Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-11-08 / nr. 121
CURIERUL DE IASSI. sarad. Căt pentru prime nu este aceasta esențialul, și dovadă că nu este esențialul este că multe state liberale și care să razămă pe instrucțiune, desființază primile. De aceia aș socoti să menținem cifra de 1,500 lei, propusă de Comisiunea budgetară. S’a pus la vot cifra de 1.500 lei, propusă de Comisiunea budgetară, pentru cumpărare de cărți și alte obiecte pentru primea examene, și s’a primit cu majoritate de 8 voturi , contra DD. Anghelichi, Baronzi și Tufescu. Primar. § 3 secția de meserii. Retributiunea personalului după statul anexa No. 10. Consiliul, fără discuțiune in unanimitate votează: 3 Răndași a lei 15 uniea pe lună. 45 2 Spălătorese, alei 17 uniea pe lună. 34 1 Bucatariu.....................................26 D. Primar. Materialul după budgetul inființărei școalei. Avem mai intăi nutrimentul a 64 persoane a 60 bani unuia pe zi. D. Cantacuzino. Am văzut in regulamentul școalei că să prevede 50 bani nutrimentul unei persoane și acuma văd 60. Nu cred să mănânce un elev mai mult decăt un argat, la mine argații mănâncă păne și nu au 60 bani pe zi. Apoi cănd să face mâncare pentru 64 persoane o dată, să mă erte D. Director, căci nu să cheluește nici jumătate. Eu cumpăr la mine pentru 10 persoane 472 oca carne, și mănâncă altfel de căt elevii, și D-lui pune căte 60 bani pe zi cănd sunt 64 persoane. Dacă’ți lua nutrimentul unui om pe zi, atunci e greu se ’i hrăniți cu 60 bani, dar cănd luați nutrimentul a 64 persoane la un loc, atunci ca 50 bani prea cu îndestulare să pot hrăni. D. lanov. D-lor, eu vrau să știu mai înainte de a vota, precum vrau să știu totdeauna pentru orice cheltueală dacă nu să face zadarnic, asemenie și alte vrau să știu dacă suma aceasta să cheltuește un adevăr. Aș voi să văd compturile pentru ca să ne incredințem dacă să cheltuiște cu școala toată suma de 29.000 lei ce să plătește de casa comunală, căci pănă acuma tot ce este poztiv pentru noi, și despre care n’avem nimica de zis, este chiria pentru localul școalei; toate celelalta sunt niște supozițiuni, nu știm insă in mod pozitiv dacă să cheltuesc. Fără a pune in joc pe nimeni, cer această lămurire, pentru ca să știu cum să votez. Aceasta nu este o școală ca celelalte unda dăm numai lemne; aice facem cheltueli mari și cheltuelile aceste trebue justificate. Aș dori să știu de la Onor. D. Primar, și mai ales de la Comisiunea budgetară, dacă cănd a trecut in noul budget suma de 29,000 lei a avut dinaintea sa actele justicative pentru ca să se încredințeze că un adevăr să cheltuesc acești bani, și dacă ’mi va spune Onor. Comisiune că a avut dinaintea sa actele justificative, atunci n’am nimica de zis. Pănă acuma noi nu știm de la Comisiunea budgetară dacă sunt socotelile date, dacă un adevăr pentru 64 persoane să cheltuește cu nutrimentul 14,016 lei, dacămbrăcămintea ține 2,000 lei, dacă pentru lemne, eclaraj, mobilier, să cheltuesc cifrele din budget, și in caz cănd această sumă nu să cheltuește excotamente, să nu să arăte căt a rămas, și cred că lămurirea aceasta va fi pentru Consiliu cea mai bună busolă, după care să va conduce la votarea budgetului școalei de meserii. D. Drosu. Ca membru in Comisiunea budgetară, Să pot spune că Comisiunea nu s’a ocupat de socoteli: pentru socoteli este altă Comisiune. Comisiunea budgetară a făcut budgetul scoalei de meserii după calculile anilor trecuți. D. Cantacuzino. Mi să pare că obiecțiunea ce o face D. Ianov este intempestivă, această obiecțiune poate să aibă loc, cănd să vor discuta seriile Comunei. Eu unul nu cred că D. Primar și D-nii adjutori au scapat din vederea să ocupa mai de-aproape de ceia ce să face la școala de meserii, căci d-lor au“supravegherea stabilimentelor comunale pentru ca banii să se întrebuințeze la destinațiunea lor; cred că D. Primar ’și a făcut datoria și cănd va veni timpul să cercetăm socotelile, vom cerceta și socotelile scoalei de meserii, incăt este de prisos astăzi discuțiunea provocată de D. Ianov. D. Ianov. N’am fost bineințeles de Onor. D. Cantacuzino: înțeleg foarte bine misiunea Comisiunei budgetare, înțeleg foarte bine că trebue să treacă un an și apoi Directorul școalei să depue compturile și Comisiunea pentru cercetarea seriilor să le examineze, dar nu este aceasta întrebarea ce am pus’o eu. Această întrebare am pus’o eu Comisiunei budgetare: dacă ea, la facerea budgetului a adaos o cifră, a scăzut’o sau a lasat’o ca și anul trecut pe baza unor probe oarecare? Trebue să avem o normă pentru ca să scădem sau să sporim. Aceasta simplă și respectuoasă întrebare am avut onoare a face Comisiunei budgetare: dacă cifrele ce figurează in budget pe 1874 trebue să se inscrie și la budgetul anului 1875 ? Și pentru aceasta trebue să știm ca s’a făcut la scoală, trebue poate să tem pentru prime, fiindcă nu merge întreaga cifră și să sporim la îmbrăcăminte, dacă nu ajunge. Onor. D. Drosu ne spune că budgete scoalei de meserii este făcut după calculile anilor trecuți. Aceasta am întrebat și eu, dacă suma de 29,000 franci trebue să figureze toată in budgetul anului 1876, sau trebue făcute anele modificări, după cum amăcut din soate cănd de la cărților am luat și am trecut 200 lei la pentru haine. D'Raportor Anghelichi. Am cerut cuvântul nu ca să respund d-lui Ianov, căci s’a respuns de dl. Drosu, ci pentru ca să răspund la întrebarea d-lui Cantacuzino dacă uu adever să cheltuește suma de 14.016 lei cu mâncarea elevilor. Eu, in locul d-lui Primar, am fost de mai multe ori la scoală să mă încredințez dară masa este bună, dacă odăile sunt destul de calde și eclerajul destul de bun, și niciodată n’am constatat că lipsește ceva. Ne aparat, in ceia ce privește compturile. Comisiunea insercinată cu cercetarea compturilor le va examina și va vede dacă sunt in regulă. Acuma dacă am înțeles destul de bine chestiunea pusă de dl. Ianov, nu cred că pot respunde altfel decăt, dacă nu trebue cifra aceasta, nimeni nu poate impedeca dreptul Consiliului de a o mai modifica. Noi, in comisiunea budgetară, am văzut in proiectul de budget prezentat de dl. Primar această cifră si am menținut’o și noi tot astfeliu, pentru că n’am avut nici un motiv de a modifica. Consiliul insă este liber să facă orice modificări dacă găsește de cuviință. D. Primar. Atăt eu, care am făcut proectul de budget, căt și Comisiunea budgetară, n’am avut in vedere serii. Pentru ce? pentru că seriile nu sunt date, indată insă ce să vor da, ele vor fi cercetate. Dar ceva tot am făcut, am făcut un calcul aproximativ pe numeral elevilor . 60 bani de elev face atâta; îmbrăcămintea a 64 elevi căte 40 franci pe an, face atăta. S’a făcut un calcul proporțional cu numera elevilor. Acuma, chestiunea seriilor este o chestiune cu totul separată; seriile vor fi cercetate de o Comisiune ad-hoc. I. A. Pilescu Directorul școalei de Meserii, cu învoirea domnului Primar, intervenind in discuțiune, dă Consiliului lămuriri convingătoare că cifra de 14.016 lei, afectată in budget pentru nutrimentul a 64 persoane, nu numai că să cheltuiește toată, dar incă de multe ori, din cauza scumpirei obiectelor de alimentare, nu este suficientă. Trecând la celelalte cifre din budget, dl. Director dovedește, cu numărul focurilor, că 17 stănjini lemne nu sunt de-ajuns și stărnea să adăogi macar 3 stănjini. După aceia dl. singur propunea să face reducerile următoare : cifra de 1,044 lei pentru așternut și albituri să se reducă la 500 lei, cifra de 500 lei pentru reparațiuni anuale să se reducă la 300, iar cifra de 3.000 lei, pentru cumpărarea materialului brut, necesar ateliilor, să se suprime cu totul, pentru că d-lui este in stare a îndeplini această trebuință și fără a ave anume cifră in budget. Consiliul, mulțumit de explicațiile date și de reducerile propuse de "dl. Director, fără discuțiune in unanimitate votează: Locațiunea stabilimentului. . . 4,000 Chetueli extraordinare. . . . 1,000 D. Primar. Divertismentul public. § 1 material. 55,800 lei subvențiunea teatrului național. D. Cantacuzino. Aș dori să se cetiască raportul ce s’a făcut de Comitetul teatral, pentru ca să vedem ce să face cu cifra de 55000 lei. D. Raportor Anghelichi. In raportul nostru nu discutăm cifra din budget, pentru că d. Primar având in vedere cererile ce s’au făcut’pentru operă, a calculat un mod prin care s’ar pute ave operă, astfel a întrunit trupa de operă cu trupa romană și a pus un proiect cifrei de 55.000 lei, după calculul cel mai restrâns. Comisiunea având cunoștință de lucrarea d-lui Primar, a admis cu majoritate cifra propusă de d-sa, insă dl. Idiesiu a votat contra, d-lui a fost pentru suprimarea cu totul a subvențiunei teatrale. D. Cantacuzino. Din cifra de 55,000 lei, ce s’a calculat pentru teatru romăn și operă, ați comptat dv. și orchestral ? fiind că ochestrul este principalul, fără orchestra nu să poate face nimica. 2). Raportor Anghelichi. După cumrv’am spus’, aceasta este o chibzurire a d-lui Primar făcută după un studiu a chestiunei. D. Primar. Este cuprins și orchestrul. D. Cantacuzino. D-lor, in adevăr după mine, cel intâi divertisment a publicului este teatrul, și la teatru trebue să ne gândim. Insă mie mi să pare că pentru a ave un teatru național cum să cade, cu actori principali, să avem o operă nu bună dar passable, un orchestra bun , cu 55,000 lei nu să poate. Eu gândesc d-lor, că dacă să acordă 55,000 lei pentru teatru, se-i mai adăogim 30,000 ce ați votat pentru muzică, și atunci s’ar face o sumă de 80,500 fr., și cu această sumă puteți ave teatru național, operă sau vodevil, și orchestra care orchestra să fie la dispoziția Comunei pentru ca să cănte la grădini ca și pănă acuma. Cu aceasta am face mi să pare mai bine, căci am avea un teatru cum să cade, operă și un orchestra bun, nu ca pănă acuma. D. Ianov. Am cerut cuvântul pentru a da o lămurire onor. d-lui Cantacuzino. D-lor, a venit la noi dl. Teodor Aslan, actualul director a teatrului romăn, a venit dl. Pascali, prin dl. Constantiniu, și dl. Franchetti, și au cerut la Primărie dă dăm o sumă de bani pentru ca să aducă operă, căci va aduceți aminte că earna trecută mai multe persoane vezând că teatrul nostru nu merge progresând, cu părere de reu trebue s’o spunem că teatrul nostru merge ca racul, in loc să progreseze merge tot înapoi; vezând că teatrul nu progresază, mai mulți cetățeni au dat o hârtie și au zise : noi plătim dări pentru ca să avem un teatru și nu putem ave un teatru bun; ne rugăm să binevoiți a da lașului operă. D. Primar convoacă Consiliul, ii supune chestiunea și suplica cetățenilor in depperațiune. Consiliul comunal se in desbatere chestiunea, și majoritatea găsește de cuviință să rânduiască o Comisiune compusă din câțiva membri de Consiliu cum si din căteva persoane speciale, precum sunt DD. Gros, Delmann, fost Director 10 ani, și alții. In Consiliu onor. dl. Racoviță propune să se facă o fuziune: să se uniască muzica conservatorului și teatrul intr’o singură adminitrațiune. Desbătănd, la mine acasă, aceste punte am văzut: 1) o dificultate dacă Conservatorul nu's’ar putea da de guvern, 2) am găsit că este imposibil de a pute pune muzica, o muzică cu instrumente de vânt, in armonie cu un orchestra special pentru teatru. Intr’o muzică militară, sau un orchestra pentru grădini, pot să fie ici-colo și oameni mai de categoria a doua, dar la un teatru nu se’ncap oameni de categoria a doua, pentru că acolo o notă cu Vnton mai jos ori mai sus strică toată armonia și face ca trapa să cadă: prin urmare am găsit că este imposibil ca cu sumele afectate de Comună să se poată angaja un orchestra compus numai din artiști; este imposibil să aducem oameni din străinătate și să făcem un orchestru cum este la toate teatrele’ de’ prin alte state. Este mult mai ușor in străinătate unde sunt oameni cari căntă, intr’o vară la Berlin, după aceia să duc la Paris, și unde să pot găsi artiști intotdeauna; la noi insă nu putem ave pretentiunea să avem artiști cum sunt la Paris, Londra, Berlin etc. Am văzut d-lar, că Conservatorul nu ni să poate da de ministeriul de Culte fără incuviițarea Corpurilor legiuitoare; de aceia comisiunea, rânduită de Consiliu, n’a putut găsi mijlocul prin care am pute avea muzică și pentru teatru, și pentru conservator și pentru grădini, pentru că cănd este la Conservator tot atunce trebue să meargă la teatru. D. Cantacuzino. Lăsați conservatorul, ați zis că nu ni se dă. D. lanov. Ba am zis că dacă am stărui să se supue un proiect la Cameră, poate să ni să deie. Până atunce vă spun că Comisiunea a găsit că este imposibil a ave un orchestra pentru teatru, pentru Conservator și pentru grădini. Am ținut să dau această lămurire pentru ca să respund la propunerea onor. d-n Cantacuzino pentru fuziune. Incăt privește teatrul, după înțelegerea ce am avut cu oamenii spreciali, am văzut că este foarte greu: teatrul nu respunde la așteptarea publicului, dar am văzut că Comuna cănd a ținut, ea singură teatrul, teatrul era mai reu decăt astăzi. Pănă aice merg lucrările comisiunei. Acuma d-lor, vine chestiunea din nou, dacă trebue se’ncuviințăm 50,000 fr. pentru teatru. In acești 50,000 fr. mi să pare că Comisiunea,—așa am înțeles eu cel puțin și dacă nu este așa Comisiunea ne va spune cum este—am înțeles că in acești 50,000 fr. să cuprinde mai intâi suma ce să dă actualului Director, și restul este pentru operă. Onor. D. Cantacuzino zice: a ave o operă cum să cuvine, nu da clasa I de la Petersburg sau de la Londra, ci o operă de clasa a 2-a, este cam greu cu subvențiunea ce o plătește Comuna. In adevăr, dacă este să rămânem tot pe scara de astăzi, atunce zic că este posibil, dar aceasta trebue modificată. Contractul d-lui Aslan nu mai are putere de că tearna aceasta, prin urmare Comuna rămâne degajată de Dl. Aslan, rămâne cu cifra de 50,000 lei pentru operă și teatru. Acuma, după mai multe suplice ce s’au primit pentru teatru, s’ar pute face o îmbunătățire și sare spun cum. Cifra pentru teatrul romăn este necontestat că trebue redusă de la suma ce să plătește astăzi, pentru ej că prin contract s’a pus un personal foarte mare pentru haute commedie, insă trebue să mărturisim că personalul nu este după contract și niciodată piesele nu sunt jucate la înălțimea ce a cugetat autorul să le-o dee cănd a scris el piesa. Propuneri au fost să se aducă oameni și să se facă un teatru de vodevil romăn, pentru că avem actori in stare de a juca bine, și atunci publicul va fi mai satisfăcut; banii nu vor fi dați degeaba și cheltuelile nu vor fi așa de mari, pentru că punând piese mici să pot juca mai ușor, punând piese mari căte’n 7—8 acte cheltuelile sunt mai mari și să joacă mai greu, fiind-că actori sunt foarte puțini și cei mai principali să duc in București, incăt trebue să se suplinească cu un personal ce nu cunoaște arta dramatică. Cănd s’ar admite această propunere, atunci teatrul să reduce cum a zis dl. Aslan la 200 galb. pe lună, și rămân pentru operă 4,000 galb. Cu 4000 gelb. și cu alte 4—6000 galb. ce poate produce un teatru, vedeți că est 7— 8000 galb., cu 8000 galb. să poate să fie o trupă de operă cum a mai fost odată. D. Cantacuzino. Cu orchestra? D. Ianov. Da. Să fie un orchestru angajat, și D-lor, eu zic că in felul acesta este foarte posibil să avem și teatru bun și operă bună, dovadă este că oamenii speciali, care vin să ceară teatrul, spun că cu 4,500 galb. pot să ne cheie și teatru și operă. Acuma D-lor, dacă D-v. găsiți că trebue să se alocheze cifra de 50,000 fr. in budget, atunci se ’nțelege că vom lua și garanțiele necesare pentru a nu să mai da teatrul cum s’a mai dat, de nu produce nimica, toate garanțiele sunt pentru Director și nici una pentru Comună. Atunci veți specifica de ce grad să fie actorii, căți să fie la numer, cum și căt de mare să fie orchestrul, câte Violine, căte contrabasuri etc. , nu să vor lăsa lucrurile așa cum sunt astăzi, fără nici o regulă, nu căt Comuna necontenit plătește fără a ave trapa ce trebue s’o deie Directorul. Prin urmare, cred că D-v. veți avea in vedere aceste împrejurări și veți combina. D. Cantacuzino. Eu gândesc D-lor, că in modul cum zice D. Ianov să se intreție teatrul , nu vom ave nici o dată teatru național bun, operă cum se cade și orchestra cum se cade, adică dacă vom ave și pe viitor teatrul in antrepriză. Dacă dăm teatrul in antepriză unui antreprenor, antreprenorul caută să se folosească; folosul acesta mai bine să revie la Comună și Comuna se -1 intrebuințeze pentru a face toate lucrările așa incăt să placă publicului. Eu cred că orice vom aloca, 50,000 fr. de la muzică, orice sumă veți Voi să alocați pentru teatru, numai să nu’l dați in antrepriză. Mai bine să se numească un comitet din sinul Consiliului Comunal și din persoanele de-afară, care să dirigiască teatrul; acest Comitet să aibă îndatorirea espresă a căuta să fie un teatru, o operă și o bună muzică: aceasta este părerea mea, și daca să face așa atunci eu cu toată inima votez 55.000 fr., dar pentru antrepriză sănt contra. D. Drosu. Știți D-lor, ce s’a intimplat cu antrepriza de teatru? publicul n’a putut auzi o muzică bună, o trapă bună de artiști, din cauza condițiunelor ce le-au pus D. Director, a cerut atăta și numai cu atăta dă teatrul. Trebue admisă propunerea D. Cantacuzino de a să căuta teatrul in regie și aceasta macar una D. D. Ianov. Ca să vedeți ce vra să zică regia teatrului, n’aveți decăt să cereți dosarul ; n’aveți decăt să intrebați pe foștii membri ai Consiliul Comunal, dintre care este și D. Antonia di, nici o dată n’a fost mai mare scandal in teatru; un teatru mai degradat decăt teatrul in regie n’a fost. Am fost față cănd publicul striga pe vechii membrii să vie pe scenă, și cănd ve va vede și pe Dv. in teatru, au dreptul să vă cheme pe scenă și să vă aplaudeze sau să vă știeze cum au fostșucrat Epstein. După araia, ca să se caute teatrul in regie, persoanele de afară iar nu ajung degeaba, trebue Comuna sa le plăteacă diurnă. Eu nu pot să mă ocup cu teatrul, să fiu la repetiție, să caut ca menajul să fie in bună rănduială, fără să fiu plătit, prin urmare eată le fi ce să crează. Cănd dăm antrepriza cu contract, aveți omul legat și luați toate garanțiile pentru ca să nu mai fie un contract ca acuma, ca directorul să ceară 200 galb. de la o trapă streină pentru ca să joace o sară. Dacă contractul actual nu este in condițiuni bune, nu vra să zică că nu se pot pune condițiuni bune. D. Primar rănduește o comisiune, care având experiență de ceia ce s’a făcut, să facă un contract bun și atunce aveți pe cine apuca. In toată lumea, unde sunt 10—15 teatruri, Comuna să ocupă de ele? in Paris sunt 27 teatruri, daca s’ar amesteca Comuna ce s’ar face? Teatrul poate să fie mai bun cănd ’1 va căuta Comuna sau cănd’l dă cuiva și ’l obligă să deie garanție că va îndeplini contractul? nu să vor mai face concesiunele ce s’au făcut și teatrul va merge bine. Poate au fost ocaziuni de a rezilia contractul ce s’a făcut, dar nu s’a reziliat. Dacă voiți să aveți un teatru bun, să se observe strict contractul, nu puteți decăt cănd teatrul va fi dat in antreprisă. Cănd este la Comună, ce are să facă Comuna? Să rănduiască 1—2 membri din sinul Consiliului și 1—2 persoane de-afară, dar toți aceștia trebue plătiți, și cu toate aceste ei nu pun atăta silință ca teatrul să meargă bine cătpune cel ce are o garanție și care are interes ca printr’un bun teatru să facă să vie lume multă. _ Sunt Directori care fac falimente, dar sunt și alții care câștigă. Eu dacă voi fi un comitet fac ce mi să spune, dar respunzător nu sunt. Prin urmare, dacă sunteți deciși a ameliora teatrul, se -i dați in antrepriză, elaborând condițiuni căt de serioase, și atunce respundeți și la dorința publicului. D. Raporor I. Anghelschi. Eu cred d-le Primar că nu suntem in chestiune. Cănd va fi vorba de a administra teatral prin antrepriză sau prin regie, se ’nțelege că Consiliul va studia chestiunea și va vedea care din ambele sisteme este mai bun: astăzi insă trebue să vedem dacă afectăm o cifră in budget pentru operă. D-v. ați pus in budget 22,000 lei mai mult, pentru operă, să admite sau nu această cifră? eată care este chestiunea. Dar a administra teatrul in regie sau prin antrepriză, aceasta să va discuta la timp. Astăzi nu putem lua nici-o deciziune in privirea aceasta, fiind că contractul actual nu este expirat; prin urmare este de prisos orice discuțiune. D. Antoninăi. Eu tocmai eram să zic ceia ce a zis d. Anghelichi; trebue să votăm cifra;căt pentru chestiunea de a se ști dacă pe viitor admitem tot antrepriza sau ne întoarcem la regie, nu se poate decide nimica. D. Aslan mai are o stagiune, și pină nu expiră contractul D-lui Aslan, nu să poate lua nici-o măsură. D. Primar. Pri in deliberarea D-v. chestiunea de principe trebue să mai sporim subvențiunea pentru teatru, că să avem și operă, sau nu? Să discutăm acest princip față cu mijlocul Comunei și față cu necesitatea. D. Cantacuzino. Să augmentăm? pentru ce? D. Primar. Pentru ca să avem și operă La aceasta trebue să respundem: este o necesitate destul de mare, pentru ca față cu resursele noastre, să facem acest spor? D. Cantacuzino. Eu găsesc că este absolut necesar ca să se întrunească muzica cu teatrul: [respund in princip, după cum ați pus Dv. chestiunea. D. Ianov. Asupra principului cer cuvântul. D. Primar. Aveți cuvântul. D. Ianov. D-lor, punând chestiunea in princip, suntem pe adevaratul teren de discuțiune , trebue să ne gândim prin urmare dacă este bine se votăm sporul de subvențiune ce se propune de Comisiunea budgetară. D-lor, 35000 franci dăm astăzi, adecă 3000 galbeni, vra se zică este o diferență de 22000 franci. Eu cred D-lor, că dacă sa jertfesc 35,000 franci, trebue să dăm și sporul de 22,000, și să nă spun un rezon foarte simplu. Observați Dvs. care mergeți la teatru, și veți vede că la teatru romăn este o parte a societății care merge și o altă parte a societății șede acasă. Pentru ce ? Pentru un rezon, eu care me unesc și eu, că nu crede îndestulător teatrul ce tu avem și mă unesc și eu cu acesta, căci teatru romăn nu este la înălțimea sa. Atunci D-lor, cănd tot din aceste contribuțiuni, destul de grele, plătim un teatru care nu este decăt pentru o parte a societății, de ce n’am plăti să fie și un alt teatru pentru ceealaltă parte ? Cei ce v’au dat suplica pentru aducerea operei, sunt proprietari, care plătesc dări grele, apoi de ce nu s’ar da și lor o operă pentru sutele de galbeni ce le plătesc? N’aveți decăt se dați o ochire asupra suplicii ce au presentat’o D-lui Primar acești proprietari, insistând la D. Primar să se aducă opera ei bine D-lor, acestor oameni care plătesc sute și mii de galbeni nu se cuvine să le dăm și lor o distracțiune pentru 22000 franci? Dar se va zice poate de o parte din societate: cum se plătim noi o distracțiune de care nu ne folosim? Așa este, dar știți că și partea aceasta a societății merge la teatru romăn, la care contribue ceealaltă. D. Cantacuzino. Nimine nu este contra. D. Ianov. Prin urmare in princip ne unim cu toții de a se adăogi la subvențiunea teatrală 22000 franci pe lăngă 33500, ce se plătesc astăzi, pentru ca se împăcăm amăndouă părțile societății. Prin musică și moral se îndulcesc sentimentele. D. Drosu. Eu zic că se face chiar un folos orașului, căci vin streini, pentrucă dacă se face o distracțiune aiceau se vie se facă, cum se zice in cuvinte mai vechi, alișveriș orașului. Dar se nu se deie in antreprisă pănă la anul viitor, pentrucă acuma este dat, și pănă atunci D. Primar și DD. Ajutori se facă condițiunile de contract care să le supue Consiliului la Mart, cănd ne convocăm, dar suma se o inscriem acuma. Tocmai este timp pănă la Marta se face niște condițiuni garantuitoare pentru public. S’a pus la vot admiterea in princip a sporirei subvențiunei teatrale pănă suma de 55600 lei, și s’a priimit in unanimitate. D. Primar. Cap. IX Serviciul lucrărilor publice. § I Material. Avem mai intăi cifra de 8000 lei înscrisă in budget pentru repararea edificielor comunale și școlare. Socot că am pute reduce 2000 lei din cifra de 8000 fiindcă anul acesta s’au făcut cele mai multe reparațiuni și toate reparațiunile s’au făcut in condițiuni bune. S’a pus la vot propunerea D-lui Primar, și s’a primit in unanimitate. Tot la acesta, Consiliul fără discuțiune in unanimitate votează: Lei. Pentru espropriarea locurilor de pe lăngă terenul halei........................ Pentru facerea de cimitire . . . 7.000 La Capitul , cheltueli diverse, fără discuțiune cu unanimitate Consiliul votează: Lei. B. Serbări naționale și domenicale 1000 Pentru eclararea orașului cu gaz............................... . . 120,000 Pentru măturatul stradelor . 3,86752 Salarul stărpitorului de cărni 2,223 Pentru intimpinarea cheltuelelor neprevăzute................... 20,000 Pentru plata de timbru, citațiuni si telegrame........................ 500 La Capitul XI, datoriile comunale fără discuțiune Consiliul in unanimitate votează: Lei. B. împrumutul contractat in anul 1873 după decretul No 10.205 79821 57 Procentele de 10% pe acest an la suma împrumutată .... 25247 60 împrumutul contractat de la D. A. Mavrocordat........................ 100000 Ședința se rădică la 37a oare Lei. Lei. 1 Director......................................250 3 Maiștri primi, a 210 lei uniea pe lună..............................................630 3 Maiștri secundari, a 90 lei unuea pe lună...........................................270 4 Calfe a lei 60 unuea pe lună. 240 1 Preut...............................................50 1 Ingrijitoriu.......................................60 1 Profesor de Geometrie. . . . 185 50 Elevi, a un leu unuea pe lună. 50 Nutrimentul a 64 persoane, a 60~~ bani unuia pe zi............................14,016 Îmbrăcămintea a 50 elevi. . . 2,000 Costul a 20 stânjeni lemne . . 1,430 Eclarajul a 20 lampe a zilei pe sară..................................“ . . 730 Mobilierul și întreținerea . . . 400 Obiecte de menaj....................... 200 Așternut și albituri .... 500 Complectarea instrumentelor de meserii.............................................. 300 Reparațiuni anuale....................... 300 Prime de încurajare .... 500 Știri Locale. *** (Iarăși Masculi Trichino și). Dl. Meisner, la cercetarea ce a făcut masculilor tăeți in PScorari, a găsit unul cu trichina, ce era tăet de cătră dl. Gh. Dimitriu, carnea acelui animal după constatare a fost îngropată. *** (D-na Stavresco,) fiind absentă din Iași, pentru interese grave de familie, n’a putut se joace rolul Marchisei, in representația de cri sara , inse pentru a nu se amăna representația, acel rol a fost jucat de cătră D-ra Amelia. TEATRU NATIONAL Duminică in 10 Noemvrie 1874 Se va representa Piesa; HAI CU NUNTA SAU O Capela de pae de Italia Comedie in 5 acte de Dr. Michel și Labiche, tradusă de *** ANUNCIURI. Subsemnata Esmeralda Maurocordato avănd o listă exactă a creditorilor defunctului ei soț Generalu Neculai Maurocordato, invită pe toți acei domni ce ar poseda vre-o creanță subsemnată de soțul ei, să o presenteze la domiciliul său in Iași, păn in termen de trei luni, spre a o verifica, neputănd prelungi dincolo de această dată regularea definitivă a intereselor casei. Esmeralda Maurocordato. (512—12) ~avTt De Luni, in 11 curent se va reîncepe de cătră noi vânzarea lemnelor de foc la Gara de aice cu preț de 80 lei noi stănjănul transportat acasă. Iași in 7 Noemb. 1874. S. Beiscihr et. (5182).