Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-10-20 / nr. 114

A Stil nou. M­ANEI, D­I­O­A. I­ I-AEA JUBLICAI­IUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. A­pare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCUR­ si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. APELATIVE DIN IASSI. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. - Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Frauda.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și aruncim­ile pentru­­ Curierul de Iași* foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. G­ALBINDARU­L SEPT , . I------------------------­------------------------------—------------------------------­­ • 1 * ^ u. c. r­ i m­­­im­e. i, Stil vechiu. Stil nou. DIO A. PATRON UL n­­ T­v t Fd a ] -------------------------------------------------------------------------------————1­1 .........|. =------ 1­­ ______________ LEI. I Res. boar. Ap. Soar.­­ Stil vechiu. Stil nou. DIO A. | PATRONUL D­I­L . 1. ! Res Soar An Soar Octomv. Noemy. ------------------------------------------------------—......................^......... —1 .........■---------­­ ■ [UNK] N1 ’ I. ...— 20 1 Duminică. Marele Martir Artemie fT' n o­ °re­ .6­ Octomv. Noemy. j | Ore. m. Ore. m. M I ^SjéSrL 11 3 Vineri KSA«. |? î }K -----------------|_______^ _____APUS, Iacov A» ? ? J S­î? 2 | |­a­r­s la această incercare definitivă pentru trium­ful ideilor lor. GERMANIA. Prințul de Hohenlohe, ambasadorul Germa­niei la Paris, s’a presentat de câteva zile ina­­intea alegatorilor sei bavarezi din Kulmbach spre a le­ mulțumi de reinoirea mandatului seu de deputat la Parlamentul german. In cuvântul seu prințul, a declarat in mod foarte pozitiv că in toate cestiunele politice el este in deplină înțelegere cu cancelarul imperiu­lui, nu numai ca reprezentant diplomatic dar și ca deputat. El a citat mai ales două mari cestiuni cele mai controversate, cestiun­ea mili­tară și acea a conflictului cu Vaticanul. Tribunalul superior a respins și el la rân­dul său plângerea contelui d’Arnim relativ la arestarea sa.­„Kreuzzeitung“ publică o co­municare ce i-a fost adresată de un prietin a d-lui d’Arnim, și in care se zice că ex-am­­basadorul nu contestează caracterul oficial a documentelor a cărora posesiune o reclamă dar se crede autorizat­a păstră aceste docu­mente, pentru cuvântul că ele privesc con­flictul intre el și cancelarul imperiului, că au un caracter cu totul personal, și că nici o dată el nu li-a pus in arhivele ambasadei. Prințul regesc de Danemarca a sosit in 23 la Berlin incognito. In 24, el a făcut o vi­zită prințului imperial german la Postdam și a trebuit să plece in de la castelul Muscau, residența prințului Frederic a Țerilor-de-jos, bunicul soției sale, ANGLIA. Jurnalele engleze aduc multe detaile asupra princierei Nana-Sahib, care in­­ revolta indie­nilor din 1857, a comis cele mai mari cruzimi, și până acum fusese ascuns. El le amintesc crimele­ sale si devin fie mnasp. la, id­eea. c.fi. a­­meritată.—„Nici o indurare, zice Daily News. Dacă pedeapsa de moarte ar trebui să fie desființată la noi, s’ar cuveni să se­amăne desființarea ei pentru o ființă atăt de inreu­­tățită, a cării crime sunt o rușine pentru Indieni, o pată pentru țara lor. Procesul lui Nana- Sahib se instruește cu mare activitate. ITALIA. Mișcarea electorală pentru viitoarele alegeri parlamentare este foarte animată. Sunt cir­­cumscripțiuni electorale care numeră până la cinci Candidați la deputăție pentru un singur loc. E probabil că Garibaldi va fi ales la Roma. El a primit candidatura ce ia fost oferită de colegiul ăatăi, cu condiție de a nu se presenta in cameră, de­căt numai dacă va găsi el cu cale. O depeșă din Roma, 24 Octomvrie, anunța că papa primind pe episcopul de Verdun, a vorbit despre Francia cu bună­voință, și a a­­daogit că simțește aore care teamă găndind la primejdiile ce o amenință. TURCIA. Poarta a numit o comie mistă compusă din oameni de încredere spre a face o anchetă a­­supra întâmplărilor de la Podgorița. Monte­negro a fost invitat a se representi in această comisie prin­tr’un delegat, înainte de a pri­­ n Re­vis­ta Internă. Pressa relatează că: De la Constan­­tinopole sa anunțat că Austria a infor­mat la 21 Octomvre pe Poartă că va încheia aran­jamente comerciale cu Prin­cipatele dunărene, declarând tot­o­dată că consideră incidentul ca inchis. Germania și Rusia a declarat și ele că aprobă modul de vedere al Austriei, dacă nu spun dacă vor incheia și ele a­­semeni anga­jamente. O depeșă Telegrafică din Constanti­­nopoli, 25 Octomvre. In Constantino­­pol spun că Austria, Germania și Ru­sia au presentat Porții o cerere comu­nă, pentru a putea ind­ica direct cu Romănia tractate de comerț. Poarta a refuzat, rezemăndu-se pe stipulațiile tractatului de Paris. O depeșă din Breslau, 21 Octombre. Vestește că Tribunalul suprem de co­merț al imperiului a condamnat pe con­cesionarii societăței române de acționari, pe ducii de Ratibor și Brest, pe con­tele Lehndorf și pe Strousberg, in pro­cesul acționarilor de aci la plata solida­­rie a 7 și jumătate la sută dobânda ac­țiunilor vechi. Publicăm după Monitorul oficial rela­­țiunea despre ceremonia punerea țintelor la sonele drapele și stindardele armatei in prezența do-lor miniștri, do-lor pre­ședinți ai Camerei și Senatului, do-lor ofițeri streini, do-lor GS­ onorari și toți ofițerii superiori ai armatei, făcută in 13 Octomvre la 8 oare dimineață. Drapelele și stindardele se așezase in sala Tronului pe o masă mare, acoperi­tă cu postav roș. La 9 oare, I. I. L. S. Domnul și Doamna a făcut intrarea Lor in sala Tronului in care numitele deputațiuni erau așezate de alungul sălii, la dreap­ta și la stănga Tronului, și au bătut primele ținte in fie­care drapel și stin­dard, apoi șefii de divisii și corpuri res­pective și ast­fel succesiv toate gradele pănă la soldat. D­oii miniștri, preșe­dinții Adunărilor legiuitoare precum și diferitele persoane presinte cari au ser­vit in armată au bătut asemenea căte o țintă in drapele. Adjungând la drapelul regimentului al 6-lea de infanterie, I. S. Domnitorul a invitat pe locotenentul-colonel Serb D. Tihomir Nicolici a­bate, in numele I­­naltului Șef al acestui regiment, al A. S. Principelui Milan Obrenovici IV al I Serbiei, o țintă in drapelul acestui re­­­­giment. După terminarea acestei ceremo­nii, s-a servit ceaia și punct d-lor ofi­­țeri; iară gradele de jos presinte au primit vin și mâncare la corpul de guardă. I. I. L. S. Domnul și Doamna, du­pă ce au adresat tuturor asistenților cu­vinte bine-voitoare, s’au retras, la 11 oare, când s’a terminat această ceremo­nie. Luni, 14 Octomvre curent, la 10 oare­­ de dimineață, deputațiunile tuturor cor­purilor țin venit la Palat spre a lua dra­pelele și a le duce la locul unde urma a se face ceremonia benedicțiunii. Dra­pelele erau acoperite, având cifra dom­nească pe marginea de sus a inveli­­toarei. După terminarea impărțirei steaguri­lor pe cămpien de la Băneasa, M. S. Domnul a adresat comandanților corpu­rilor, grupați împrejurul Seu, următorul cuvânt: Cu mândrie și încredere v’am dat aceste steaguri, având ferma convingere că armata va ști a le apăra in ori­ce împrejurare ca un sfânt deposit și a le păstra cu onoare și fără pată. Nu mă indoesc nici un moment că fie­care dintre d-voastră, cănd veți fi chiemați a vă împlini datoria, o veți face cu iubire și devo­tament, având numai o țintă, devisa steagu­rilor. Onoare și Patrie! Șefii de corpuri și deputațiunile regi-IUOUILcIu A ö’ciu.­lliliü ti M.S. Cipva oatoru­­rile lor respective, cari, așezate in careu împrejurul estradei, au primit steagurile cu aclamațiuni entusiaste. După aceea M. S. Domnul incălicănd, și M. S. Doamna luănd loc cu doam­nele de onoare in trăsură, au trecut pe dinaintea frontului trupelor, cari s-au salutat cu vii aclamațiuni. Trupele au luat apoi formațiunea pentru defileu, ca­re a fost primit de înălțimile Lor, in­fanteria întocmită in coloana de compa­nie, artileria in coloană de baterii, și cavaleria in coloană de escadroane. Defilarea trupelor, un număr de 18,000 oameni a durat o oară și jumătate, și s-a severșit cu cea mai mare ordine și precisiune, putând admira fie­care portul marțial și ținuta corectă a oștirei noa­stre. La acest spectacol militar, favo­­rizat de timpul cel mai frumos, a asis­tat o imensă populațiune, care privia a­­tăt din tribuna așezată in fața înălțimi­lor Lor căt și din trăsuri numeroase și din întinsa câmpie. După defilare, I. I. L. S. Domnul și Doamna s’au intors in capitală, in­­congiurați de d-nii oficieri străini, de un strălucit stat-major precum și de un mare număr de popor, care se indeia necontenit de la Băneasa și pănâ la Pa­lat împrejurul înălțimilor Lor. Pe tot parcursul trupele erau inșiruite la drea­pta și la stănga șoselei Kiseleff. Sara, la carele 6, M. S. Domnitorul a bine-voit a intruni la un prănz de gală, in Palatul din București, pe d-nii oficieri streini in misiune, pe d. general de divisiune I. E. Florescu, maior ge­neral al armatei de Ialomița, pe d-nii generali și oficieri superiori ai trupelor concentrate, peste tot 120 persoane. Cănd s’a servit șampania, M. S. Dom­nitorul a inchinat următorul toast: Ziua de astăzi fiind serbarea cea mai în­semnată, cea mai frumoasă a armatei noastre, ridic cel intăiit pahar in sănătatea sa, făcând urările cele mai călduroase pentru întărirea și desvoltarea oastei. Să trăiască armata! La acest toast, d. general de divisi­une I. E. Fforescu a respins prin cu­vintele următoare: Prea înălțate Doamnei In numele d-lor ofițeri de față și al intre­­gei armate esprim a noastră adâncă recunoș­tință înălțimii Voastre, și ridic acest pahar in sănătatea Măriei Tale și a M. S. Doamnei. Să trăiască M. M. L. L. D-nul și Doamna! or fire a uedieri străini a bi­îfi­rmi, n. rosti nrmări flrfilp. cuvinte: C’est avec une véritable satisfaction que je porte un toast aux armées que nous avons eu le plaisir de voir représentées â nos ma­noeuvres d’automne. En exprimant notre vive reconaissance aux gouvernements qui vous ont charges, Messieurs, de venir en Roumanie, j’espere que vous garderez un bon souvenir de votre séjour parmi nous. Mon armée s’unit aux voeux que je forme pour vos pays et s’associe de coeur â notre toast. A la sânte des souverains et â la prospé­­rité des gouvernements que vous avez l’hon­­neur de représenterl A la santé de vos ar­mées ! D. Colonel de stat-major Charles Mor­ris, in serviciul Majestăței Sale Brita­nice, ca cel mai vech­iu dintre d-nii o­­ficieri străini in misiune, in numele co­legilor sei, a avut onoare a respunde la aceste cuvinte, mulțumind pentru buna primire ce s’a făcut ofițerilor străini și adăugănd că toți vor păstră aducerea a­­minte cea mai plăcută despre petrecerea lor in România și că au constatat cu fericire desvoltarea armatei noastre, dis­ciplina și buna ei ținută, precum și pro­gresele simțitoare ce ea a făcut in acești din urmă ani, inchinănd apoi un toast in sănătatea I. I. L. S. Domnului și Doamnei și a armatei romăne. La 8 oare sara, s’a esecutat la Pa­lat, cu multă precisiune și armonie, o serenadă de cătră mușicile intrunite ale tuturor regimentelor concentrate sub di­recțiunea inspectorului general al musi­­cilor armatei D. E. Hübsch, și la fine s’a sunat retragerea și rugăciunea de seară. I. I. L. L. Domnul și Doamna, d-nii miniștrii și toți d-nii oficieri presenți au asistat de pe balcon la această serbare. M. M. L. L. Domnul și Doamna, du­pă ce au mai convorbit cu d-nii asis­tenți și după ce’și au luat ziua bună de la d-nii ofițeri străini, s’au retras la oa­rele 9 VI. 1.J. L. L. Domnul și Doamna. Marți 15 Octombre, la oarele 9 de dimineață, au plecat din capitală spre a merge la Sinaia, unde vor sta căte­ va zile. R­evista Externă. FRANȚA. Consiliul general din Nizza a protestat in unanimitate, pentru iubirea sa cătră Franția, urmă aiiătui­r ii de pe care va permite guvernului de a nu revoca pe primarul din Nizza și de a păstră la pos­tul său pe prefectul departamentului Alpii­­maritimi. Deputați din stănga iși propun de a interpela pe ministrul din lăuntru asupra acestei cestiuni, in viitoarea sesiune a comi­siei de permanență. Avansele făcute de jurnalele centrului drept organelor centrului stâng pentru constituirea unei majorități parlamentare noné au dat naș­tere la vitete despre niște negocieri începute cu acelaș scop intre deputații acestor două fracțiuni și chiar despre modificații ministe­riale care ar fi ăntăiul rezultat a acestor ne­goțieri. Aceste vitete însă sunt desmințite de jurnalele care au relații directe cu mi­niștrii. Se zice că indată după deschiderea Adu­­nărei. d. Barbie și alți deputați de nuanța sa, vor cere discuția nemijlocită a legilor Constituționale, și că guvernul se va declara in contra ori­cărei amănări. Atunci va fi momentul pentru bonapartiști și legitimiști de a se pronunța dacă ei vor respunde ne­gativ, nu va mai remânea alt mijloc decât disolvarea Adunărei căt mai degrabă. Stănga se așteaptă mult la aceasta. S’a împrăștiat chiar vuetul că s’au trimis știri in departamente pentru ca alegătorii republicani să poată de pe acum a se pregăti FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. Istoria lui don Sanche. (Urmare.) Ei au știut prea bine se aprecieze nobilul caracter al mamei și al fiicei pentru ca se incerce de a mă înlocui. Afară de asta, că­sătoria mea obținuse încuviințarea regelui; ea avea să se celebreze sub auspiciile lui. Așa­dar el iși formă uricul proect de a’mi a­­măgi soția; și dacă nu va putea reuși, sco­pul seu era de a mi’o repi, după ce mai intăiu va intrebuința totul de a mă deslipi de dan­sa. Ziua ce trebuea se lumineze căsătoria me văzu aprinzindu-se niște făclii de moarte. Contesa Cornelia, cea mai bună cum și cea mai iubită dintre mame mari grabnic, și abea avu timpul ca sé ne bine­ cuvinteze și se-mi recomănde de a veghea ne incetat la fericirea fiicei sale. Au trebuit ca se amân nunta pănă va trece timpul doliului Teresei, și nu am putut se stau la otel unde se mutase una dintre su­rorile lui don Alvares, veduvă incă jună, și poate cociibW. Căte­va luni, ea se păzi bine de a nu’mi repi speranța că voiu fi unit cu acea pe care o puteam privi cu ochii unui socru, pentru că scrisoarea părintelui ei, care era la mine și voința bine cunoscută a contesei, imi dase pe Teresa. Contele Fernando părea că face curte mă­tușei sale, și o mărturisesc că, crezind in sinceritatea acestui om, doream ca să se poată sevărși o unire intre dânșii pentru ca să de­vie și el un membru al nouei mele familie. Amic viclean! nu’mi trecea prin minte că el va fi in stare să mă văndă! Dar el ar­dea de o flacără criminală pentru acea ce trebuia se-mi aparție; și mătușa ei, căria nu’i plăceam nici­de cum, hotără se dee pe Teresa Contelui: dar pentru a reuși, el tre­buia se mă poată departa de Madrid, și lu­crul nu era ușor. Contele mergea adese­ori la curte: el era foarte legat in prieteșug cu unul din miniș­trii lui Filip III, și politica lui cea iscusită nu perdea nici un prilej pentru ca se mă piardă in secret. In fine i se oferi ocasiunea. Era trebuință ca se trimită comandanți militari la Peruvia, pentru că locuitorii de acolo, vreau se-și scuture jugul de fer ce le impusesă Spaniolii, numai pentru a li lipi aurul. O răscoale se ivi la Cusco, capitala rega­tului Peruviei. Vice­ regele au fost ucis in urma unei resvrătiri in popor. Aceste vești sosiră până la Madrid, și de atunci incepusă a se pregăti o putere însemnată care trebuea in grabă să se imbarce la Cadix. Această intreprindere nu era fără pericol, și de­și era onorabilă și aducătoare de folos, totuși puțini se găsiră pentru a cere locul de șef de escadră al espedițiunei. Contele Fernando, care se găsea de față in timpul unei discuțiuni ce avu loc acasă la ministru, și văzind un mijloc bun de a mă departa de Spania, spusă că printre aceia care se bucură de incredirea lui Filip III, el nu vede de căt­re generalul don Sanche care întrunește toate însușirile cerute pen­tru a Îndeplini o insercinare atăt de insem­­nată: începu să mă laude, imi ridică la gra­dul cel mai nalt meritul meu cel slab, in fine mă arătă ca singurul om ce pot pre­­senta o valoare și o ințelepciune vrednică de a triumfa contra resvrătitorilor prin puterea armelor, sau ai convinge prin incredirea sa. Spusele lui, in curând produsă asupra mi­nistrului efectul ce-l dorea, căci am fost chhemat la rege. Vezinduma intrând, el imi întinseră mâna, și pe urmă mă făcu­se sed alăturea cu dân­sul; nici odată nu avuseră cu mine un ton atăt de amical. Eram cu totul de­parte de a mă aștepta la ordinul ce trebuia se’l pri­mesc ; ordin fatal, care fu pricina tuturor nenorocirilor mele. Monarhul imi vorbi despre veștile ce­le primise de la Cusco, și’mi descoperi voința sa. Tu singur, imi zisă el, scumpul meu don Sanche, poți­se’mi îndeplinești voința mea ; trebue măine se pleci la Cadix. Escadra este gata de plecare. Ea nu așteptă decăt un șef indresneț, și te am numit pe tine pentru a­­ceastă espediție măreață. Sire­ i am respins, nu mi se cuvine atâta onoare; sunt militari cari au făcut mai mult pentru patrie.—Nu, reluă suveranul; o in­­protivire mai mare din partea d-tale imi va da a înțelege că generalul don Sanche nu știe se prețuească in destul increderea mea. Am fost silit se primesc; cu toate acestea nu m’am putut opri de a nu’i face cunoscut sacrificiul ce’l cere de la mine. Iam vorbit despre căsătoria mea ce trebuia să se facă cănt de curănd, și că moartea contesei au intărziat’o. Acest sacrificiu este mare, imi zisă mo­­narh­ul, dar veți perde stima me dacă o întârziere de căte­va luni vă va impedeca Să urmați calea onoarei: ea trebue se covăr­­șască amorul, plecați și încredințările ce primiți de la desevărșita me considerație să vă măngăe. El pronunță aceste puține cuvinte cu un glas schimbat și care semăna o mânie. Caracterul acestui prinț era o amestecătură de indrăsneală și de febletă, de mărime de suflet și de supertiție. Cu toate acestea tre­bue să fiu drept cătră memoria lui, căci el dorea să facă binele; și dacă n’ar fi fost gu­vernat de cătră niște miniștri rei, el poate ar fi fost un prinț bun, dar spiritul seu bine schimbăcios n’au trebuit se lese după dân­sul de căt un nume care, ca și a multor regi, ține loc in istorie numai pentru că au pur­tat o coronă. Imi dădu brevetul de comandant general al espediției, și sosind la Cusco trebuea se indeplinesc și funcțiunele de vice­rege. Am avut numai 12 care pentru ca să mă pregătesc; m’am dus dar ca se’mi ieu ziua bună de la Teresa și de la mătușa ei. Cea d’intăiu era in desperare, dar am fost in mirare de aerul nepăsător al celei de al doilea. Ea mă felicită pentru onorabila insercinare ce mi’o incredințase regele, imi vorbi ca o eroină romană, laudăndu’mi plăcerile gloriei; pe urmă adresăndu-se Teresei, ii zisă, în­cetează de a mai plânge, scumpa me ne­poată ; el va reveni in curănd, incă mult mai vrednic, dacă mai este cu putință, de dra­gostea ta și de amiciția me. Vicleana! cum ne inșela pe amândoi! Mă videți liniștită, ne zisă ea; dar cu toate a­­cestea sufer in mine, și nu vă ascund dure­rea me decăt numai pentru a nu vă slăbi curajul. Despărțiți-vă, adăugi ea; cu cât veți sta

Next