Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-09-21 / nr. 109

Anul VI. ȘTIR­ DIN VITRU. Prin decretul Măriei Sale Domnitorului sub No. 1.600 din 7 Septemvrie 1873 se des­chide pe sama ministerului lucrărilor publice un credit extraordinar de 10.000 lei pentru începerea lucrărilor de restaurare a podu­rilor și șoselelor de pe calea națională No. 11 de la Roman la Sabaoani, Fălticeni la Cornul-Luncei. Asemene prin decretul No. 1.599 din 7 Septemvrie se mai deschide un credit extraordinar de lei 1,433 pe sama ministerului lucrărilor publice pentru despă­gubirea d-lui C. Ciupagiu de o trăsură și 4 roate arse pe calea ferată București-Giurgiu. Circulara D-lui ministru al justiției cătră d-nii pre­ședinți ai curților și tribunalelor din țară. Domnule Președinte, D. ministrtru de externe, prin adresa No. 7.847, 'mi comunică, in urma informațiuni­­lor ce are de la D. gerant al agenției și con­sulatului general al Austro-Ungariei, că Ma­­jestatea Sa Imperială și Regelă Apostolică a bine­voit a aproba pe D. Hanswenzel, con­sul imperial și regel la Brăila, să fie trans­ferat la postul din Iași, și ca D. Filele din Wittinghausen, actualmente consul la Iași, să fie chiemat in aceeași dualitate la Brăila. Am dată onoare­a vă comunica cele ce preced, spre sciința și norma D-voastră pre­cum și a autorităților dependințe. P. ministru, N. I. Costacopolu. No. 11.046. 1873, Septemvrie 11. nului pentru esport peste 1 Septembre sau Je vor fi depus in, magazinele noastre mai înainte de această dată. Dacă in aceasta privință ve va lipsi cel mai mic concurs din partea vre­unui agent al gu­vernului, veți constata faptul și imi veți ra­porta, probăndu mi aceasta spre al semnala ministeriului, in coșuri urgente ,mi veți de­peșa chiar. Nu perdeți un moment, d­­e aginte, și porniți prin tot districtul d-voastră, cu aju­toarele de care dispuneți, cerând a face a­­ceasta și agenții guvernului, sub-prefecți și primați in circumscripțiunea lor, și fie­care procedați la confiscare ori­unde veți găsi tutunuri in categoria despre care se vorbește in circulara d-lui ministru, spre a se pune odată capăt fraudelor, a căror victimă este de arăta timp regrea. Aștept de urgență resultatul, cunoscând că urmăresc de aproape mișcarea fie­căruia din d voastră in această importantă cestiune, și va atrag atențiunea de a nu scăpa din vedere formalitățile ce se cer la indicarea proceselor-verbale de contravențiune, căci vă fac personal responsabili de ori­ce lipsă de formalitate sau neglijență, comunicăn­­du’mi prin telegraf ziua pornirii d-voastră in această privință. Directore general, Pollah CURIERUL DE IASI PRETUL ABONAMENTULUI: Apare de TREI ori pe septa­mana Stil Stil T­e­e­h 1­n. non. ^ Septemv. Septemv. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. PATRON­U­L Z>­I­L­E­I. Martira Eufimia. Martira Sofia. Cuviosul Eumenie. Mart. Trofim. Rândul 60 ADJUNCIURI. Inserțiuni și reclame, bani. —Epistole nefrancate nu se primesc. — Manu­scriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 bani. ISSJAll I...““* *«**• PAIKCNOT (ILU . KIS fii DUMINICĂ, MERCURI și VINERI. Rândul »au locul seu 15 bani. Kiși. Pe un an 20 lei noi; —Pe șese luni 11 lei noi; —Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; — Pe șese luni 13 lei noi; — Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 1n franci, Italia, Belgia, Elveția: — Pe șese luni 22 franci; — Francia: Pe șese luni 26 franci. timp in administrație se numește jude de pace la plasa Berhometele, districtul Dorohoiu, in locul d-lui G. Em. Budișteanu, destituit.—Prin inaltul decret cu No. 1,608 din 7 Septemvrie 1873, D. Grigorie Țigara s’a confirmat in funcțiunea de adjutor pe­ lângă D. pri­mar al c­omunei urbană Craiova din județul Doljiu, in locul d-lui Eftimie Donescu, demisionat. Exposițiunea universala din Ticna. (Urmare.) Tesanui Sultanului. O parte numai pu­țin interesantă a exposițiunii otomane este, fără nici o îndoială, tesaurul Sultanului, care conține obiecte de o mare valoare ar­tistică și istorică. Am mai zis că la exposițiunile de la 1851 și 1869 orientul nu trimisese decăt niște monstre incomplecte a productelor sale și pentru a umplea acest gol. Exposițiunea din Viena ne oferă spectacolul cu totul nou al diverselor avuții ale orientului pe cari Eu­ropa nu le cunoștea decăt din auzite. Japanul are tesaurele sale. România ex­pune și dansa tesaurul de la Petroasa și Tur­cia expune ftesaurul Sultanilor, cari nu se poate vedea la Constantinopole decăt foarte rar. IIA, curte care se află intre galeria tur­cească și cea persană, se înalță un mic chioșc special de stil mauresc, avănd forma unei mici turele rotundă, cu două uși de intrare și ferestre cu geamlâcuri colorate. Cupola este ornată cu o semi­lună, și a­­colo in acel interior decorat cu mult gust după modul turcesc putem examina, in cinci dulapuri cu gramuri, thesaurul Sultanului, a cărui valoare aproxmativ este prețuită la două sute de milioane franci. In mijlocul dioscului, tocmai sub cupolă, unde sunt atârnate cinci cădelnițe de aur, ornate cu petre scumpe, primul obiect care se arată vederilor noastre este tronul is­toric a lui Sh­ah Nadir tesaur tot d’o­dată prețios și curios. Acest tron aparținea o­­dată suveranului al cărui nume poartă, și care’l perdu in urma sângeroaselor lupte ce avu cu biruitorul seu Sultanul Ahmed III. Sh­ahul Nadir, care a domnit in prima ju­mătate a secolului al XVIII-lea, a fost cel din urmă mare suveran persian, cucerise o mare parte din Asia­ Centrală și din Indii, și părea a-și fi asigurat preponderența Persiei in Orient, cănd isbucni nefericitul resbel con­tra Turcilor. Perderile veniră atunci repede una după alta, și putem zice că de atunci datează decadența complectă a acestui antic regat. Descripție. Tronul lui Nadir Schah, care, după cum vedem­, ne amintește suvenire cu totul istorice, este de lemn și așezat pe patru picioare destul de scurte. El este im­­prejurat de un prevaz semi-circular, îmbră­cat in o cuirasă de aur, ornată cu petre prețioase. Arabescele formate de aceste petre, pr­in­­tre cari sunt căte­va de o valoare imensă, sunt toate in stil persian. Pănă chiar și pi­cioarele acestui imens fotoliu sunt acoperite de petre scumpe, pr­intre cari distingem mai ales mărgăritaruri, rubinuri și smaranduri, de dimensiuni aproape colosale. Cu toate că acest mobil, foarte original altmintrelea, nu are nici o valoare estetică, se pretinde că a trebuit, pănă la 12.000 de petre scumpe pentru decorațiuni. Acestea ne va surprinde mai puțin cănd vom afla că tronul lui Nadir-Shhah are intr’adevăr o valoare intrensecă de mai multe zecimi de milioane. Lăngă acest tron vedem armura Sultanu­lui Murat I, care muri asasinat de cătră un tânăr patriot Sârb pe cămpul de bătălie de la Kossovo-Pole in anul 1839. Lucrat in mod artistic, armura, gladiul,­ busduganul și to­­porașul sunt decorate cu diamante, cu măr­găritare, cu turquoise și rubinuri, represen­­tănd și ele o valoare de mai multe milioane. Casca lui Murat I, este și dansa de aur ma­siv săpată și coronată de o foarte scumpă agrafă de diamant, ceea ce ar putea proba originea sa persană. Tronul lui Nadir Sc­ab și armura Sul­tanului Murat I, constitue cele mai princi­pale bucăți din tesaurul Sultanilor la care se leagă mulțime de suvenire istorice. Ca să avem insă un tabel mai complect, să men­ționăm colecțiunea de porțelanuri antice, chi­­nezești și japonese, aduse de cătră Sultanul Selim I, după cucerirea Egiptului. In fine patru dulapuri mari fie­care conțin o colecțiune distinctă. 1. Armele de foc. 2. Armurele. 3. Săbiile, iataganurile, pumnalele. IG 29 Duminică. 17 30 Luni. 18 Oct. 1 Marți. I 19 2 Mercuri. 1­­­ fre. m. ore. m. I Septemv. Octomv. | Ore. m. Ore. m. 6 6 5 52 I 201 3 Joi. Marele Mart. Eustatie. 6 13 5 45 6 8 5 50 21 4 I Vineri. | Apost. Codrat. 1 6 14 5 43 s 6 10 5 48 22 5 Sambat S. Martirul Foca și loan. 16 17 5 41 S 6 12 5 47 1 23­­ 6 Duminică. Zămislirea Sf. loan Botezătorul. 1 6 19 5 39 1 București 1 Septemvrie, 1863. Circularea regiei monopolului de tutunuri. Domnule aginte. Vă reproduc mai jos ordinul circular a­­dresat de d. ministru al finanțelor cătră d-nii prefecți de districte, relativ la tutunurile din recolta anului 1872. Prin urmare, ime­diat, vă veți pune in relațiune cu toți agenții guvernului îndatorați a da concursul lor după lege, și, conform art. 24, veți procede la confis­­cațiunea tuturor tutunurilor din recolta a­­nului 1872, cari se vor găsi in­minele ori­cui, afară de aceea cari vor fi posedând sau autorisațiunea regiei de prelungirea termi­­ lass!, Vineri 21 Septemvrie, 1873. aiaxrurjsi'ajau^axaat ^«ifiggeaaca;--- ■ 1i w». —— b—i—a— —m—i i No. 109. NUMIRI. Prin decretul M. Sale Domnitorului din 7 Sept. 1873, D. Dimitrie Georgescu, fost procurore și actual membru al tribunalului Covurluiu, se numește prim­­procuror la același tribunal, in locul d-lui Varian, destituit. D. N. P. Rășcanu, doctor in drept, actual procurore pe lăngă tribunalul Covurluiu, s'a numit membru la același tribunal, in locul d-lui D. Geor­gescu, înaintat. D. Gr. Dimitriadi, s’a numit procuror pe lăngă tribunalul Covurluiu, in locul d-lui N. P. Rășcanu, înaintat.­Prin decrete cu data din 7 Sep­temvrie 1873, după propunerea făcută prin raport de D. ministru secretar de Stat ad-interim la departa­mentul de interne, sunt numiți: D. M. Cociu, unul dintre cei trei membri ai comitetului permanent de Cahul, președinte al acelui comitet, in locul d-lui P. A. Hulban, demisionat. D. Iorgu Boian, fost maior in armată, sub-prefect la plasa Siretu, județul Botoșani, in locul d-lui Tille, demisionat. D. Alexandru Hale­­pliu, vechiu funcționar administrativ, comisar poliție­nesc al orașului Bolgrad, in locul d-lui Stefan Picolo.­­Prin decretul cu No. 1.618, din 12 Septemvrie, înăl­țimea Sa Domnitorul a bine-voit a grația pe Tudori Costantin de restul închisorii ce ave a mai suferi pănă la expirarea osândei de 7 luni la care a fost con­damnat prin decisiunea consiliului de revistă ostă­șesc.—Prin inaltul decret cu No. 1,593 din 7 Sep­temvrie 1873, D. B. Marcovici, care a servit mai mult FOILETON. BUCHEMEEA DE LA FLORENȚA. (Fine). III. Peste o lună după această întâmplare, mergând, de la Roma la Civita Vechie, ve­­turinul care ne ducea, se opri ca să-și odih­nească caii, dinaintea unei case disertate și mizere, ce era in drum și semăna mai mult a fi o vizuine de hou­ de căt un trac­tir pentru călători.—Mă scoborim­ din tră­sură, cu gănd ca se mă plimbu pe jos. A­­fară era o lună plină și voioase ca figura unei fete de 16 ani; toate lucrurile se ve­dea Împrejur ca când ar fi fost ziuă, și in de­părtare se auzia vuțetul groznic și monoton a mărei care srochea de razele lunei și a stelelor ca o lungă vale de argint. Acel tablou măreț­ămi făcu o impresie foarte ma­re, și’u suvenire de purtăndumă la ruinile antice ce văzusăm in Roma, incepuiu a mă primbla, făcând in însumi o mie de gândiri asupra nenorocitei stări in care au picat Roma Cesarilor, sub­ ticăloșia guvernului păpesc.—Primblarea vise tot odată iscă și in stomahumi o foame nu mai puțin tristă de­căt acele gândiri. Intrămu îndată in sin­gura sală ce se găsia in acel soi­ disant trac­tir, și care slujia tot odată de bucătărie, de sufragerie și de etaj. Vr’o câteva lăviți de lemn, cu picioarele rupte, și vr’o trei bu­­telii deșarte cu gâtul stricat, alcătuea tot mobilierul acelei sale. Cănd pășiau pragul ușei, o grosnică lorăiie imi vesti că acel lacaș mizer ,era lăcuit de mai multe su­flete, și cu adevărat zăriu vr’o trei oameni întinși jos, a cărora figuri problematice îmi deșteptară oare­cum instinctul conservației. Toată scena era luminată de razele roșii a unui mic taratic, ce mai ardea incă un cup­­toriu. Stăruia un pic la indoeală de tre­­buia sau nu, să pășesc mai înainte ; in sfâr­șit luăndumi curagiu mă apropiemu, tot cu ceva sfială, de o laviță mai lungă ce era in fund și pe care dormea un om a l’aspect farouche. Socotind de pe împrejurări, ade­că de pe cerga ce’l acoperea, că trebuea să fie traefirgiul ăl scutură cu încetișor : „Dom­nule, Domnule, ean scoală, Domnule. Scoa­­lă te de­ îmi dă ceva se mănânc.­­ Domnule, Domnule.“ Iase el, departe de ami implini pofta, se întoarse pe ceea parte, dând din umere, și impreunănduși mișcarea cu o mul­țime de complimente in soiul acestora, de pildă: Va al Diavolo, Sangue del Cristo, Corpo di Baccho,“ care vreu se zică româ­nește: „Te poftesc să’mi dai pace să dorm.“ Find deci mai civilisat de­căt el, ăi făcui dorința fără întârziere, eșind degrabă afară, vnse pășind pe vârful picioarelor, de frica altor asemine complimente. Cănd fuseiu a­­fară mi se păru că mă resuflam mai lesne; ii se atribuim­ acest lucru ușurărei stomacu­­lui meu, și cu ochii incă plini de fumul ce era in sala tractirului, mă indreptăm­, fără a vede mai nimica dinainte mi, spre o mă­­tăhală neagră ce găndimu că este trăsura noastră, hotărit fiind să mă culc ca se viu de hac hangiului, ne făcăndui nici cel mai mic câștig. — După ce mă impedecăm­ de vr’o câteva ori de niște bumene mari, pe care nu le zorisem din pricina usturimei o­­chilor, pipăind mai mult ca un orb, dădui un sfârșit cu măna de un oblond ăl deschi­­săiu și mă sufiu. Mi se păru vise că tră­sura in care intrasem, era mai ridicată; cănd era sa mă așez, simțiiu un braț pu­ternic că mi se puse pe popt, și un glas ce mă miră ămi zise: „Cine-i acole.“ „Eu res­­punseiu, începând a ride­­ce dracii, tare ești fricos, Domnule, socoti că ai a face tot cu tâlhari." (Trebue se spun că in trăsura noastră se găsia un popă spaniol, bătrân, care se por­nise de la Roma cu mine, și căruia’i era tare frică de tâlhari, fiind­că pe atunce se vorbea mult in Italia de niște hoți ce eșise la drum). — Cine ești tu ? întrebă incă odată acel ce mă ținea de pept. Eu știindu mă in trăsura noastră și soco­­tindu mă că vorbeam ca popa spaniol, ăi respunseiu cam cu manie: „Ban dă’mi pace Andre, că n’am chef de zis și vreu se dorm. —-Răspunde cine ești, îmi zise pentru al treile oară acel glas, care acum nu’mi păru că samănă cu a popei. Dischiseau ochii căt putuiu, și Yăzuiu dinaintemi un om și o fe­­mee... Nu mă puteam dumeri, cum se făcea de mă găsiam­ intr’o trăsură streină, la sfârșit după vr’o câteva secunde, in care vreme dama căuta se aprindă un chibrit fosforic, propuses» că poate fumul e s’mi in­trase in ochi, rai­ ar fi jucat festa, și in loc

Next