre scumpe, printre cari distingem mai ales mărgăritaruri, rubinuri și smaranduri, de dimensiuni aproape colosale. Cu toate că acest mobil, foarte original altmintrelea, nu are nici o valoare estetică, se pretinde că a trebuit, pănă la 12.000 de petre scumpe pentru decorațiuni. Acestea ne va surprinde mai puțin cănd vom afla că tronul lui Nadir-Shhah are intr’adevăr o valoare intrensecă de mai multe zecimi de milioane. Lăngă acest tron vedem armura Sultanului Murat I, care muri asasinat de cătră un tânăr patriot Sârb pe cămpul de bătălie de la Kossovo-Pole in anul 1839. Lucrat in mod artistic, armura, gladiul, busduganul și toporașul sunt decorate cu diamante, cu mărgăritare, cu turquoise și rubinuri, representănd și ele o valoare de mai multe milioane. Casca lui Murat I, este și dansa de aur masiv săpată și coronată de o foarte scumpă agrafă de diamant, ceea ce ar putea proba originea sa persană. Tronul lui Nadir Scab și armura Sultanului Murat I, constitue cele mai principale bucăți din tesaurul Sultanilor la care se leagă mulțime de suvenire istorice. Ca să avem insă un tabel mai complect, să menționăm colecțiunea de porțelanuri antice, chinezești și japonese, aduse de cătră Sultanul Selim I, după cucerirea Egiptului. In fine patru dulapuri mari fiecare conțin o colecțiune distinctă. 1. Armele de foc. 2. Armurele. 3. Săbiile, iataganurile, pumnalele. IG 29 Duminică. 17 30 Luni. 18 Oct. 1 Marți. I 19 2 Mercuri. 1 fre. m. ore. m. I Septemv. Octomv. | Ore. m. Ore. m. 6 6 5 52 I 201 3 Joi. Marele Mart. Eustatie. 6 13 5 45 6 8 5 50 21 4 I Vineri. | Apost. Codrat. 1 6 14 5 43 s 6 10 5 48 22 5 Sambat S. Martirul Foca și loan. 16 17 5 41 S 6 12 5 47 1 23 6 Duminică. Zămislirea Sf. loan Botezătorul. 1 6 19 5 39 1 București 1 Septemvrie, 1863. Circularea regiei monopolului de tutunuri. Domnule aginte. Vă reproduc mai jos ordinul circular adresat de d. ministru al finanțelor cătră d-nii prefecți de districte, relativ la tutunurile din recolta anului 1872. Prin urmare, imediat, vă veți pune in relațiune cu toți agenții guvernului îndatorați a da concursul lor după lege, și, conform art. 24, veți procede la confiscațiunea tuturor tutunurilor din recolta anului 1872, cari se vor găsi inminele oricui, afară de aceea cari vor fi posedând sau autorisațiunea regiei de prelungirea termi lass!, Vineri 21 Septemvrie, 1873. aiaxrurjsi'ajau^axaat ^«ifiggeaaca;--- ■ 1i w». —— b—i—a— —m—i i No. 109. NUMIRI. Prin decretul M. Sale Domnitorului din 7 Sept. 1873, D. Dimitrie Georgescu, fost procurore și actual membru al tribunalului Covurluiu, se numește primprocuror la același tribunal, in locul d-lui Varian, destituit. D. N. P. Rășcanu, doctor in drept, actual procurore pe lăngă tribunalul Covurluiu, s'a numit membru la același tribunal, in locul d-lui D. Georgescu, înaintat. D. Gr. Dimitriadi, s’a numit procuror pe lăngă tribunalul Covurluiu, in locul d-lui N. P. Rășcanu, înaintat.Prin decrete cu data din 7 Septemvrie 1873, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat ad-interim la departamentul de interne, sunt numiți: D. M. Cociu, unul dintre cei trei membri ai comitetului permanent de Cahul, președinte al acelui comitet, in locul d-lui P. A. Hulban, demisionat. D. Iorgu Boian, fost maior in armată, sub-prefect la plasa Siretu, județul Botoșani, in locul d-lui Tille, demisionat. D. Alexandru Halepliu, vechiu funcționar administrativ, comisar polițienesc al orașului Bolgrad, in locul d-lui Stefan Picolo.Prin decretul cu No. 1.618, din 12 Septemvrie, înălțimea Sa Domnitorul a bine-voit a grația pe Tudori Costantin de restul închisorii ce ave a mai suferi pănă la expirarea osândei de 7 luni la care a fost condamnat prin decisiunea consiliului de revistă ostășesc.—Prin inaltul decret cu No. 1,593 din 7 Septemvrie 1873, D. B. Marcovici, care a servit mai mult FOILETON. BUCHEMEEA DE LA FLORENȚA. (Fine). III. Peste o lună după această întâmplare, mergând, de la Roma la Civita Vechie, veturinul care ne ducea, se opri ca să-și odihnească caii, dinaintea unei case disertate și mizere, ce era in drum și semăna mai mult a fi o vizuine de hou de căt un tractir pentru călători.—Mă scoborim din trăsură, cu gănd ca se mă plimbu pe jos. Afară era o lună plină și voioase ca figura unei fete de 16 ani; toate lucrurile se vedea Împrejur ca când ar fi fost ziuă, și in depărtare se auzia vuțetul groznic și monoton a mărei care srochea de razele lunei și a stelelor ca o lungă vale de argint. Acel tablou mărețămi făcu o impresie foarte mare, și’u suvenire de purtăndumă la ruinile antice ce văzusăm in Roma, incepuiu a mă primbla, făcând in însumi o mie de gândiri asupra nenorocitei stări in care au picat Roma Cesarilor, sub ticăloșia guvernului păpesc.—Primblarea vise tot odată iscă și in stomahumi o foame nu mai puțin tristă decăt acele gândiri. Intrămu îndată in singura sală ce se găsia in acel soi disant tractir, și care slujia tot odată de bucătărie, de sufragerie și de etaj. Vr’o câteva lăviți de lemn, cu picioarele rupte, și vr’o trei butelii deșarte cu gâtul stricat, alcătuea tot mobilierul acelei sale. Cănd pășiau pragul ușei, o grosnică lorăiie imi vesti că acel lacaș mizer ,era lăcuit de mai multe suflete, și cu adevărat zăriu vr’o trei oameni întinși jos, a cărora figuri problematice îmi deșteptară oarecum instinctul conservației. Toată scena era luminată de razele roșii a unui mic taratic, ce mai ardea incă un cuptoriu. Stăruia un pic la indoeală de trebuia sau nu, să pășesc mai înainte ; in sfârșit luăndumi curagiu mă apropiemu, tot cu ceva sfială, de o laviță mai lungă ce era in fund și pe care dormea un om a l’aspect farouche. Socotind de pe împrejurări, adecă de pe cerga ce’l acoperea, că trebuea să fie traefirgiul ăl scutură cu încetișor : „Domnule, Domnule, ean scoală, Domnule. Scoală te de îmi dă ceva se mănânc. Domnule, Domnule.“ Iase el, departe de ami implini pofta, se întoarse pe ceea parte, dând din umere, și impreunănduși mișcarea cu o mulțime de complimente in soiul acestora, de pildă: Va al Diavolo, Sangue del Cristo, Corpo di Baccho,“ care vreu se zică românește: „Te poftesc să’mi dai pace să dorm.“ Find deci mai civilisat decăt el, ăi făcui dorința fără întârziere, eșind degrabă afară, vnse pășind pe vârful picioarelor, de frica altor asemine complimente. Cănd fuseiu afară mi se păru că mă resuflam mai lesne; ii se atribuim acest lucru ușurărei stomacului meu, și cu ochii incă plini de fumul ce era in sala tractirului, mă indreptăm, fără a vede mai nimica dinainte mi, spre o mătăhală neagră ce găndimu că este trăsura noastră, hotărit fiind să mă culc ca se viu de hac hangiului, ne făcăndui nici cel mai mic câștig. — După ce mă impedecăm de vr’o câteva ori de niște bumene mari, pe care nu le zorisem din pricina usturimei ochilor, pipăind mai mult ca un orb, dădui un sfârșit cu măna de un oblond ăl deschisăiu și mă sufiu. Mi se păru vise că trăsura in care intrasem, era mai ridicată; cănd era sa mă așez, simțiiu un braț puternic că mi se puse pe popt, și un glas ce mă miră ămi zise: „Cine-i acole.“ „Eu respunseiu, începând a ridece dracii, tare ești fricos, Domnule, socoti că ai a face tot cu tâlhari." (Trebue se spun că in trăsura noastră se găsia un popă spaniol, bătrân, care se pornise de la Roma cu mine, și căruia’i era tare frică de tâlhari, fiindcă pe atunce se vorbea mult in Italia de niște hoți ce eșise la drum). — Cine ești tu ? întrebă incă odată acel ce mă ținea de pept. Eu știindu mă in trăsura noastră și socotindu mă că vorbeam ca popa spaniol, ăi respunseiu cam cu manie: „Ban dă’mi pace Andre, că n’am chef de zis și vreu se dorm. —-Răspunde cine ești, îmi zise pentru al treile oară acel glas, care acum nu’mi păru că samănă cu a popei. Dischiseau ochii căt putuiu, și Yăzuiu dinaintemi un om și o femee... Nu mă puteam dumeri, cum se făcea de mă găsiam intr’o trăsură streină, la sfârșit după vr’o câteva secunde, in care vreme dama căuta se aprindă un chibrit fosforic, propuses» că poate fumul e s’mi intrase in ochi, rai ar fi jucat festa, și in loc