Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1874 (Anul 7, Nr. 5-71)

1874-01-16 / nr. 6

Anul VII. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iassi, Mercur­ 16 Ianuarie 1874. Apare de TREI ori pe septamana DUMINICĂ, MERCURI și TINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. ANUNCIURI. Exemplarul 20 bani. No. e, Stil Stil i PATRUIVUL BILEI. Răsăritul Apusul . f t­e h­i­u. nou. FAT­ROKUL Jf­ih Ik 1. 13­25 Duminici Mart. Emil. și Stratonic. y­o­p­hi­a. nou. ?IOA* PATROKUL Soarelui. Soarelui. Ianuarie. Ianuarie­ . Ore. ia. Ore. m. 17­29 Joi. t Cuv. Antonie. _ Iași: Pe nn an 20 lei noi. —Pe șese luni 11 lei noi.— Pe trei Ioni 6 lei noi. Districte: Pe an an 24 lei noi; —Pe șese luni 13 lei noi; —Pe trei sani 7 lei noi. Austria: Pe 6 lani 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci. Italia, Belgia, Elveția: —Pe șese Inni 22 franci;—Francia: Pe șese luni 26 franci. Rândul sau local sen 15 bani. Insorțîant și reclame: Rândul 60 bani.—Epistole nefrancate nu se primesc. — Mans­­­criptele nepublicate se vor arde. avis. Domnii abonați la foia „Curierul de lași” carii au priimit foaia noas­tră de la 1 ianuarie 1872 și o pri­mesc incă fără a ne trimete costul abonamentului, sunt rugați a ni-1 trimete cât mai neîntârziat. Redacțiunea. Societatea fabricei de zahar „Albina“ Suntem fericiți de a putea înscrie in coloanele ziarului nostru, anunciul emi­­siunei acțiunelor societății pentru fabri­carea zahărului „Albina/ Acesta e un mare eveniment pentru țara care va în­cepe puțin căte puțin ași fabrica ea sin­gură productele de care are trebuință. Noi felicităm din parte-ne pe membrii fondatori a societății Albina și pe D. Carol Philipp care a fost promotoriul ei și care a consacrat 3 ani de lucru in această afacere. Da mai mulți ani publicul a auzit vor­­bindu-se de intențiunea ce au acești d-ni fondatori de a face o societate pentru fabricarea zahărului, lucrările au durat un adevăr foarte mult timp, așa incăt mulți au crezut că aceasta nu se va mai realiza­ — dar trebue se spunem că pen­tru realizarea unui așa de mare scop intr’o țară ca a noastră, lipsită de in­dustrie și in care spiritul de asociațiune începe de abea a naște, au trebuit mul­te studii prealabile, și multe îngrijiri pentru a evita greșelile, căci înainte de a se găndi la o societate, a trebuit să se facă experiențe pe mai multe punte din țară, pentru a se ști dacă sfeclele reușesc, dacă ele sunt de bună calitate, și cu ce preț s’ar putea obține. Aceasta intre noțiune bine stabilită, a trebuit să se reunească fondatorii a­­deci persoane notabile, cu buna voințe de a-și an­gaja banii, a pune îngri­jirile lor la redactarea statutelor so­cietății, a face ca ele se fie aprobate de guvern, a cărui datorie este de a studia afacerile in care banii publici sunt chemați a lua parte, in fine de a le a­­proba când bi părți bune și profitabile și a le respinge in cas contrariu. A trebuit de asemenea ca noua socie­tate să obție de la țară o garanție pen­tru lucrul său, spre a se asigura că in timp de 20 de ani ea nu va avea să sufere nici o taxă, ceea ce a și fost consacrat prin legea de la 29 Martie 1873. Grație atător stăruinți, și a capacită­ților recunoscute ale oamenilor ce pre­­sidează operațiunele industriei celei none. Noi nu ne temem­ de a angaja pe lec­torii noști ca să se grăbească a subscrie acțiunele, ceea ce vom face și noi sin­guri, convinși fiind că această industrie este plină de viitoriu in țara noastră! 1 April, anul curent 1874. Asemenea se a­­probă Regulamentul Farmaceutic, cu mo­dificații­le introduse prin jurnalul consiliului de miniștri, și care regulament se va pune in aplicare tot de la 1 April 1874. REGULAMENT FARMACEUTIC. Această taxă este singura legală și obli­gatoare pentru prețurile medicamentelor ce se vor vinde in tot cuprinsul României. Art. II. Pentru stabilimentele publice far­maciștii sunt obligați de a expedia medica­mentele cu scăzâmânt de 15 la sută, afară de cozurile cănd prin contracte speciale s’ar prevedea un scăzemănt mai mare. Art. III. La taxarea medicam­entelor este de observat: a) . Cu prețul sub-divisiunilor unităților taxate să nu poată exceda prețul intregei unități s. e. 0, 8 grame de chinină sulfuri­că nu se pot taxa cu 96 bani, ci numai cu 90 bani, ca și 1 gramă, și asemenea pen­tru toate proporțiunele notate in taxă. b) . Fracțiuni in preț mai mic de căt un ban se vor taxa drept un ban întreg. Art. IV. Substanțe atăt simple căt și com­puse, care nu sunt cuprinse in farmacopeea română, nici in taxa atăt presintă căt și cea anterioară, se vor prețui după analogia cu alte medicamente taxate, ale căror preț de cumpărare este equivalent. Art. V. Este absolut poprit de a publica prin jurnale, afișuri sau circulare că vinde un farmacist medicamente mai oftine de­căt după prețuirea adoptată in taxă. Este in drept insă să dea medicamente cu preț scăzut, excepțional pentru săraci, însemnând in acest caz pe ordonanța me­dicală atăt prețul după taxă căt și cel redus. Art. VI. Substanțele însemnate cu cruce nu se vor putea espedea de căt­re baza u­­nei ordonațiuni medicale din partea unui medic, având dreptul de a eserciza. Art. VII. Substanțe chimice pentru usul teh­nic sau industrial se pot espedia per­­soanelor speciale in basa unei gustanțe da­tată și sub­semnată, având și adresa acelui in drept de a le usa pentru profesiunea sa. Art. VIII. Ori-ce ordonanță medicală cu substanțe care in taxa presintă sunt însem­nate cu cruce, nu se va putea espedea de căt o singură dată și cel mult după trece­re de 5 zile de la data ordonațiunii. Repetițiuni de asemenea ordonanțe se poate efectua numai după o nouă visitare din partea unui medic. Art. IX. Ordonanțele cu espresiunile „du­pă prescripțiunea, composițiunea mea etc.“ sunt cu totul oprite a se espedia. Asemenea sunt oprite de a se espedia medicamente după ordonanțe iligibile. Art. X. Fie­ care ordonanță espedială tre­bue se fie copiată in registrul „ad hoc," insemnăndu-se cu numărul curent al regis­trului, imprimăndu-i și timbrul farmaciei, in care va fi înscris și prețul taxei. Asemenea și fie­ care medicament se poar­te pe signatură (etiquota) cu firma farma­ciei, numarul registrului, instrucțiunea și data espedițiunei. Art. XL Toate medicamentele espediate după ordonațiuni medicale vor fi sigilate. Art. XII. Elevii in farmacie sunt opriți a espedia medicamente eroice fără controlul farmacistului sau al asistentului. Art. XIII. Medicul prescriind medicamente eroice intr'o dlosă mai mare de căt cea o­­biemn­tă de majoritatea medicilor, va însem­na in ordonațiune printr’un semn de escla­­mațiune ori prin cuvântul „Sic­colo,“ că n’a făcut din eroare. La cas contraria, farmacistul va fi dator de a reduce dosa la cea obicnuită, inștiințind îndată pe medicul prin înscris. Art. XIV. Ordonațiuni ce cuprinde pres­­cripțiuni de medicamente eroice fără însem­nare cum să se ia, de cătră cine urmează a se întrebuința, nu se pot espedia de că­tră farmacist. Art. XV. In­cașuri cănd ar lipsi intr’o ordonanță medicală oare-care însemnări re­lative la modul preparațiunii, s. e. „g. s. ad gradum saporis", acestea se vor nota din partea farmacistului pe ordonanță pre­cum și in registrul de copiare. Art. XVI. Dirigintele ori asistentele far­maciei este responsabil, fie-care in parte, pentru ori-ce espedițiuni făcute de dânsul. Pentru elevii in farmacie va fi responsa­bil dirigintele s’au asistentele care au fost față la espedițiune. Art. XVII. Ori-ce abatere de la regula­mentul de față, de la taxa de față, ori de la prescripțiunile farmacopoei române, espe­­ctarea și ținerea in farmacie de medicamen­te de o calitate inferioară, sau alterate, sau neconforme cu prescripțiunile farmacopoei, lipsa de materialul neapărat trebuincios in farmacie, schimbarea felului ori a dpsei me­dicamentelor ordonate din partea farmacis­tului, precum și vânzarea medicamentelor secrete nerecunoscute, espectarea medica­mentelor după ordonațiuni prescrise de oa­meni care nu au dreptul de a exercita me­dicina in România ori­ce abatere din pres­cripțiunea ordonațiunilor, refularea de a es­pecta ordonanțe in regulă la ori­ce oră din zi și din noapte, lipsirea de la farmacie pentru un timp mai mare de­căt o săptă­mână a dirigentului sau a unui loco­țiitor, licențiat in farmacie, recunoscut de guvern, vor fi supuse penalităților prevăzute la art. 83 din legea sanitară. Ministru de interne, L. Catargi. Adunarea fiind necomplectă, ședința se ridică. Ședința de la 11 ianuarie, 1874. După deschiderea ședinței ca formalitățile ordinare, d. ministru de interne înaintează budgetul pe anul 1874 al Eforiei spitalelor. D. Gr. Brăteanu anunță interpelarea pen­tru interpretarea ce se dă legei drumurilor de diferitele autorități in ceea ce privește zilele de prestațiune și in natură. Indigenatul d-lui Caian, rămas nevotat, se adoptă cu 45 voturi contra 21. Adunarea trece in secțiuni. Stil Stil A­T R­o­s­t­­i­t> 1 î,­­sa­r Răsăritul1 Apusul Soarelui. Soarelui. Ianuarie. Ianuarie. Dre.­m. Dre.­m. 7 26 4 59 7 22 5 4 14 26 Luni. : Sf. uciși in Sinai și Raet. 7 25 5 1 18 30 Vineri. 1 Par. Atanasie și Chirii. 7 21 5 5 15 27 Marți. I C. Pavel tireul și I. Colib. 7 24 5 2 19 31 LBmbSt S. Cuv. Macarie Egiptean. 7 20 5 6 16 28 Mercuri. I Ind­. Lanțului Ap. Petru.­­ 7 22 5 3 20 Fevr. 1 Duminic S. I Cuv. Eftimie cel mare.­­ 7 19 5 7 Știri din Intru. Prin decretul Măriei Sale Domnitorului No. 2 din 2 Său. 1874, Farmacopola româ­nă, se aprobă in tocmai și se va pune in aplicare cu începere de la 1 April anul cu­rent 1874. Prin decretul Măriei Sale Domnitorului No. 3 din 2 Ian. 1874 se aprobă, taxa me­dicamentelor, și se va pune in aplicare de la­ ­ ADUNAREA DEPUTAȚILOR Ședința de la 10 Ianuarie, 1874. Ședința se deschide la ora 1 sub presi­­denția d-lui Dim. Ghica, președinte. Se dă cetire sumariunii, care se aprobă, și comunicărilor. Se acordă căte-va concedii. Se trage la sorți trei membri in comisiu­­nea de verificare a titlurilor d-lor deputați din nou aleși in locul d-lor G. Cantacuzino, Ciclopiclo și Al. Sturza, și ei d-nii Zisu Du­­­mitrescu, Al. Lambrino și Gr. Vernescu, D. președinte al consiliului dă cetire me­­sagiului prin care se priimește demisiunea d-lui general Tell, și se însărcinează d. Basile Boerescu cu interimul ministerului cultelor. D. Agarici cere informațiuni pentru mo­dul dării in întreprindere a taxelor poduri­lor de fer. D. ministru financelor va prezintă dosarul. D. președinte al Camerei comunică Adu­nării că colegiul IV de Ismail a devenit va­cant prin numirea d-lui Al. Sturza in func­țiunea de agent la Belgrad. D. Gr. Ventura anunță că mâine va des­­volta interpelarea d-sale rolat. la căile ferate. Se procede la votarea cererii de indige­nat a d-lui Traian. Resultatul este: 46 bile albe, contra 12 negre. Neintrunind majoritatea regle­entară, vo­tarea SO atoână. Ședința de la 12 Ianuarie, 1874. Presidența d-lui vice-președinte C. Naim­. Ședința se deschide la 1 oră, cu 77 d­i­ deputați. Intre comunicările zilei se dă cetire unei adrese a societății pentru învățătura poporu­lui romăn, prin care se face mai multe ob­­servațiuni asupra proiectului de lege al in­strucțiunii publice. După cetirea raportului—și neurmărindu-se discuțiune—se proclamă deputat la colegiul IV de Dorohoiu d. Dim. P. Moruzi. Asupra alegerii d-lui I. Mărzea se citește raportul comisiunii, care conchide a se va­lida—d. Ionescu face mai multe observa­­țiuni asupra regulamentului. După oare­care discuțiuni, se proclamă deputat d. I. Mărzea, și trăgăndu-se la sorți, face parte din secțiunea II-a, eară d-nn D. Moruzi din a patra. D. M. C. Iepureanu cere să i se presinte dosarele relative la punerea in lucrare a creditului funciar, precum și numărul obli­gațiunilor ipotecare esistente la constituirea societății și a celor făcute in urmă, reser­­văndu’și ca, după ce va lua cunoștința de ele, să interpele sau nu pe guvern. D. I. Agarici cere ca luni să se asculte interpelarea sa asupra tacsei podurilor de fer. D. N. Ionescu reclamă să i se respunză azi la interpelarea privitoare la politica ex­­terioară. Se procede la alegerea a doi membri in comisiunea budgetară și se aleg d-nii: M. Cogălniceanu cu 53 voturi, G. Vernescu cu 42. Se procede la alegerea unui membru in comisiunea însărcinată cu studiarea reformei procedurii codului penal. Majoritatea absolută o întrunește d. G. Cantili, care a obținut 39 voturi. D. ministru de ecsterne roagă Adunarea să ia in cercetare convențiunea poștală cu Serbia, fiind mai scurtă și putăndu-se ter­mina cu dânsa mai curând. D. Ionescu susține a-și desvolta interpelarea. După mai multe discuțiuni, ședința se suspendă. La reschidere, d. C. Brăiloiu, raportare, citește raportul pentru convențiunea poștală cu Serbia, și proiectul de lege consistând un un singur articol. Adunarea adoptă luarea in considerare. La votul in total, Adunarea ne mai fiind in număr ședința se ridică. Știri din Afară. PRANTIA Legea primarilor a fost adoptată in între­gul seu in ședința din 20 curent a Adună­­rii din Versailles, cu 367 de voturi contra a mi,

Next