Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-10-20 / nr. 114
A Stil nou. MANEI, DIOA. I I-AEA JUBLICAIIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi;—Pe șase luni 6 lei noi;—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 18 franci;—Italia, Belgia, Elveția:— Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCUR si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. APELATIVE DIN IASSI. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. - Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Frauda.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și aruncimile pentru Curierul de Iași* foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. GALBINDARUL SEPT , . I------------------------------------------------------—------------------------------ • 1 * ^ u. c. r i mime. i, Stil vechiu. Stil nou. DIO A. PATRON UL n Tv t Fd a ] -------------------------------------------------------------------------------————11 .........|. =------ 1 ______________ LEI. I Res. boar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. DIO A. | PATRONUL DIL . 1. ! Res Soar An Soar Octomv. Noemy. ------------------------------------------------------—......................^......... —1 .........■--------- ■ [UNK] N1 ’ I. ...— 20 1 Duminică. Marele Martir Artemie fT' n o °re .6 Octomv. Noemy. j | Ore. m. Ore. m. M I ^SjéSrL 11 3 Vineri KSA«. |? î }K -----------------|_______^ _____APUS, Iacov A» ? ? J Sî? 2 | |ars la această incercare definitivă pentru triumful ideilor lor. GERMANIA. Prințul de Hohenlohe, ambasadorul Germaniei la Paris, s’a presentat de câteva zile inaintea alegatorilor sei bavarezi din Kulmbach spre a le mulțumi de reinoirea mandatului seu de deputat la Parlamentul german. In cuvântul seu prințul, a declarat in mod foarte pozitiv că in toate cestiunele politice el este in deplină înțelegere cu cancelarul imperiului, nu numai ca reprezentant diplomatic dar și ca deputat. El a citat mai ales două mari cestiuni cele mai controversate, cestiunea militară și acea a conflictului cu Vaticanul. Tribunalul superior a respins și el la rândul său plângerea contelui d’Arnim relativ la arestarea sa.„Kreuzzeitung“ publică o comunicare ce i-a fost adresată de un prietin a d-lui d’Arnim, și in care se zice că ex-ambasadorul nu contestează caracterul oficial a documentelor a cărora posesiune o reclamă dar se crede autorizata păstră aceste documente, pentru cuvântul că ele privesc conflictul intre el și cancelarul imperiului, că au un caracter cu totul personal, și că nici o dată el nu li-a pus in arhivele ambasadei. Prințul regesc de Danemarca a sosit in 23 la Berlin incognito. In 24, el a făcut o vizită prințului imperial german la Postdam și a trebuit să plece in de la castelul Muscau, residența prințului Frederic a Țerilor-de-jos, bunicul soției sale, ANGLIA. Jurnalele engleze aduc multe detaile asupra princierei Nana-Sahib, care in revolta indienilor din 1857, a comis cele mai mari cruzimi, și până acum fusese ascuns. El le amintesc crimele sale si devin fie mnasp. la, ideea. c.fi. ameritată.—„Nici o indurare, zice Daily News. Dacă pedeapsa de moarte ar trebui să fie desființată la noi, s’ar cuveni să seamăne desființarea ei pentru o ființă atăt de inreutățită, a cării crime sunt o rușine pentru Indieni, o pată pentru țara lor. Procesul lui Nana- Sahib se instruește cu mare activitate. ITALIA. Mișcarea electorală pentru viitoarele alegeri parlamentare este foarte animată. Sunt circumscripțiuni electorale care numeră până la cinci Candidați la deputăție pentru un singur loc. E probabil că Garibaldi va fi ales la Roma. El a primit candidatura ce ia fost oferită de colegiul ăatăi, cu condiție de a nu se presenta in cameră, decăt numai dacă va găsi el cu cale. O depeșă din Roma, 24 Octomvrie, anunța că papa primind pe episcopul de Verdun, a vorbit despre Francia cu bunăvoință, și a adaogit că simțește aore care teamă găndind la primejdiile ce o amenință. TURCIA. Poarta a numit o comie mistă compusă din oameni de încredere spre a face o anchetă asupra întâmplărilor de la Podgorița. Montenegro a fost invitat a se representi in această comisie printr’un delegat, înainte de a pri n Revista Internă. Pressa relatează că: De la Constantinopole sa anunțat că Austria a informat la 21 Octomvre pe Poartă că va încheia aranjamente comerciale cu Principatele dunărene, declarând totodată că consideră incidentul ca inchis. Germania și Rusia a declarat și ele că aprobă modul de vedere al Austriei, dacă nu spun dacă vor incheia și ele asemeni angajamente. O depeșă Telegrafică din Constantinopoli, 25 Octomvre. In Constantinopol spun că Austria, Germania și Rusia au presentat Porții o cerere comună, pentru a putea indica direct cu Romănia tractate de comerț. Poarta a refuzat, rezemăndu-se pe stipulațiile tractatului de Paris. O depeșă din Breslau, 21 Octombre. Vestește că Tribunalul suprem de comerț al imperiului a condamnat pe concesionarii societăței române de acționari, pe ducii de Ratibor și Brest, pe contele Lehndorf și pe Strousberg, in procesul acționarilor de aci la plata solidarie a 7 și jumătate la sută dobânda acțiunilor vechi. Publicăm după Monitorul oficial relațiunea despre ceremonia punerea țintelor la sonele drapele și stindardele armatei in prezența do-lor miniștri, do-lor președinți ai Camerei și Senatului, do-lor ofițeri streini, do-lor GS onorari și toți ofițerii superiori ai armatei, făcută in 13 Octomvre la 8 oare dimineață. Drapelele și stindardele se așezase in sala Tronului pe o masă mare, acoperită cu postav roș. La 9 oare, I. I. L. S. Domnul și Doamna a făcut intrarea Lor in sala Tronului in care numitele deputațiuni erau așezate de alungul sălii, la dreapta și la stănga Tronului, și au bătut primele ținte in fiecare drapel și stindard, apoi șefii de divisii și corpuri respective și astfel succesiv toate gradele pănă la soldat. Doii miniștri, președinții Adunărilor legiuitoare precum și diferitele persoane presinte cari au servit in armată au bătut asemenea căte o țintă in drapele. Adjungând la drapelul regimentului al 6-lea de infanterie, I. S. Domnitorul a invitat pe locotenentul-colonel Serb D. Tihomir Nicolici abate, in numele Inaltului Șef al acestui regiment, al A. S. Principelui Milan Obrenovici IV al I Serbiei, o țintă in drapelul acestui regiment. După terminarea acestei ceremonii, s-a servit ceaia și punct d-lor ofițeri; iară gradele de jos presinte au primit vin și mâncare la corpul de guardă. I. I. L. S. Domnul și Doamna, după ce au adresat tuturor asistenților cuvinte bine-voitoare, s’au retras, la 11 oare, când s’a terminat această ceremonie. Luni, 14 Octomvre curent, la 10 oare de dimineață, deputațiunile tuturor corpurilor țin venit la Palat spre a lua drapelele și a le duce la locul unde urma a se face ceremonia benedicțiunii. Drapelele erau acoperite, având cifra domnească pe marginea de sus a invelitoarei. După terminarea impărțirei steagurilor pe cămpien de la Băneasa, M. S. Domnul a adresat comandanților corpurilor, grupați împrejurul Seu, următorul cuvânt: Cu mândrie și încredere v’am dat aceste steaguri, având ferma convingere că armata va ști a le apăra in orice împrejurare ca un sfânt deposit și a le păstra cu onoare și fără pată. Nu mă indoesc nici un moment că fiecare dintre d-voastră, cănd veți fi chiemați a vă împlini datoria, o veți face cu iubire și devotament, având numai o țintă, devisa steagurilor. Onoare și Patrie! Șefii de corpuri și deputațiunile regi-IUOUILcIu A ö’ciu.lliliü ti M.S. Cipva oatorurile lor respective, cari, așezate in careu împrejurul estradei, au primit steagurile cu aclamațiuni entusiaste. După aceea M. S. Domnul incălicănd, și M. S. Doamna luănd loc cu doamnele de onoare in trăsură, au trecut pe dinaintea frontului trupelor, cari s-au salutat cu vii aclamațiuni. Trupele au luat apoi formațiunea pentru defileu, care a fost primit de înălțimile Lor, infanteria întocmită in coloana de companie, artileria in coloană de baterii, și cavaleria in coloană de escadroane. Defilarea trupelor, un număr de 18,000 oameni a durat o oară și jumătate, și s-a severșit cu cea mai mare ordine și precisiune, putând admira fiecare portul marțial și ținuta corectă a oștirei noastre. La acest spectacol militar, favorizat de timpul cel mai frumos, a asistat o imensă populațiune, care privia atăt din tribuna așezată in fața înălțimilor Lor căt și din trăsuri numeroase și din întinsa câmpie. După defilare, I. I. L. S. Domnul și Doamna s’au intors in capitală, incongiurați de d-nii oficieri străini, de un strălucit stat-major precum și de un mare număr de popor, care se indeia necontenit de la Băneasa și pănâ la Palat împrejurul înălțimilor Lor. Pe tot parcursul trupele erau inșiruite la dreapta și la stănga șoselei Kiseleff. Sara, la carele 6, M. S. Domnitorul a bine-voit a intruni la un prănz de gală, in Palatul din București, pe d-nii oficieri streini in misiune, pe d. general de divisiune I. E. Florescu, maior general al armatei de Ialomița, pe d-nii generali și oficieri superiori ai trupelor concentrate, peste tot 120 persoane. Cănd s’a servit șampania, M. S. Domnitorul a inchinat următorul toast: Ziua de astăzi fiind serbarea cea mai însemnată, cea mai frumoasă a armatei noastre, ridic cel intăiit pahar in sănătatea sa, făcând urările cele mai călduroase pentru întărirea și desvoltarea oastei. Să trăiască armata! La acest toast, d. general de divisiune I. E. Fforescu a respins prin cuvintele următoare: Prea înălțate Doamnei In numele d-lor ofițeri de față și al intregei armate esprim a noastră adâncă recunoștință înălțimii Voastre, și ridic acest pahar in sănătatea Măriei Tale și a M. S. Doamnei. Să trăiască M. M. L. L. D-nul și Doamna! or fire a uedieri străini a biîfirmi, n. rosti nrmări flrfilp. cuvinte: C’est avec une véritable satisfaction que je porte un toast aux armées que nous avons eu le plaisir de voir représentées â nos manoeuvres d’automne. En exprimant notre vive reconaissance aux gouvernements qui vous ont charges, Messieurs, de venir en Roumanie, j’espere que vous garderez un bon souvenir de votre séjour parmi nous. Mon armée s’unit aux voeux que je forme pour vos pays et s’associe de coeur â notre toast. A la sânte des souverains et â la prospérité des gouvernements que vous avez l’honneur de représenterl A la santé de vos armées ! D. Colonel de stat-major Charles Morris, in serviciul Majestăței Sale Britanice, ca cel mai vechiu dintre d-nii oficieri străini in misiune, in numele colegilor sei, a avut onoare a respunde la aceste cuvinte, mulțumind pentru buna primire ce s’a făcut ofițerilor străini și adăugănd că toți vor păstră aducerea aminte cea mai plăcută despre petrecerea lor in România și că au constatat cu fericire desvoltarea armatei noastre, disciplina și buna ei ținută, precum și progresele simțitoare ce ea a făcut in acești din urmă ani, inchinănd apoi un toast in sănătatea I. I. L. S. Domnului și Doamnei și a armatei romăne. La 8 oare sara, s’a esecutat la Palat, cu multă precisiune și armonie, o serenadă de cătră mușicile intrunite ale tuturor regimentelor concentrate sub direcțiunea inspectorului general al musicilor armatei D. E. Hübsch, și la fine s’a sunat retragerea și rugăciunea de seară. I. I. L. L. Domnul și Doamna, d-nii miniștrii și toți d-nii oficieri presenți au asistat de pe balcon la această serbare. M. M. L. L. Domnul și Doamna, după ce au mai convorbit cu d-nii asistenți și după ce’și au luat ziua bună de la d-nii ofițeri străini, s’au retras la oarele 9 VI. 1.J. L. L. Domnul și Doamna. Marți 15 Octombre, la oarele 9 de dimineață, au plecat din capitală spre a merge la Sinaia, unde vor sta căte va zile. Revista Externă. FRANȚA. Consiliul general din Nizza a protestat in unanimitate, pentru iubirea sa cătră Franția, urmă aiiătuir ii de pe care va permite guvernului de a nu revoca pe primarul din Nizza și de a păstră la postul său pe prefectul departamentului Alpiimaritimi. Deputați din stănga iși propun de a interpela pe ministrul din lăuntru asupra acestei cestiuni, in viitoarea sesiune a comisiei de permanență. Avansele făcute de jurnalele centrului drept organelor centrului stâng pentru constituirea unei majorități parlamentare noné au dat naștere la vitete despre niște negocieri începute cu acelaș scop intre deputații acestor două fracțiuni și chiar despre modificații ministeriale care ar fi ăntăiul rezultat a acestor negoțieri. Aceste vitete însă sunt desmințite de jurnalele care au relații directe cu miniștrii. Se zice că indată după deschiderea Adunărei. d. Barbie și alți deputați de nuanța sa, vor cere discuția nemijlocită a legilor Constituționale, și că guvernul se va declara in contra oricărei amănări. Atunci va fi momentul pentru bonapartiști și legitimiști de a se pronunța dacă ei vor respunde negativ, nu va mai remânea alt mijloc decât disolvarea Adunărei căt mai degrabă. Stănga se așteaptă mult la aceasta. S’a împrăștiat chiar vuetul că s’au trimis știri in departamente pentru ca alegătorii republicani să poată de pe acum a se pregăti FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. Istoria lui don Sanche. (Urmare.) Ei au știut prea bine se aprecieze nobilul caracter al mamei și al fiicei pentru ca se incerce de a mă înlocui. Afară de asta, căsătoria mea obținuse încuviințarea regelui; ea avea să se celebreze sub auspiciile lui. Așadar el iși formă uricul proect de a’mi amăgi soția; și dacă nu va putea reuși, scopul seu era de a mi’o repi, după ce mai intăiu va intrebuința totul de a mă deslipi de dansa. Ziua ce trebuea se lumineze căsătoria me văzu aprinzindu-se niște făclii de moarte. Contesa Cornelia, cea mai bună cum și cea mai iubită dintre mame mari grabnic, și abea avu timpul ca sé ne bine cuvinteze și se-mi recomănde de a veghea ne incetat la fericirea fiicei sale. Au trebuit ca se amân nunta pănă va trece timpul doliului Teresei, și nu am putut se stau la otel unde se mutase una dintre surorile lui don Alvares, veduvă incă jună, și poate cociibW. Căteva luni, ea se păzi bine de a nu’mi repi speranța că voiu fi unit cu acea pe care o puteam privi cu ochii unui socru, pentru că scrisoarea părintelui ei, care era la mine și voința bine cunoscută a contesei, imi dase pe Teresa. Contele Fernando părea că face curte mătușei sale, și o mărturisesc că, crezind in sinceritatea acestui om, doream ca să se poată sevărși o unire intre dânșii pentru ca să devie și el un membru al nouei mele familie. Amic viclean! nu’mi trecea prin minte că el va fi in stare să mă văndă! Dar el ardea de o flacără criminală pentru acea ce trebuia se-mi aparție; și mătușa ei, căria nu’i plăceam nicide cum, hotără se dee pe Teresa Contelui: dar pentru a reuși, el trebuia se mă poată departa de Madrid, și lucrul nu era ușor. Contele mergea adeseori la curte: el era foarte legat in prieteșug cu unul din miniștrii lui Filip III, și politica lui cea iscusită nu perdea nici un prilej pentru ca se mă piardă in secret. In fine i se oferi ocasiunea. Era trebuință ca se trimită comandanți militari la Peruvia, pentru că locuitorii de acolo, vreau se-și scuture jugul de fer ce le impusesă Spaniolii, numai pentru a li lipi aurul. O răscoale se ivi la Cusco, capitala regatului Peruviei. Vice regele au fost ucis in urma unei resvrătiri in popor. Aceste vești sosiră până la Madrid, și de atunci incepusă a se pregăti o putere însemnată care trebuea in grabă să se imbarce la Cadix. Această intreprindere nu era fără pericol, și deși era onorabilă și aducătoare de folos, totuși puțini se găsiră pentru a cere locul de șef de escadră al espedițiunei. Contele Fernando, care se găsea de față in timpul unei discuțiuni ce avu loc acasă la ministru, și văzind un mijloc bun de a mă departa de Spania, spusă că printre aceia care se bucură de incredirea lui Filip III, el nu vede de către generalul don Sanche care întrunește toate însușirile cerute pentru a Îndeplini o insercinare atăt de insemnată: începu să mă laude, imi ridică la gradul cel mai nalt meritul meu cel slab, in fine mă arătă ca singurul om ce pot presenta o valoare și o ințelepciune vrednică de a triumfa contra resvrătitorilor prin puterea armelor, sau ai convinge prin incredirea sa. Spusele lui, in curând produsă asupra ministrului efectul ce-l dorea, căci am fost chhemat la rege. Vezinduma intrând, el imi întinseră mâna, și pe urmă mă făcuse sed alăturea cu dânsul; nici odată nu avuseră cu mine un ton atăt de amical. Eram cu totul departe de a mă aștepta la ordinul ce trebuia se’l primesc ; ordin fatal, care fu pricina tuturor nenorocirilor mele. Monarhul imi vorbi despre veștile cele primise de la Cusco, și’mi descoperi voința sa. Tu singur, imi zisă el, scumpul meu don Sanche, poțise’mi îndeplinești voința mea ; trebue măine se pleci la Cadix. Escadra este gata de plecare. Ea nu așteptă decăt un șef indresneț, și te am numit pe tine pentru această espediție măreață. Sire i am respins, nu mi se cuvine atâta onoare; sunt militari cari au făcut mai mult pentru patrie.—Nu, reluă suveranul; o inprotivire mai mare din partea d-tale imi va da a înțelege că generalul don Sanche nu știe se prețuească in destul increderea mea. Am fost silit se primesc; cu toate acestea nu m’am putut opri de a nu’i face cunoscut sacrificiul ce’l cere de la mine. Iam vorbit despre căsătoria mea ce trebuia să se facă cănt de curănd, și că moartea contesei au intărziat’o. Acest sacrificiu este mare, imi zisă monarhul, dar veți perde stima me dacă o întârziere de căteva luni vă va impedeca Să urmați calea onoarei: ea trebue se covărșască amorul, plecați și încredințările ce primiți de la desevărșita me considerație să vă măngăe. El pronunță aceste puține cuvinte cu un glas schimbat și care semăna o mânie. Caracterul acestui prinț era o amestecătură de indrăsneală și de febletă, de mărime de suflet și de supertiție. Cu toate acestea trebue să fiu drept cătră memoria lui, căci el dorea să facă binele; și dacă n’ar fi fost guvernat de cătră niște miniștri rei, el poate ar fi fost un prinț bun, dar spiritul seu bine schimbăcios n’au trebuit se lese după dânsul de căt un nume care, ca și a multor regi, ține loc in istorie numai pentru că au purtat o coronă. Imi dădu brevetul de comandant general al espediției, și sosind la Cusco trebuea se indeplinesc și funcțiunele de vicerege. Am avut numai 12 care pentru ca să mă pregătesc; m’am dus dar ca se’mi ieu ziua bună de la Teresa și de la mătușa ei. Cea d’intăiu era in desperare, dar am fost in mirare de aerul nepăsător al celei de al doilea. Ea mă felicită pentru onorabila insercinare ce mi’o incredințase regele, imi vorbi ca o eroină romană, laudăndu’mi plăcerile gloriei; pe urmă adresăndu-se Teresei, ii zisă, încetează de a mai plânge, scumpa me nepoată ; el va reveni in curănd, incă mult mai vrednic, dacă mai este cu putință, de dragostea ta și de amiciția me. Vicleana! cum ne inșela pe amândoi! Mă videți liniștită, ne zisă ea; dar cu toate acestea sufer in mine, și nu vă ascund durerea me decăt numai pentru a nu vă slăbi curajul. Despărțiți-vă, adăugi ea; cu cât veți sta